Steaua Roşie, august 1968 (Anul 19, nr. 181-207)
1968-08-01 / nr. 181
Primipa e inducţie In aceste zile, absolvenţii şcolilor profesionale păşesc cu optimism spre locurile de muncă. Sunt schimbul de mîine hotărit să ia parte la efortul colectiv de sporire a avuţiei materiale. Tînărul absolvent este plin de idealuri, de dorinţa de afirmare, de muncă viguroasă şi fiecare meditează asupra noului loc de muncă, la ambianţa şi climatul pe care îl va întîlni în uzină. Cum va fi contactul cu noul colectiv, va corespunde sau nu, va reuşi să simtă de la început căldura, omenia şi încrederea colegilor mai vechi? De bună seamă le va găsi. Dar în cît timp şi cum? Tocmai aici apare datoria şi responsabilitatea conducerii întreprinderii, a întregului colectiv de a interveni, de a şti de la început să le cîştige încrederea, de a-i face să se simtă de la început, pe neobservate membri de bază ai colectivului. In acest caz altfel va fi începutul, altul va fi randamentul muncii. E o problemă de responsabilitate morală şi socială a colectivului faţă de aceşti tineri, de formarea lor ca buni specialişti, membri riguroşi ai societăţii. De aceea apreciem în mod deosebit iniţiativa comitetului de direcţie şi a comitetului de partid a întreprinderii „Nicovala“ din Sighişoara şi a Comitetului U.T.C. al municipiului, ca integrarea în producţie a absolvenţilor Şcolii profesionale metalurgice din Sighişoara să constituie o problemă majoră. Cei peste 30 de strungari, frezori şi lăcătuşi, au simţit din primul moment căldura colectivului, a tuturor lucrătorilor. Pentru ei va rămîne neştearsă prima zi de producţie, o adevărată sărbătoare. La şedinţa festivă ţinută cu acest prilej, au luat parte directorul întreprinderii, reprezentanţii organizaţiilor de partid, sindicat şi U.T.C., şeful sectorului, şeful producţiei, cei doi maiştri şi un muncitor fruntaş. Din partea tuturor au auzit cuvinte pline de căldură, de prietenie, sfaturi preţioase şi urări. Le au fost prezentate preocupările întreprinderii, problemele ce se pun în faţa ION CISMAȘ (Continuare în pag. a 3-a) Condiţiile de care dispune agricultura judeţului nostru, tradiţia ce o avem, au făcut ca atît întreprinderile agricole de stat cît şi cooperativele agricole de producţie să-şi profileze activitatea economică înspre dezvoltarea ramurii de creştere a animalelor. In multe din unităţile agricole socialiste de stat sau cooperatiste, creşterea animalelor ocupă locul întîi atît în ce priveşte producţia globală cît şi în ponderea veniturilor băneşti ce le realizează. Astfel, cooperativele agricole de producţie din judeţe conform prevederilor de plan, trebuie să realizeze în acest an, din ramura creşterii animalelor, un venit bănesc de peste 148 milioane de lei. Multe cooperative agricole ca de exemplu Daia, Iernut, Sînpaul, Mitreşti şi altele vor obţine în acest an fiecare venituri băneşti din zootehnie de peste 2 milioane de lei. Important pentru activitatea financiară a cooperativelor agricole este şi faptul că veniturile obţinute din zootehnie se repartizează relativ uniform în tot cursul anului. Avînd în vedere importanţa mare ce o prezintă zootehnia pentru dezvoltarea economică a unităţilor agricole, pentru rolul ei în ansamblul economiei judeţului, considerăm potrivită şi necesară o analiză a rezultatelor obţinute în acest sector pe primele 6 luni ale anului. Efectivele de animale în cooperativele agricole de producţie au sporit în această perioadă cu 1.468 taurine, 10.299 ovine, 5.537 porcine şi 61.514 păsări. In multe unităţi, datorită preocupării consiliilor de conducere, a specialiştilor, sub permanenta conducere a comitetelor de partid, planul anual la efective a fost deja realizat sau se apropie de realizare. Asemenea situaţii pozitive avem în cooperativele agricole Iermu, Sărmaşu, Fărăgău, Şăulia şi altele. Dacă multe cooperative agricole s-au străduit să realizeze efectivele planificate, în altele rezultatele obţinute pînă în prezent nu pot fi considerate mulţumitoare. Astfel, în cooperativele agricole Sălcud, Archita, Şerbeni, Chibed, Iara, creşterea numerică a efectivelor este mult prea mică faţă de sarcinile cuprinse în planurile de producţie. Cu totul inexplicabilă este situaţia din cooperativele agricole Bichiş, Găieşti, Sînger, Daneş, Eremitu, unde atît la total taurine cît şi la categoria vaci şi juninci, efectivele în loc să crească au scăzut faţă de existentul la 1 ianuarie 1960. Fenomene de scădere a efectivelorfaţă de începutul anului se întîlnesc şi la ovine în cooperativele agricole din Ruşii Munţi, Pădureni, Gălăţeni, sau la scroafe în C.A.P. Cuci, Band şi altele. Pe bună dreptate se poate pune întrebarea: oare consiliile de conducere, specialiştii din aceste unităţi, în seama cui au lăsat realizarea acestor sarcini care fac parte integrantă din planul de stat pe acest an şi care au fost aprobate de membrii cooperatori în adunările generale? Rezultatele nesatisfăcătoare privind creşterea numerică a efectivelor din mai multe cooperative agricole fac ca acest indicator să prezinte o situaţie nu tocmai bună pe judeţ. Pînă la îndeplinirea planului la efective, în sectorul cooperatist, mai trebuie realizate încă aproape 1.000 taurine total, 3.240 vaci şi juninci şi 2.225 scroafe. Deşi în prezent există 96.000 ovine faţă de 90.000 cît prevede planul, totuşi îndeplinirea la sfîrşitul anului a sarcinii de plan la această specie presupune eforturi deosebite. Se ştie că toamna, o dată cu reformarea animalelor necorespunzătoare pentru menţinerea în efectiv, numărul oilor scade cu pînă la 10 la sută, ceea ce ar însemna că numai prin această operaţiune numărul oilor să scadă sub plan. Faţă de această situaţie este necesar ca în toate unităţile vizate să fie luate măsuri hotărîte pentru ca la sfîrşitul anului să fie realizate efectivele planificate la toate speciile şi categoriile de animale. In prezent sporirea numerică a efectivelor de animale în cooperativele agricole se realizează exclusiv pe seama sporului natural în cadrul unităţii. Atît sub aspectul creşterii numerice a animalelor cît şi al îmbunătăţirii calitative a acestora este necesar să de toată atâţia organizării pe baze ştiinţifice a procesului de reproducţie. In cele 6 luni expirate, în cooperativele agricole s-au obţinut 13.507 viţei, 50.480 miei şi un mare număr de purcei. Din analiza făcută se constată însă că planul de montă nu a fost realizat la 2.890 vaci şi 3.282 scroafe. Aceasta înseamnă că în primele luni ale anului următor vom avea cu atîtea fătări mai puţine, şi o producţie de lapte pe vacă furajată mult mai mică. O situaţie cu totul nesatisfăcătoare prezintă şi realizarea planului de montă la categoria viţele, unde faţă de prevederile anuale de 10.600 au fost montate numai 3.596 viţele, adică 34 la sută. Nerealizarea la timp a montei la această categorie înseamnă prelungirea cheltuielilor de furajare şi îngrijire fără nici o răsplată. Pentru a prezenta Ing. NICOLAE LOBONŢIU instructor de specialitate la comisia economică a Comitetului judeţean de partid (Continuare în pag. a 3-a) primului semestru nn cores- I.P.M. SPORT — REGHIN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Jujean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Afluenţă de cumpărători la magazinul „Mercur“ din Tg.Mureş Anul XX. Nr. 181 (3.224) Joi, 1 august 1968 4 pagini, 30 bani Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Marea Britanie Miercuri seara a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist din Marea Britanie, formată din tovarăşii John Gollan, secretar general al partidului, şi Jack Woddis, membru al Comitetului Politic, şeful Departamentului Internaţional al Partidului, care la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român va face o vizită în ţara noastră. La sosirea pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş şi Virgil Trofin, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Ioan Cîrcei, membri ai C.C. al P.C.R., Andrei Ştefan, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Un nou tip Un colectiv de inventatori din industria petrolului a realizat şi experimentează în prezent un nou tip de packer — dispozitiv special folosit la injectarea aburului în straturile petroliere. Noul tip de packer este unicul pe plan mondial bazat pe acţiunea termică a aburului introdus în sondă. Construcția packetului este simplă. El este format dintr-un cilindru metalic in interiorul căruia se află un lichid cu coeficient mare de dilatare. Sub efectul termic al aburului, lichidul acționează o serie de pistoane, care la rîndul lor închid, cu ajutorul unor garnituri speciale, spaţiul inelar dintre coloana de tubaj şi ţevile de extracţie, ceea ce face ca aburul introdus în stratul petrolier să nu scape în afară. Punerea în funcţiune se face prin simpla tracţiune a ţevilor de extracţie, iar fixarea se poate face la orice adîncime. Noul packer realizat de inventatorii români este superior celor mecanice existente, asigurind introducerea aburului în sonde în condiţii mult mai bune. (Agerpres). Măsuri menite să dezvolte fondul locativ Deşi în ultima perioadă municipiul Tg.-Mureş a primit anual, în medie, peste 1.200 apartamente, totuşi solicitările de locuinţe sunt în continuă creştere. In prezent, numai la nivelul oraşului există circa 7.000 de cereri pentru locuinţe. La acest număr se mai aăigă cererile pe care le au în evidenţă întreprinderile din oraş. Iată de ce apreciez ca deosebit de importantă şi actuală recenta hotărîre a partidului şi guvernului cu privire la accelerarea ritmului construcţiei de locuinţe, care să cuprindă nivele diferite de confort. Evident că o astfel de măsură va asigura posibilitatea dublării construcţiei de locuinţe, fapt care va facilita rezolvarea unui număr mare de cereri de locuinţe şi în municipiul nostru. Accelerarea ritmului construcţiilor de locuinţe va mai prezenta şi un alt avantaj: reînnoirea fondului de locuinţe. Pentru că numai în Tg.-Mureş circa 15—20 la sută din actualul fond de locuinţe nu asigură un grad de confort acceptabil. Paralel va spori, neîndoielnic, construcţia de locuinţe proprietate personală, întrucît tot mai mulţi cetăţeni îşi economisesc banii în acest scop. In ce priveşte consiliul popular municipal a stabilit deja terenurile pentru construcţia acestor locuinţe. Măsurile adoptate de partid şi guvern ne îndreptăţesc să credem că în următorii 2-3 ani o mare parte a necesităţilor de locuinţe vor fi satisfăcute. Ing. ŞTEFAN MOGOŞ şeful serviciului de gospodărie comunală şi locativă a municipiului Tg.-Mureş C.I.A. TG.-MUREȘ. — Noua fabrică de amoniac. Vacanţa în sat la nai Sintern in anotimpul vacanţelor şi concediilor. Locurile de agrement, staţiunile de odihnă şi balneoclimaterice, munţii şi Delta, cu un cuvînt frumuseţile ţării sunt căutate. Şi aceste frumuseţi sunt în atenţia a mii de oameni — de la preşcolarul care a întrerupt pentru citva timp căminul ori grădiniţa, pînă la pensionarul dornic de a cutreiera meleagurile cunoscute şi necunoscute ale patriei. Printre cei mulţi, care fac tururi de orizont şi se opresc în diferite locuri din ţară, elevii şi studenţii predomină. Ei localizează numeroase puncte de pe hartă înscriindu-le în trasee, in itinerarii de excursie. Lecţiile de istorie şi geografie învie parcă, prin excursiile făcute la Curtea de Argeş şi Sarmisegetuza, în nordul Moldovei la ctitoriile lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, la Bicaz, la Galaţi sau Porţile de Fier, pe Valea Prahovei şi a Oltului şi in atîtea şi atîtea locuri vestite. Pentru studenţii şi liceenii care au trăit o parte din copilărie in satul lor natal, în acest anotimp al vacanţei sint plăcute şi drumeţiile de-a lungul şi de-a latul ţării şi malul mării şi Sinaia şi Izvorul Mureşului, dar pentru majoritatea, satele in care s-au născut devin pentru citva timp locul cel mai plăcut. Căci, ce e mai frumos decit reîntilnirea după un an de studiu cu părinţii şi fraţii, cu prietenii, cu satul tău dintre munţi ori dintre dealuri sau din cîmpie. Deunăzi am întilnit studenţi şi liceeni intr-un sat cu numai circa 100 de familii, în satul Petea, o localitate frumoasă şi primitoare. Studenţii Sămărghiţan Ioan, Grigore, Aurora, Maria şi Veronica, Mircea Radu, Doina Todea şi alţii, veniţi in vacanţă din centrele universitare Cluj, Bucureşti, Iaşi, Timişoara etc s-au reîntîlnit in satul lor. Reîntilnirea cu locul copilăriei, departe de a le provoca nostalgii, este un prilej de comuniune sufletească, de transmitere a „întîmplărilor“ dintr-un an de studenţie, a impresiilor de pe un şantier al muncilor patriotice sau dintr-o excursie. La Petea şi în alte localităţi din apropiere s-a încetăţenit un obicei al vacanţelor: sâmbătă seara se organizează baluri la care participă studenţii, liceenii, părinţii şi consătenii lor. I-am găsit pe studenţii din satul Petea în ajuna unui asemenea bal. Făceau ultimele pregătiri la căminul cultural pentru a-i primi cum se cuvine pe invitaţii din Oroi, Vaidei, Vidrăsău, Căpuş, Chirileu, Icland, Iclănzel şi Sinmărghita. Şi au venit mulţi. Şi cu ei au venit şi părinţii. Cu toţii au gustat vinul de Petea, au ascultat cintece populare interpretate de unii studenţi, poeziile recitate de filologi, au fost curioşi cînd s-a anunţat numele celui care a ciştigat tombola şi au aplaudat-o frenatic pe „regina” balului. La balul de la Petea s-au intilnit şi copiii de acrim cinci, zece, douăzeci de ani şi pe care astăzi îi întilneşti in amfiteatrele universităţilor, la catedrele şcolilor din satele amintite, in posturi de ingineri şi tehnicieni agronomi. Ei au încetăţenit o tradiţie — ca in vacanţele de vară să se reintilnească in satele lor, să-şi facă vizite unii altora, să se distreze la balurile de simbătă seara. — E plăcută vacanţa în sat la noi — îmi spunea Radu Mircea, student in anul II (mecanică) la Timişoara. Reintîlnirea cu părinţii, cu consătenii, o zi de muncă la treierat şi strins de fin ori la cules de fructe îţi răscolesc amintirile copilăriei, te recreează intr-un mod cu totul deosebit... . . . Anotimpul vacanţelor şi concediilor. De la Iaşi la Timişoara şi de la Satu Mare la Mamaia, drumurile ce şerpuiesc peste Carpaţi sunt „inundate“ de mulţimea turiştilor, de cei care pleacă sau se întorc de pe malul mării, de la Sinaia, Herculane, Govora ... In acest timp, in satele pitoreşti ale cîmpiei îşi petrec vacanţa studenţi şi liceeni de pe aceste meleaguri. Su „plăcută vacanţa in sat la noi...’ C. CROITORII însemnări de reporter O puternică pîrghie stimulatoare Noul sistem de premiere care se va aplica încă din acest trimestru, are menirea să stimuleze şi mai mult efortul colectiv şi iniţiativa personală a salariaţilor, întrucît pune capăt diferenţelor excesive şi nejustificate care au existat in repartiţia fondului de premiere. La întreprinderea noastră, „Metaletehnica“, fondul de premiere reprezintă în medie 16 la sută din fondul de salarii. Repartiţia acestui fond se făcea însă astfel incit personalul de conducere beneficia de o premiere de 40 la sută din salariul tarifar, pe cînd restul personalului primea aproape de 10 ori mai puţin. .Aşa de exemplu, faţă de un premiu trimestrial de 3.400 de lei al unui cadru de conducere, un funcţionar beneficia de numai 320 de lei. Noua reglementare stabileşte limitele maxime şi minime procentuale, respectiv plus sau minus 5 la sută, în cadrul cărora se poate stabili premiul salariaţilor tehnico-administrativi şi de specialitate. Ceea ce înseamnă că diferenţa între premiul maxim şi minim va putea fi de cel mult 10 la sută. Prevederile noului sistem de premiere mai stabilesc că au dreptul să beneficieze de premiere toţi salariaţii personalului tehnico-administrativ şi de specialitate, bineînţeles, dacă nu au avut abateri grave de la disciplina muncii. Noul sistem de premiere, va asigura repartizarea cît mai echitabilă a fondului de premiere, în raport cu contribuția fiecărui salariat la activitatea economică a întreprinderii, cu cantitatea și calitatea muncii fiecăruia. Ing. BELA NÉMETH