Steaua Roşie, noiembrie 1968 (Anul 19, nr. 260-285)

1968-11-01 / nr. 260

Gheorghe Halmos din nou la Tg.-Mureş Apreciatul pianist Gheorghe Halmoş, ca­re a concertat de ne­numărate ori la Tg.­­Mureş, va apare din nou în faţa melomani­lor din localtate, în cadrul concertului sim­fonic de luni. Cu a­ceastă ocazie va inter­preta, sub conducerea dirijorului Szalman Lóránt, Concertul nr. 5 în mi bemal major pentru pian și orches­tră „Imperial“ de Be­ethoven. Premieră Balzac Secţia maghiară a Teatrului de stat din Tg.­­Mureş va prezenta miercuri, 6 octombrie, la ora 20, premiera „Fraţii de arme“ de Honoré de Balzac. Din distribuţie fac parte printre alţii Tanay Bella, Bács Ferenc, Kőszegi Margit, artis­tă emerită, Tarr László şi alţii. Regia aparține lui Mihai Dimiu, iar scenografia lui Romulus Peneş. „Planeta maimuţelor" Filmul „Planeta mai­muţelor“, care va rula săptămîna viitoare la cinematograful „Arta“, se distinge printr-o fan­tezie şi ingeniozitate demne de pana lui Ju­les Verne. Acţiunea se petrece într-un timp foarte vag limitat, la 2.000 de ani după re­venirea pe pămînt a u­nor cosmonauţi ameri­cani care descoperă la întoarcere o civilizaţie cu totul alta faţă de cea pe care au lăsat-o. In distribuţie un actor celebru pentru aşa-nu­­mitele filme de „mare montare“ şi pentru su­perproducţiile cu ca­racter istoric — Carl­ton Heston. Vin cicliştii „Alai bine n-ar fi venit“, spunea un mucalit intr-o recentă cronică dedicată acestei noi pro­ducţii româneşti. Alţii, dimpotrivă, susţin că filmul ar fi o reuşită. Cert este însă că filmul dispune de o distribuţie din care nu lipsesc Dem. Rădulescu, Ştefan Bănică, Vasilica Tastaman, Ștefan Tapalagă și alții. tărie di In­ oraşele mari, serviciile la domiciliu au devenit o necesitate cotidiană. O bună parte din ce­tăţeni (familii), pentru a-şi folosi timpul liber în interese extrapro­­fesionale sau în alte scopuri, ape­lează la diferite unităţi pentru a fi serviţi la domiciliu. In cele ce urmează ne vom ocupa de modul cum şi cu ce sunt serviţi la domi­ciliu tîrgumureşenii de către uni­tăţile cooperaţiei meşteşugăreşti din localitate. Serviciile care repară televizoa­re, radiouri, frigidere, maşini de spălat şi alte obiecte de uz casnic, sunt cel mai mult solicitate de că­tre cetăţeni. Lucrătorii acestor servicii execută reparaţii la o­­biectele aflate în termen de ga­ranţie precum şi la acelea cărora le-a expirat asemenea termen. In acest sector de reparaţii, unită­ţile cooperativelor dispun de mi­nă de lucru calificată, de piese şi materiale (cu mici excepţii) şi, astfel, reuşesc să satisfacă cerin­ţele clienţilor. Croitoria pentru dame, curăţe­nia locuinţelor, spălatul rufelor sunt, de asemenea, alte prestări de servicii efectuate la domiciliu. Raportate însă la numărul locui­torilor municipiului Tg.-Mureş şi la condiţiile de care dispun unită­ţile cooperativelor meşteşugăreşti, cele trei servicii cu muncă la do­miciliu au încă o activitate res­­trînsă, cu toate că, după cum am fost informaţi la U.J.C.M., cereri din partea cetăţenilor există. Dar, după cum s-a constatat, unele fa­milii care au solicitat să li se cu­reţe locuinţele ori să li se spele rufe şi lenjerie la domiciliu, după una sau două prestări de aseme­nea servicii au renunţat la ele. De ce ? Pentru că munca prestată uneori n-a fost la nivelul calita­tiv dorit de o familie sau alta. Fireşte că lărgirea sectorului de prestări de servicii la domiciliu, creşterea numărului de clienţi depinde în bună măsură de o de­servire promptă, cu lucrări de ca­litate şi de corectitudinea celor care sunt trimişi să efectueze ser­vicii la domiciliu. Lucru de mîn­­tuială (cum se mai întîmplă u­­neori): amînarea de azi pentru mîine a solicitărilor cetăţenilor nu determină lărgirea activităţii serviciilor cu muncă la domiciliu, ci, dimpotrivă... Pentru anul acesta U.J.C.M. a preconizat înfiinţarea altor servi­cii la domiciliu în Tg.-Mureş, colectarea de la cetăţeni­­ (care doresc, bineînţeles) a încălţămin­tei pentru reparat, a hainelor pen­tru curăţat şi un serviciu care să se ocupe cu reparaţia feronăriei. Ideea a fost bună, dar pînă acum m­ai încă n-a prins viaţă, cu toate că asemenea servicii le-ar conveni multor cetăţeni. Le-ar conveni pentru că e mai comod să predea de acasă unor salariaţi ai unităţi­lor cooperaţiei meşteşugăreşti în­călţăminte şi haine şi după o pe­rioadă oarecare să le primească la domiciliu reparate şi curăţate decât să-şi piardă din timpul lor liber, umblând uneori de la o uni­tate la alta. Prestările de servicii şi deser­virea la domiciliu sunt din ce în ce mai solicitate. Unităţile care le pot efectua sunt, mai cu seamă, cele ale cooperaţiei meşteşugă­reşti şi din sectorul comercial. In lărgirea gamei de servicii e ne­voie de sondaje în rîndul popu­laţiei, de lucrători care, prin mun­ca lor, să atragă o clientelă din ce în ce mai mare. Prestările de servicii prompte, de calitate sunt în măsură să-i satisfacă pe diverşi cetăţeni scutindu-i pe aceştia, pe de o parte, de pierdere de timp, iar pe de altă parte unităţile pres­tatoare de asemenea servicii îşi pot lărgi continuu activitatea în folosul lor şi al populaţiei. C. CONSTANTIN H­omMz LUNA J&isfeÂâZe Gtiecialitățc cU. ')■ MÂNCĂRURI RECI Șl CALDE pi&iunt jțfVilKtuM cUiCofetââe I Pianistul Gheorghe Halmos La I.A.S. Reghin Livada se extinde cu încă 100 ha Avind condiţii favorabile de climă şi sol, oameni pricepuţi, calificaţi în meseria de pomi­­cultori, întreprinderea agricolă de stat Reghin extinde an de an livada cu pomi. In toamna a­­ceasta, de exemplu, pe dealurile situate la „Groapa rece“ se fac intense pregătiri pentru planta­rea cu pomi a unei alte supra­feţe de 100 de hectare. In cursul acestei toamne s-a lucrat şi se lucrează intens cu trei tractoare la desfundarea şi nivelarea terenului, la săpatul gropilor. Lucrările se fac sub îndrumarea specialistului Be­rekméri Valentin. In total în această nouă plantaţie, în cea mai mare parte, pe terase, vor fi sădiţi peste 23.000 meri din soiul Ionathan. De reţinut că materialul săditor destinat a­­cestei noi plantaţii va fi asigu­rat din pepiniera proprie, adica din ferma agricolă, condusa de ing. Ioan Cornea. In planul de perspectivă, ne informa ing. Titus Habor, di­rectorul acestei întreprinderi, se prevede ca pînă în 1971 masi­vul pomicol de la Reghin să a­­jungă la o suprafaţă de 600 hectare. Pentru exploatarea ra­ţională a livezii, este în curs pietruirea drumurilor pe o lun­gime de 12 km. Se prevede îm­prejmuirea plantaţiei cu gard din plasă, construirea a 7 hale de sortat fructe, precum şi e­­fectuarea unor importante lu­crări de hidroamelioraţii. Dat fiind consumul mare de apă ce se cere la stropitul po­milor, transportul acesteia se va face mecanizat, in care scop lu­crările sunt în curs de desfăşu­rare. O altă lucrare importantă ce se face în acest masiv po­micol este plantarea nucilor pe o lungime de 12 km, care vor forma o perdea de protecţie pentru pomii fructiferi. Pe frumoasa Vale a Mureşului, La cinematograful ,,Progresul‘ prima coproducţie româno -maghiară Frumoasele vacanţe Dacă pe genericul „Frumoaselor vacanţe“ ar sta scris : „Film turis­tic, r­ealizat la cererea O.N.T. şi IBUSZ“, nu ne-am mira deloc. Ar fi chiar perfect. Pentru că în pri­ma coproducţie româno-maghiară rolul principal îl are peisajul, ex­celent filmat de Sergiu Huzum. Malurile Balatonului şi litoralul românesc, Cheile Bicazului şi mă­năstirile din nordul Moldovei, Bu­dapesta, Piatra-Neamţ sau Bucu­­reştiul, surprinse din goana ma­şinii, din elicopter sau de pe o plută, ne dezvăluie frumuseţi ne­bănuite şi invită la drumeţie. La o drumeţie veselă şi plină de pe­ripeţii, în care întîlneşti tot felul de oameni, care depăşesc fără nici o greutate, barierele de limbă. Aşa se întîmplă şi cu eroii noştri, un grup de tineri români şi unguri, care fac împreună, cu o maşină "Colmyn 1921, o vacanţă cu adevă­rat frumoasă. Dar în afară de un­ghiurile inedite cu care ne incin­tă ochiul Huzum, redescoperind pentru noi locuri pitoreşti pe care le credeam deja binecunoscute, şi în afară de amuzanta maşinuţă ro­şie, înzestrată cu o adevărată per­sonalitate, filmul mai are şi alte câteva lucruri notabile : o înlănţui­re de gaguri clasice, învăţată la şcoala marii comedii mute, pe care regizorul Makk Károly le-a asimi­lat perfect şi ştie să le întrebuinţe­ze şi să le dozeze cu multă price­pere şi rutină; şi două bune cu­pluri comice, primul format din actorii maghiari Sztankay István (Péter) şi Ernyei Béla (Pali), cei doi rivali la dragostea Oanei, iar al doilea din Florian Pitiş (Puiu) şi Ottilia Borbath (Piri). Din pă­cate însă rolul eroinei principale, cea care dezlănţuie toată avalanşa peripeţiilor, Oana, este slab scris, plin de contrdicţii şi comportări ilogice, aşa încît Ilinca Tomoro­­veanu, oricît s-a străduit, n-a pu­tut face mare lucru în afară de a fi frumoasă. Tipuri bine surprinse realizează în schimb, în roluri mai mici, George Demetru (turistul a­­merican), Florin Piersic (Radu), actriţa care o interpretează pe a­­gresiva turistă suedeză şi chiar Ion Fiscuteanu, într-un rol de „două vorbe“ (şoferul camionului de transportat butuci). Filmul place, pentru că e plin de prospeţime, tinereţe şi voie bu­nă, ca o veritabilă vacanţă studen­ţească, pentru că incintă ochiul şi înveseleşte inima. Poate că ar fi avut şi mai mare succes, dacă l-am fi văzut astă-vară, pe canicu­lă, cînd eram şi noi în vacanţă. Dar mă întreb : de ce toate pro­ducţiile noastre din ultimul timp sînt filme uşurele? De ce poten­ţialul artistic a două cinematogra­fii nu a născut decit un filmuleţ comercial ? Pe cînd marea operă de artă ,pe care o aşteptăm de la cineaştii noştri ? ZENO FODOR Carnet­ muzical Orchestra de cameră din Kiev Evoluţia la Tg.-Mureş a orches­trei de cameră din Kiev a readus în actualitate necesitatea găsirii unei modalităţi de permanentiza­re a unei vieţi­ de muzică de ca­meră cu forţe locale. Publicul es­te receptiv, deşi i se oferă destul de rar asemenea concerte. In anii trecuţi au fost făcute încercări reuşite, din păcate necontinuate. Repertoriul ar putea fi inepuiza­bil : de la concertele grossi ale lui Corelli şi Händel, branden­­burgicele lui J. S. Bach la sutele de divertismente şi casaţiuni, me­nuete şi dansuri pentru orchestră de Haydn şi Mozart. Colectiv tînăr (înfiinţat in 1964), ai cărui componenţi foarte tineri sunt instrumentişti excep­ţionali, impresionează prin unita­tea şi omogenitatea execuţiei, prin tonul robust dar, în acelaşi timp, de o fermecătoare poezie al fiecă­rui solist (mai cu seamă al con­trabasului şi al violei). Dirijorul, ca şi orchestra, au demonstrat o bună înţelegere a unor stiluri di­ferite. Astfel, fugile nr. 11, 12 şi 14 din impresionantul monument, al polifoniei, ciclul „Arta fugii“ de J. S. Bach, au apărut în inter­pretarea oaspeţilor nu ca momen­te ale unei arte „matematice“, de­şi sînt întruchiparea desăvîrşită a legilor şi măiestriei contra-punc­­tului, ci ca expresie a unei pro­funde meditaţii şi filozofii uma­ne, în care simţirea şi gîndirea merg mină în mină. Interesantă ni s-a părut Simfo­nia a H-a de A. Stogarenko, a­­decvată unui asemenea ansamblu orchestral şi în care compozito­rul reuşeşte, exploatînd la maxi­mum posibilităţile timbrale (evi­dent mai reduse decit cele ale or­chestrei simfonice) tehnice ale or­chestrei, să realizeze o lucrare modernă, dinamică, puternic an­corată în melosul popular ucrai­­nian. Divertismentul pentru orches­tră de coarde de Béla Bartók a constituit o „ediţie“ interpretati­vă inedită prin accentuarea tra­gismului generat de insistentele cromatisme ale părţii a doua. In finalul concertului, artiştii din Kiev au făcut o minunată propagaridă muzicii lui W. A. Mo­zart în Divertismentul pentru or­chestră de coarde nr. 1, prin nuanţarea subtilă şi prin reliefa­rea inepuizabilei bogăţii melodice şi varietăţi ritmice, ale cărei o­­rigini se află în cântecul şi dan­sul popular austriac. Orchestra, care are deja o „no­tă proprie“, posedă o concepţie stilistică solidă, are vaste posibi­lităţi de perfecţionare, încît poa­te deveni o forţă artistică de ta­lie europeană. BUJOR DANŞOREANU VREMEA TIMPUL PROBABIL Vremea se menţine caldă, cu cerul varia­bil, temporar acoperit; izolat va ploua. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 2—6 grade, maximele între 10—16 grade. Vînt slab pînă la potrivit. Dimineaţa ceaţă locală. STOP ! cu gutffdacut ykecaufo’z&wcF Suitproduse/e y\ nd­ ale / \ m I PropcompIEX ! Din activitatea C.E.C. : In primele trei trimestre ale anului în curs, în judeţul nostru au ieşit cîştigătoare 543 librete de economii cu cîştiguri, achitîndu-se în total, cîştiguri în valoare de 203 mii lei. ★ # In aceeaşi perioadă, la li­bretele de economii cu dobîn­­dă şi cîştiguri, pe lingă dobînda de 3 la sută acordată pentru sumele depuse, la tragerile la sorţi trimestriale unui număr de 55 librete li s-au acordat cîştiguri în obiecte în valoare de 64 mii de lei. ★ • De curînd s-a pus la dispo­ziţia populaţiei libretul de eco­nomii cu cîştiguri în materiale de construcţii. Acest nou instrument de eco­nomisire se bucură de mare in­teres în rîndul populaţiei, fapt care rezultă din numărul mare de librete emise pînă în prezent în localităţile Deda, Sînpaul, Brîn­­coveneşti, Iernut, Zau de Cîm­­pie şi altele. C. L F. I.-Mirt. Angajează imediat muncitori necalificaţi — femei şi bărbaţi — pentru sortarea cartofilor, încărcări şi descărcări de vagoane. Doritorii se vor adresa la C.L.F. Tg.-Mureş str. Chinezu nr. 10, camera 10—11. VINERI, 1 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Veşnicul întir­­ziat. Progresul: filmul Frumoasele vacanţe. Tineretului: filmul Prinţesa. Muncitoresc: fil­mul Viaţa în doi. Flacăra : filmul Răzbună­torii. Unirea : filmul Infrîngerea lui Alexan­dru cel Mare. SIGHIŞOARA — Lumina­­ filmul Winnetou, seria a IlI-a. LUDUȘ — Fla­căra : filmul Obsesia. SARMAŞ — Popular: filmul Eroii de la Telemark. REGHIN — Pa­tria : filmul Premiere strict secrete. Victoria: filmul Mesteacănul. TÎRNAVENI — Melodia: filmul Studiu despre femei. SOVATA — Doi­na : filmul Hiroșima, dragostea mea. FÎNTέ­NELE — Patria: filmul Innorare trecătoare. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular : fil­mul Rude de singe. MIERCUREA NIRAJU­­LUI — Nirajul : filmul Oscar. TEATRUL DE STAT DIN TG.­MUREŞ, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 20, „Noi, bărbaţii“, comedie de Méhes György. ★ TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI din Tg.­­Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la orele 11 şi 16, „Tigrişorul Petru“. 10,00 — Curs de limba rusă (reluare); 10,30 — Curs de limba spaniolă; 11,00 — TV pen­tru specialişti. Ciclul „Medicină“ (reluare); 17,30 — Pentru copii; 18,00 — Emisiune tu­ristică; 18,20 — Buletinul circulaţiei rutie­re; 18,30 — Curs de limba spaniolă ,(re­luarea lecţiei de dimineaţă); 19,00 — Revistă literară pentru tineret; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Actualitatea în agricultură; 20,30 — Studioul muzical — Cultura muzicală de-a lungul timpului. Şcoala muzicală rusă (I); 21,00 — Reflector; 21,15 — Film artistic: „Lu­poaica“; 22,45 — Telejurnalul de noapte. Alte manifestări In sala de conferinţe a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, în cadrul „Zilelor culturii sovietice“, va fi prezentat filmul ar­tistic sovietic „Inimă de mamă“. _ NUIVERI _ AJUTORI MINERI _ MUNCITORI NECALIFICAȚI PENTRU SUBTERAN S® asigură calare gratuită la cămine, masa contra cost de trei ori pe zi. Posibilităţi de califi­care. Doritorii se pot prezenta la sediul întreprinderii, oraşul Bălan, staţia C.F.R. Izvorul Oltului. Informaţii suplimenta­re se primesc de la serviciul personal al întreprinderii. întreprinderea minieră ANGAJEAZA IMEDIAT.

Next