Steaua Roşie, noiembrie 1968 (Anul 19, nr. 260-285)
1968-11-01 / nr. 260
Organ al Comitetului județean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu BAUARO Anul XX, Nr. 260 (3.303)I Vineri, 1 noiembrie 1968 4 pagini 30 bani I Suntem 1 noiembrie! Fructificaţi toate posibilităţile pentru încheierea recoltărilor şi însămînţărilor IN PRIMA URGENTA RECOLTAREA ŞI TRANSPORTUL CARTOFILOR De această necesitate şi-au dat seama multe consilii de conducere din C.A.P., din zona I.M.A. Reghin, pe care le-am vizitat în aceste zile. Cooperativele agricole din Gorneşti, Reghin, Petelea, Batoş şi altele nu numai că au terminat din timp scosul cartofilor dar în scurtă vreme ele şi-au achitat şi contractele faţă de stat. Pentru a contribui şi la o bună aprovizionare cu cartofi a oraşelor unele cooperative agricole au livrat cartofi peste cantitatea prevăzută în contract. Astfel C.A.P. Gornești a livrat 50 tone de cartofi peste cantitatea contractată, C.A.P. Reghin 30 tone, Petelea 40 tone etc. In alte cooperative agricole însă la recoltarea cartofilor selucrează în ritm de melc. Pînă ieri la C.A.P. Rîpa din 40 ha, cartofii, abia au fost recoltaţi de pe 7 ha, la Vătava din 25 ha — 10, la Vălenii de Mureş din 20 ha 10 etc. GOLURI NEPERMISE IN FOLOSIREA AUTOCAMIOANELOR Zilnic de la Autobaza Reghin sunt puse la dispoziţia cooperativelor agricole din această parte a judeţului nostru 43 de autocamioane. Neajunsul este însă că acest efort al statului de a sprijini unităţile agricole la transportul produselor, mai ales al cartofilor nu este susţinut în suficientă măsură şi de toate C.A.P., de organele de conducere ale C.L.F. şi nici chiar de lucrătorii autoba-istei menţionate. Marţi, spre trxemplu, la orele 10 la sediul autobazei se aflau 17 autocamioane ,defecte ! Deşi transportul cartofilor de pe cîmp se impune a fi făcut foarte operativ, bilanţul activităţii unei zile nu a fost deloc satisfăcător. De ce ? Pentru că din cele 43 autocamioane, 16 au făcut două transporturi, 14 un transport iar altele nici unul. Curios este că nici din unităţile apropiate de oraşul Reghin cum este C.A.P. Breaza nu se reuşeşte să se efectueze pînă la gară 3—4 transporturi pe zi. Un alt neajuns este că ceea ce se hotărăşte seara, mai ales la conducerea C.L.F. Reghin nu se respectă a doua zi dimineaţa. In al doilea rînd sunt cazuri ca cel de miercuri dimineaţa cinci la gara C.F.R Reghin autocamioane încărcate cu carti fi au trebuit să aştepte mai bine de o oră salariaţii C.L.F. pentru a le prelua cartofii. Tot aici, în aceeaşi zi, pe la orele 10 în jurul autocamioanelor sau remorcilor s-au adunat o sumedenie de delegaţi ai C.A.P. care in loc să dea o mină de ajutor la descărcarea cartofilor priveau indiferenţi cu mîinile în buzunar . .. ZARVA MARE PENTRU UN RITM LENT Terminînd cu recoltarea cartofilor la C.A.P. Petelea principalele forţe au fost concentrate la scosul sfeclei de zahăr. Din 80 ha s-au recoltat 75 ha. La scoaterea şi la transportul ei ţăranii nu sunt însă concentraţi să elibereze tarlale mari, ci lucrează foarte dispersaţi. Din această cauză încărcarea autocamioanelor şi a remorcilor se desfăşoară foarte încet. In acest fel s-au eliberat complet de sfeclă numai 20 de ha. Desigur că acest mod de a lucra se răsfrînge şi asupra ritmului de pregătire a terenului pentru însămînţarea griului. Recapitulînd împreună cu ing. Cornel Coman ritmul zilnic al însămînţărilor a reieşit că în nici o zi din această săptămînă nu s-a însămînţat mai mult de 10 ha cu grîu. Muncindu-se astfel, din 220 ha planificate a se semăna cu grîu, lucrarea s-a executat doar pe 130 ha. In jurul acestei suprafeţe însămînţate, conducerea C.A.P. face zarvă mare, dar în realitate nu are de ce, pentru că faţă de timpul înaintat ritmul este deosebit de lent. MASURI TARDIVE LA SOLOVASTRU In toamna aceasta, problema reamplasării culturii griului s-a pus cu multe săptămîni în urmă în REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) In gara Reghin sosesc și se expediază cartofi In cei 20 de ani de activitate — ne spune tovarăşul ALEXANDRU SANDORFÎ, directorul O.C.L. Alimentara din municipiul Tg.-Mureş, au fost înscrise rezultate remarcabile pe calea dezvoltării şi modernizării reţelei comerciale, aprovizionării populaţiei cu un sortiment cariat şi bogat de mărfuri de bună calitate. Astăzi în oraşul nostru funcţionează peste 100 de unităţi — o parte din ele în spaţii noi construite însumînd o suprafaţă totală utilă de peste 8.600 mp. Marea lor majoritate sunt unităţi moderne, spaţioase, luminoase, dotate cu mobilier nou şi utilaj comercial de mare eficacitate. In atenţia lucrătorilor din comerţ a stat în permanenţă obţinerea unor rezultate cit mai eficiente pe linia îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei cu produsele solicitate. De asemenea s-a acordat o mare atenţie sugestiilor primite din partea consumatorilor şi ale echipelor de control obştesc. De acest lucru îşi poate da seama orice consumator care vizitează magazinele comerţului de stat din oraşul nostru. Astfel, a crescut numărul sortimentelor de comercializare, iar calitatea produselor livrate de industrie s-a îmbunătăţit radical; s-au extins formele moderne de vînzare — autoservirea, vînzarea pe bază de expunere deschisă a mărfii-SIMION POPA (Continuare în pag. a 3-a) ridicîndu-se pe jumătate în patul său din spital, un om grav bolnav, recent operat, îmi spunea: — Crede-mă că de multe ori, zîmbetul încurajator al medicului înseamnă mai mult pentru mine decit o duzină de injecţii. . Zimbetul taxatoarei din autobuz, al casieriţei de la cinematograf, al vînzătoarei de la ,,Alimentara“, al cunoscuţilor cu care te întâlneşti pe stradă e în măsură ca, prin farmec să uiţi de micile necazuri cotidiene, să suporţi mai uşor călătoria în mijloacele de transport în comun chiar dacă nu ai loc pe scaun, să ți se pară mai bun un film mediocru, să fii convins că ai fost servit aşa cum se cuvine şi să uiţi chiar că cu citva timp înainte te-ai certat cu cineva. A ne înconjura semenii chiar cu un zîmbet, care în definitiv nu ne costă nimic, constituie un act de civilizaţie, de bunăvoinţă, de politeţe. In contextul relaţiilor dintre componenţii aceleiaşi societăţi socialiste, acel faimos „Keep smiling“ (,,Zimbiţi, vă rog“) accidental, depăşeşte cu mult semnificaţia unei reclame, ridicîndu-se la rangul de adevărat simbol al umanismului. ŞTEFAN IZSÁK ■ Proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare în dezbatere publică DEPUTATUL — reprezentant autentic al cetăţenilor In actualele condiţii ale dezvoltării economice şi social-culturale din ţara noastră, cind se intensifică tot mai mult participarea maselor la conducerea treburilor locale, proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, pus în dezbatere publică, ridică pe o treaptă calitativ nouă activitatea organelor locale ale puterii de stat, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi sarcinile desăvîrşirii construcţiei socialiste. Ca organe locale ale puterii de stat, consiliile populare contribuie activ la realizarea politicii partidului de dezvoltare a economiei naţionale şi de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Alcătuite din deputaţi aleşi pe circumscripţii electorale, din rîndul tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex sau religie, consiliile populare mobilizează şi antrenează oamenii muncii la toate acţiunile cu caracter economic şi social-cultural, pe plan local. In acelaşi timp, ele stimulează şi coordonează iniţiativele pe care le au oamenii muncii în scopul îndeplinirii sarcinilor concrete privind buna gospodărire a oraşelor şi satelor, executarea planului şi bugetului local, dezvoltarea industriei locale şi a comerţului de stat, sprijinirea cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum, întărirea legalităţii, apărarea avutului obştesc şi a cetăţenilor, îndrumarea muncii organelor, instituţiilor şi întreprinderilor de stat subordonate etc. Proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare acordă o importanţă deosebită rolului pe care îl au deputaţii consiliilor populare în îndeplinirea atribuţiilor organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat. In calitate de reprezentanţi ai alegătorilor răspunzători în faţa acestora şi revocabili de ei, în condiţiile legii , deputaţilor li s-a recunoscut un rol activ în condu- GH. ANDREICUŢ procuror-şef adjunct, Procuratura judeţeană Mureş (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate tarile, uniti-vă. Cum folosim aparatele de uz casnic? Azi şi mîine, la magazinul ,,Tehnometal“ din Tîrgu-Mureş, între orele 17. 20 va avea loc o demonstraţie practică privind folosirea şi întreţinerea aspiratoarelor de praf, maşinilor de spălat rufe, precum şi a altor articole de uz casnic şi gospodăresc. La demonstrație pot participa toți cei interesați. SITUAȚIA lucrărilor agricole in seara zilei de 31 octombrie in C.A.P. RECOLTAREA PORUMBULUI 44,3 LA SUTA RECOLTAREA SFECLEI DE ZAHĂR 86,8 LA SUTA DIN CARE S-A TRANSPORTAT 64,7 LA SUTA RECOLTAREA CARTOFILOR 94,5 LA SUTA PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU ÎNSAMINTARI 69,7 LA SUTA INSAMÎNTARI de TOAMNA 68,9 LA SUTA — DIN CARE GRÎU 67,5 LA SUTA Situaţie slabă la insămînţări se află mai ales în cooperativele agricole din HODOŞA, IDECIU, VATAVA, SOLOVASTRU. Credem că preşedinţii şi inginerii agronomi din aceste unităţi vor lua măsuri de a urgenta pregătirea terenului şi terminarea grabnică a insămințării griului. . Căsătoria e un act de înaltă responsabilitate umană. La baza lui stă sentimentul dragostei reciproce, integritatea morală, comunitatea de idealuri, ţeluri şi afinităţi comune. Actul căsătoriei e u un eveniment cu largi rezonanţe şi semnificaţii în viaţa fiecăruia. El include şi generează totodată un complex întreg de relaţii spirituale, consfiinţeşte dragostea dintre doi oameni care vor să întemeieze o familie- E momentul emoţionant — chiar cel mai emoţionant din viaţa noastră. Cămin fericit, înţelegere şi armonie între soţi, bucurie, iubire şi stimă reciprocă — iată visul firesc al oamenilor, năzuinţa majoră, dorinţa care stă la baza pasului hotărîtor. Devine întotdeauna acest vis o realitate ? In majoritatea căsătoriilor, da. Există însă şi excepţii. Citeva incursiuni în perimetrul acestora, în sfera viselor neînplinite şi a regretabilului pas greşit conturează fenoluat mene diferite şi demne de în seamă. — Nu spun o noutate, dar cunoaşterea reciprocă a tinerilor are un rol deosebit de însemnat în viaţa viitorilor familişti — ne spune judecătorul Lucreţia Aristide din Sighişoara, înainte de căsătorie, e bine ca tinerii să fie împreună în cele mai diverse situaţii şi împrejurări, să se studieze, să-şi vadă chiar şi defectele. Oricît ar fi dragostea de puternică, nu trebuie s-o lăsăm să se înalţe deasupra raţiunii. Susţin acest lucru deoarece chiar şi atunci cind oamenii se cunosc bine intervin surprize. Cunosc cazul uneicăsătorii pripite. Tînărul s-a dus la mare. Acolo a întîlnit o fată. S-a îndrăgostit. După 12 zile a venit acasă şi s-a dus direct la Oficiul stării civile. Rezultatul ? Surprinzător şi ieşit din comun, în noaptea nunţii mireasa a dispărut cu cadouri cu tot! — Unde credeţi că greşesc uni’ tineri ? — Mai repede înclin să cred că greşim noi, cei care avem mai multă experienţă în viaţă şi nu ne ocupăm în suficientă măsură de tineri. Nu mi-a prea fost dat să văd o ceremonie solemnă a căsătoriei, la care să participe reprezentanţi cu mai mulţi de la locul de muncă al mirilor. E un amănunt foarte important, care impune — să zic aşa — mai multă seriozitate şi responsabilitate din partea tinerilor. Şi încă ceva: nu pot să înţeleg de ce lăsăm să se piardă atît de uşor un obicei strămoşesc de o mare valoare în reuşita căsătoriilor — logodna. După părerea mea, perioada logodnei e foarte necesară şi ea să nu fie mai scurtă de cel puţin un an. In camera de comandă a Centralei termoelectrice Luduş-Iernut, inginerul de serviciu Herrvart Retscher şi ing. Ioan Wagner. S-ar cuveni să le punem consacrata întrebare: cum funcţionează agregatele turbogeneratoare ? Ne abatem însă de la regulă şi spicuim cîteva din interesantele lor răspunsuri. Ing. Retscher: Băieţii să nu se însoare prea devreme. Să aibă cel puţin, dar — subliniez — cel puţin 25 de ani. De ce ? Trebuie să ai un rost, să fii copt — cum se spune. Apoi, atenţie foarte mare la primul an de căsătorie ! Se ivesc multe amănunte care necesită tratare calmă, atentă, inteligentă chiar. Un alt lucru important: amîndoi să lucreze in domenii de activitate apropiate, să aibă nivel intelectual asemănător. Să nu fiu înţeles greşit: nu e neapărat nevoie ca amîndoi să aibă studii superioare. Dar cultura generală a lor să aibă totuşi elemente comune. Ing. Wagner: Am altă părere privitoare la vîrsta bărbaţilor. Deşi Ştiu că o să fiu aspru contrazis, nu recomand nici unui tînăr să se căsătorească înainte de 30 de ani. După părerea mea, cam la această vîrstă un om e matur in adevăratul sens al cuvintului. Eu nu sunt neapărat pentru logodnă. In schimb, e nevoie ca partenerii să se cunoască înainte de căsătorie cu cel puţin 4 ani. Susţin şi eu ideea convergenţei în profesiuni a soţilor. Un exemplu: ce face filatoarea, soţia unui electrician de la Porţile de Fier ? Unde va munci ea? Deci, mai multă raţiune şi in acest sens. Abordînd o problemă aiit de sensibilă, două interlocutoare nu şi-au spus părerea pînă cind au Anchetă realizată de P. GIURGIU (Continuare în pag. a 3-a) CASATORIA - vis și realitate ANOUILIA socială 150 de ani de la înfiinţarea primelor cursuri de inginerie în limba română Mesajul adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, corpului profesoral şi studenţilor din institutele de învăţâmint tehnic superior din Bucureşti Stimaţi tovarăşi, Aniversarea unui secol şi jumătate de la înfiinţarea, în Bucureşti, a primelor cursuri de inginerie în limba română, îmi oferă plăcutul prilej de a aduce corpului didactic, întregului tineret din învăţămîntul superior tehnic, salutul cald al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Socialiste România. Inaugurarea, cu 150 de ani în urmă, a cursurilor de inginerie iniţiate de Gheorghe Lazăr, eminent om de cultură şi înflăcărat patriot, a reprezentat un eveniment remarcabil în istoria învăţămîntului, ştiinţei şi culturii noastre. In decursul existenţei sale, Şcoala tehnică superioară din Bucureşti a format zeci şi zeci de promoţii de ingineri. Din rîndul lor s-au ridicat memorabile figuri de savanţi şi profesori care, făcînd parte din pleiada intelectualilor înaintaţi, au jucat un rol de seamă în propăşirea materială şi spirituală a naţiunii române. In anii socialismului, ca o expresie elocventă a grijii partidului nostru pentru dezvoltarea învăţămîntului, pentru ridicarea nivelului de cultură al poporului. Şcoala tehnică superioară din Bucureşti — cea mai importantă sursă de formare a cadrelor tehnice inginereşti în toate ramurile economiei naţionale — a cunoscut o puternică dezvoltare. Pentru învăţămîntul tehnic superior, socialismul a însemnat o creştere considerabilă a numărului de institute şi facultăţi, de studenţi şi cadre didactice, o îmbunătăţire permanentă a condiţiilor de studiu şi de viaţă ale tineretului studios. Doresc, şi cu acest prilej, să exprim înalta apreciere pe care partidul şi statul nostru o acordă activităţii rodnice, devotare a corpului profesoral care îşi îndeplineşte îndatoririle de onoare ce-i revin, aducînd o contribuţie deosebit de valoroasă la formarea celui mai ales şi mai preţios produs al societăţii noastre, omul temeinic şi multilateral pregătit — constructor al socialismului. Temeiuri de îndreptăţită satisfacţie ne dau tinerele vlăstare ale intelectualităţii tehnice, întreaga noastră studenţime care se pregăteşte cu răspundere pentru a purta mîine, spre noi culmi, cuceririle gîndirii şi creaţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane, pentru a participa cu dăruire de sine la soluţionarea problemelor complexe pe care le ridică opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Sărbătoarea de azi constituie un prilej de a cinsti tradiţiile înaintate ale învăţămîntului tehnic superior din România, de a omagia actul patriotic care a pus temeliile lui şi de a reliefa marile lui succese de azi. Cu sentimentul mîndriei de a fi continuaterii operei unor iluştri înaintaşi, dumneavoastră toţi — profesori din toate generaţiile şi studenţi — aveţi înalta îndatorire de a ridica pe noi trepte tradiţiile luminoase ale Şcolii tehnice româneşti, pentru a răspunde încrederii şi dragostei ce vi le poartă întregul popor, pentru a contribui mai direct, cu mai mare eficienţă, la înălţarea măreţului edificiu al României Socialiste. Mulţumindu-vă pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o de a lua parte la această sărbătoare, vă adresez urări de noi şi mari succese, vă doresc multă sănătate, fericire şi realizări însemnate în activitatea dumneavoastră închinată propăşirii patriei noastre socialiste. întreprinderilor industriale şi celorlalte organizaţii economice li se acordă credite rambursabile pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie, perfecţionarea proceselor tehnologice, mecanizarea unor lucrări, modernizarea utilajelor ■ şi instalaţiilor existente etc. Spre a cunoaşte stadiul de execuţie a lucrărilor de mică mecanizare ne am adresat tov. OVIDIU ENĂCICA, inspector şef la Sucursala judeţeană a Băncii Naţionale, cu rugămintea de a ne răspunde la cîteva întrebări. — Pentru început, v-am ruga să înfăţişaţi cititorilor situaţia generală, la nivel de judeţ, privind îndeplinirea planului de mică mecanizare. Planul lucrărilor de mică mecanizare pe anul în curs, stabilit la nivel de judeţ de întreprinderile industriale, comerciale, de prestări de servicii şi din sectorul de construcţii (fără unităţile agricole) a fost îndeplinit, în primele nouă luni doar în proporţie de 55,7 la sută, pentru lucrări cu finanţare deschisă, ceea ce in cifre absolute reprezintă aproape 30 de milioane de lei. Situaţia stadiului fizic de execuţie a acestora este însă necorespunzătoare căci pînă la începutul lunii octombrie doar 27,7 la sută din creditele bancare acordate au fost efectiv utilizate (?). Rămîneri în urmă mai mari în executarea lucrărilor de mică mecanizare se constată la întreprinderile de exploatare și prelucrare a lemnului, unde dintr-un volum de credite aprobate de peste două milioane de lei, pînă la 30 septembrie s-au executat și decontat lucrări în valoare de numai 371.000 de lei. De exemplu C.I.L Reghin din 725.000 de lei credit aprobat a folosit doar 36.000 de lei (!!), din care aproape jumătate în luna septembrie. De asemenea, întreprinderile cu profil alimentar, din valoarea generală a creditului aprobat de aproape trei milioane de lei nu au folosit decit un sfert din ele. Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş, de pildă, şi-a propus iniţial să realizeze 4 lucrări de mică mecanizare, dar pînă azi nu a înfăptuit nici un obiectiv. Fabrica de conserve ,,Mureşeni“, din 6 poziţii ale planului de mică mecanizare a atacat doar una; lista exemplelor de acest fel mai poate fi completată cu unităţile industriei cărnii şi ale laptelui din Tg.-Mureş. Din cele relatate rezultă că in realizarea lucrărilor de mică mecanizare sunt mari rămîneri în urmă. Cum s-a ajuns la această situaţie? Părerea mea este, şi realitatea o confirmă, că acolo unde conducerea colectivă a întreprinderilor respective, comitetele de direcţie, se preocupă direct de problema micii mecanizări rezultatele sunt cele scontate. Exemple de acest fel se pot da multe. Sunt însă întreprinderi unde, datorită unei rutine, a lipsei de preocupare, nu se uripăresc și nu se execută lucrările propuse în planul de mică meca- Intsrviu consemnat de V. MEGHES (Continuare în pag. a 3-a) Festivităţile consacrate împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea în Bucureşti a primelor cursuri de inginerie in limba română au început joi dimineaţa printr-o şedinţă festivă organizată in sala Palatului Republicii Socialiste România. Au participat membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, cadre didactice universitare din Bucureşti şi din celelalte centre cu învăţămînt tehnic superior, cercetători ştiinţifici, specialişti din întreprinderi, studenţi. Adunarea a fost deschisă de prof. dr. docent George Bălănescu, rectorul Institutului politehnic din Bucureşti, care a salutat pe oaspeţii prezenţi la festivitate. Primit cu vii aplauze a luat cuvintul tovarăşul Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., care a dat citire mesajului adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, corpului profesoral şi studenţilor din institutele de învăţâmint tehnic superior din Bucureşti. Au luat apoi cuvintul prof. emerit Constantin Dinculescu, membru corespondent al Academiei, acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, prof. univ. Alexandru Popescu, prof. emerit Constantin Ionescu-Bujor, şi Ion Amăriuţei, vicepreşedinte al Uniunii Asociaţiei Studenţilor din România, care au evocat aspecte din istoria învăţămîntului tehnic superior românesc. S-a dat apoi citire saluturilor adresate corpului profesoral şi studenţilor din institutele de învăţâmint tehnic superior din Capitală, din partea centrelor universitare cu învăţămînt tehnic superior: Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj, Braşov, Craiova, Galaţi, Petroşani, Tg.-Mureş şi Ploieşti. In încheierea adunării, cadrele didactice şi studenţii institutelor de învăţămînt tehnic din Capitală au adresat o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român. (Continuare în pag. a 3-a)