Steaua Roşie, septembrie 1969 (Anul 20, nr. 207-231)
1969-09-02 / nr. 207
In pagina a 3-a. SPORT Creşterea eficienţei economice, principiul suprem al noastre Din sarcinile măreţe puse de Congresul al X-lea al P.C.R. în faţa industriei chimice, o parte revin şi colectivului de lucrători de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş. Acest colectiv tinăr, care în actualul cincinal a pus în funcţiune două etape ale combinatului, va răspunde cu aceeaşi pricepere şi entuziasm pentru realizarea sarcinilor care îi stau în faţă. In puţinii ani de existenţă ai combinatului, rezultatele au fost an de an mai bune, astfel eficienţa economică a fost cu mult mai mare faţă de cea prevăzută iniţial şi va creşte în viitorul plan cincinal odată cu dezvoltarea combinatului. Prin realizarea unităţii de „Azot V“ va spori producţia marfă a combinatului cu aproape 160 la sută, producîndu-se în afară de azotat de amoniu, îngrăşăminte cu un conţinut superior de azot cum este ureea. De asemenea se vor construi noi instalaţii pentru valorificarea superioară a gazului metan, cum este cazul fabricii de metanol şi a instalaţiei pentru producerea argonului. In vederea eliminării prelucrării în străinătate a catalizatorilor de platină necesari pentru fabricarea acidului azotic se va realiza o instalaţie pentru producerea de site de platină. Prin puternica dezvoltare a combinatului, se va ajunge ca în anul 1975, „Azomureş“ să-şi menţină locul ca producător a 20 la sută din întreaga producţie de îngrăşăminte chimice a ţării, cu toate că producţia de îngrăşăminte va cunoaşte o largă dezvoltare. De asemenea, în anul 1975 combinatul va da 50 la sută din producţia municipiului Tg.-Mureş. Prin construcţia noilor instalaţii din cadrul unităţii „Azot V“ eficienţa economică a combinatului va fi ridicată pe o treaptă superioară. Astfel, in 1975 beneficiul va fi de 3 ori mai mare decit cel ce se va realiza în 1970, aceasta se va realiza pe seama reducerii continue a costurilor de producţie. Cheltuielile de producţie la 1.000 de lei producţie marfă vor scădea cu peste 100 de lei. Toate aceste rezultate se vor putea obţine pe baza experienţei acumulate în cele două etape de dezvoltare a combinatului. S-au luat unele măsuri încă în faza de elaborare a studiului tehnico-economic pentru unitatea de „Azot V“. S-a trecut de la început la analize temeinice de către cadrele tehnice şi economice de specialitate pentru a se elimina toate lucrările care nu erau necesare precum şi a celor neproductive sau chiar productive care nu erau legate direct de producţia acestei unităţi. In centrul atenţiei stă reducerea ponderii construcţiilor din totalul investiţiei. De pe acum a început pregătirea unor cadre de bază care în prezent studiază două instalaţii similare din ţară. Aceste instalaţii se află în faza de punere în funcţiune, ceea ce contribuie la cunoaşterea amănunţită a instalaţiilor respective. Cunoscînd încă de pe acum modul de comportare a utilajelor şi instalaţiilor se vor putea realiza o serie de îmbunătăţiri încă în faza de proiectare precum şi la montaj şi punerea în funcţiune. Această metodă a fost folosită şi în primele două etape şi a dat rezultate deosebite. Deoarece în domeniul investiţiilor trebuie să lucreze oameni cu experienţă şi cu o pregătire profesională corespunzătoare, s-au stabilit cadrele de bază care vor lucra în acest domeniu, selecţionaţi fiind, în primul rînd cei care în primele două etape s-au afirmat prin rezultate foarte bune. In vederea intrării în funcţiune la termenul planificat, a unităţii de „Azot V“, sunt necesare unele măsuri urgente ca: aprobarea atacării lucrărilor pregătitoare încă în acest an şi obţinerea urgentă a tuturor avizelor necesare începerii investiţiei. Ele sînt hotărîtoare pentru a se respecta termenul de punere în funcţiune, orice întîrziere este greu de recuperat şi va crea perturbaţii. Documentele celui de-al X-lea Congres al partidului şi, în primul rînd, Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reprezintă pentru noi nu numai un program luminos de înflorire a ţării dar şi un adevărat tezaur de idei pe care însuşindu-ni-le, călăuzindu-ne după ele în întreaga noastră activitate, ne vom mobiliza cu toţii pentru ridicarea muncii noastre pe o treaptă superioară şi obţinerea de rezultate economice cu un grad înalt de eficienţă. ANDREI COZOŞ — economist — Contabil şef al C.I.A. Tg..Mureş. Zile hotărîtoare pentru terminarea lucrărilor agricole de vară Filele calendarului indică de acum apropierea zilelor de toamnă. In această situaţie este şi firesc ca ţăranii cooperatori, mecanizatorii să depună ultimele eforturi pentru a termina recoltarea griului, intensifica treierişul. In multe cooperative agricole din raza de activitate a I.M.A. Reghin, ca de exemplu Dedrad, Gorneşti , Petelea, Reghin, Brîncoveneşti şi altele, unde munca a fost bine organizată, treierişul griului s-a terminat. In cooperative agricole ca cele din Gorneşti, Crăieşti sau Cedrad şi arăturile de vară sînt avansate iar la Reghin această importantă lucrare este chiar pe terminate. In alte cooperative agricole din această parte a judeţului nostru, deşi timpul este destul de înaintat, pînă la sfîrşitul săptămînii trecute încă secerişul griului nu se încheiase. La Lueriu, de exemplu, griul mai trebuia recoltat de pe 60 ha, la Fărăgău de pe 30 ha, la Ruşii-Munţi de pe 24 ha etc. Unde recoltarea s-a făcut pe suprafeţe mai mari, cu mijloace manuale, transportul snopilor la aici se tărăgănează de la o zi la alta. Aşa stau lucrurile la cooperativele agricole din Vătava, Logig, Iara de Mureş, Frunzeni (brigada din Băiţa) şi în alte părţi. La cooperativa agricolă din Iara de Mureş, consiliul de conducere — preşedinte Tamási Carol — nu numai că a organizat slab munca la recoltarea griului dar a tărăgănat mult și transportul clăilor la arii, impulsionarea treierişului. La brigada de cîmp din Mura Mică, de exemplu, în trei zile însorite, în loc ca atelajele să fi fost antrenate la transportul snopilor de pe cîmp la arii, s-au folosit în alte scopuri. Fără nici un pic de răspundere s-a depozitat în steg griul şi la brigada de cîmp din Ilioara, ceea ce a făcut ca o bună parte din snopi, spice expuse ploilor, să încolţească. Tot la această cooperativă agricolă se manifestă dezinteres şi faţă de păstrarea griului în magazie. Decalajul existent între seceriş şi treieriş, în multe unităţi agricole se datoreşte faptului că se aşteaptă ca batozele să funcţioneze numai pe vreme cu soare. Or, se ştie dinpractică că imediat ce s-a oprit ploaia, ce-i ud se dă la o parte şi treierişul poate continua. In aşteptarea timpului frumos, vreme preţioasă s-a pierdut zilele trecute la cooperativele agricole din Cozma, Frunzeni, Logig etc. Vineri, de exemplu, (pe motiv că plouase cu o zi înainte) în nici una din aceste unităţi batozele nu au funcţionat. La brigăzile din Lunca Tecii, conduse de Valentin Pescar, Zachei Moldovan, Liviu Lepşa, pe o vreme cu soare, în loc să se fi luat măsuri pentru a se termina secerişul, s-a optat pentru vînzarea prunelor, merelor şi nucilor din pomi. Ţinînd seama de urgenţe, această lucrare, deşi ca tradiţie frumoasă, se putea amina pînă după terminarea treierişului. Slab interes faţă de transportul clăilor de pe cîmp se manifestă şi la cooperativele agricole din partea de nord a judeţului nostru. C.A.P. Vătava are clăi netransportate de pe zeci de ha. Nimeni nu spune că cositul şi adunatul fîneţelor nu este important, dar oricum treierişul, punerea griului la adăpost) are prioritate, faţă de orice lucrare. Toamna bate la uşă şi însămînţarea griului se apropie. Cu toate acestea în majoritatea cooperativelor agricole, printre care: Ercea, Pădureni, Ruşii-Munţi, Şerbeni, Solovăstru, Lueriu, arăturile sunt mult rămase în urmă. La Vătava, pînă la sfîrşitul săptămînii trecute, nu s-a tras nici o brazdă în contul viitoarei recolte. Aşadar, situaţia de pe teren ne arată că este necesar a se depune un ultim efort pentru a se încheia secerişul şi treierişul (care pînă la 31 august a fost efectuat pe județ în proporție de 87,6 la sută), impulsionarea arăturilor, pentru ca însămînțarea griului să se poată executa în condiții optime. REMUS CÂMPEAN Un nou radioreceptor Magazinele de specialitate din judeţul nostru au fost aprovizionate cu un sortiment bogat de aparate de radio „Darclée “ şi „Istria" şi altele. De curând 7 rama mse ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! NOI PUNCTE PENTRU DESFACEREA UNIFORMELOR ŞI RECHIZITELOR ŞCOLARE O.C.L. produse industriale din Tirgu-Mureş a organizat desfacerea uniformelor şi rechizitelor şcolare prin unităţile „Gulliver“ şi cea specializată din str. Kossuth Lajos nr. 3 (Expoziţie). Uniforme şcolare s-au mai pus in vinzare şi la unitatea de lingă magazinul Tehnometal. Toate uniformele şcolare se desfac şi cu plata în rate. In cartierele Aleea Carpaţi, Tudor Vladimirescu şi 7 Noiembrie au fost instalate cite o tonetă, care funcţionează între orele 16 şi 20. Uniformele — măsuri excepţionale — se asigură în timp de circa 30 de zile. Comenzile se fac la magazinele Gulliver şi Expoziţie. Dacă va fi nevoie, pentru evitarea aglomeraţiei în unităţi, se va mai deschide săptămîna viitoare încă un magazin. Paralel cu desfacerea uniformelor şcolare la magazinele Gulliver şi Expoziţie se vînd şi rechizite şcolare. Incepînd de azi, în faţa magazinelor „Corso “şi „Melodia“ vor funcţiona două tonete cu rechizite şcolare. Televizor „Mini-vizor“ Pentru prima oară în judeţul nostru au fost puse în vînzare televizoare portative de tip „Mini-vizor“. De dimensiuni mici, noul aparat este uşor, rezistent la şocuri, selectiv şi cu imagine foarte bună. Aparatele au fost fabricate de o firmă din Republica Populară Ungară. Un naufragiat salvat de echipajul mineralierului „Maramureş“ Intr-o radiogramă primită la Constanţa se anunţă că, la 50 de mile de insula indoneziană Lalang, ofiţerul Victor Mitran, de serviciu pe mineralierul românesc „Maramureş", a zărit departe, în plin ocean bîntuit de furtună, un naufragiat. Vasul a fost oprit din cursa sa spre India. Naufragiatul, pescarul indonezian Ang-Tiek-Siang, în virată de 37 de ani, a fost salvat. El se afla de 9 zile în mijlocul valurilor, dus de furtună, fără alimente, înfometat și sleit de puteri, pe o mică barcă aproape scufundată. La bordul navei româneşti el a primit imediat îngrijirile necesare, fiind acum în afara oricărui pericol. De remarcat că acesta este al nouălea naufragiat salvat în acest an din apele oceanului de către echipajul mineralierului „Maramureş". (Agerpres) Anul XXI. Nr. 207 (3.562) Marți, 2 septembrie 1969 4 pagini 30 de bani VIZITA ÎR IRAK A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, nICOLAE CEAUŞESCU Plecarea din Capitală Luni dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre Teheran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi a Maiestăţii Sale Impărăteasa Iranului, va face o vizită oficială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Ilie Verdeţ, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti români şi corsepondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Motamed- Vaziri, însărcinat cu afacerile adinterim al Iranului la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei aflaţi pe aeroport au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat. Sosirea la Teheran TEHERAN 1. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie şi stimă. Flori şi ovaţii, urări de bun sosit şi ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimente izvorâte din ascendenţa constantă a raporturilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare, din dorinţa lor comună de a conlucra mai strîns şi de a se cunoaşte mai bine, de a contribui la înfăptuirea aspiraţiilor lumii contemporane de pace şi cooperare. Ora 15: Avionul prezidenţial, escortat din momentul intrării in spaţiul aerian al Iranului de avioane cu reacţie ale forţelor armate iraniene, coboară lin pe pista aeroportului Mehrabad. Drapelele de stat ale României şi Iranului se profilează pe cerul albastru. Steguleţe tricolore flutură în mîinile numeroşilor locuitori ai Teheranului veniţi în întâmpinarea înaltului oaspete român. In sunetele fanfarei militare îşi fac apariţia pe treptele avionului preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu. Acest moment este marcat prin ovaţii şi aplauze puternice, prelungite. La coborârea din avion, preşedintele Consiliului de Stat şi soţia sa sunt întâmpinaţi cu cordialitate de Maiestatea Sa Imperială, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi de împărăteasa Ferah. Cei doi şefi de state îşi string călduros mâinile. Şahinşahul urează şefului statului român bun sosit pe pământul Iranului. înaltele oficialităţi sunt „asaltate" de sutele de fotoreporteri, operatori ai jurnalelor de actualităţi cinematografice şi de televiziune prezenţi pe aeroport. In întâmpinarea oaspeţilor români au sosit, de asemenea, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, cu soţia, Sarif Etnami, preşedintele Senatului, cu soţia, Abdulah Riazi, preşedintele Camerei Deputaţilor, cu soţia, Assadollah Alam, ministrul curţii imperiale, cu soţia, Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe, generalul de armată Fereydun Djam, şeful statului major al comandamentului suprem al armatelor imperiale, şi alte personalităţi oficiale iraniene. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, prezintă Şahinşahului persoanele oficiale române care îl însoţesc: Ilie Verdeţ, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Avram, ministrul construcţiilor de maşini, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior. Pe aeroport se aflau de asemenea, Pavel Silard, ambasadorul ţării noastre la Teheran, membrii ambasadei, precum şi un grup de specialişti români care lucrează în Iran, în baza acordurilor de cooperare economică existente între cele două ţări. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditate la Teheran. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Grupuri de copiiiranieni şi români înmînează înalţilor oaspeţi buchete de flori. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi Şahinşahul Iranului trec în revistă garda militară de onoare aliniată pe aeroport. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, au luat loc într-o maşină deschisă, escortată de motociclişti. Coloana maşinilor oficiale se îndreaptă spre Palatul imperial Golestan, reşedinţa rezervată înaltului oaspete român. Pe întregul traseu, de la aeroport şi pînă la intrarea în Teheran, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Iranului au fost salutaţi cu entuziasm de locuitorii oraşului, care au făcut o călduroasă primire solilor poporului român, ovaţionînd pentru prietenia româno-iraniană. Pe frontispiciile imobilelor şi de-a lungul bulevardelor sunt arborate drapelele de stat ale României şi Iranului. Ghirlande de flori alcătuiesc pitoreşti arcuri de triumf. Mii de portrete ale preşedintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu şi ale soţiei sale, Elena Ceauşescu, sunt expuse pe frontispiciile clădirilor şi în vitrinele magazinelor de-a lungul întregului traseu. Populaţia capitalei a inundat literalmente străzile. Sute de mii de oameni aclamă pe solul poporului român prieten, urîndu-i bun venit, pe Şahinşahul Iranului. In piaţa „Ferdousi“, dominată de monumentul care eternizează memoria marelui poet persan cu acelaşi nume, cortegiul oficial se opreşte în faţa unei estrade. Sinceritatea bucuriei mulţimilor care îl salută aici pe şeful statului român, se degajă pregnant din atmosfera sărbătorească care domneşte în jur. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi persoanele care îl însoţesc, sunt întîmpinaţi, de autorităţile municipale, în frunte cu primarul Teheranului, Mamad Shahrestani, care le urează tradiţionala urare „bun venit“. Apoi, primarul înmînează preşedintelui român şi soţiei sale, în semn de omagiu, cheile porţilor oraşului Teheran. Răspunzând urărilor ce i-au fost adresate, preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit Şahinşahului Iranului şi locuitorilor oraşului pentru călduroasa primire făcută, subliniind că aceasta reprezintă o manifestare a prieteniei românoiraniene. Din acest punct al oraşului, continuîndu-şi drumul pe marile bulevarde ale Teheranului, cei doi şefi de state şi soţiile lor iau loc în două căleşti deschise, trase fiecare de cite şase cai şi escortate de un escadron de cavalerie de gardă. In faţa privirilor se dezvăluie o imagine specific persană: caleştile — desăvârşite opere de artă — harnaşamentele purpurii ale cailor şi uniformele albastre ale ofiţerilor dau expresie fastului şi coloritului solemnităţilor oficiale tradiţionale. Cortegiul îşi continuă drumul în aplauzele şi ovaţiile puternice ale locuitorilor capitalei. Din loc în loc, fanfare ale armatei imperiale întîmpină pe înalţii oaspeţi cu marşuri triumfale. Printr-un adevărat cordon viu, înaltele personalităţi române şi iraniene sosesc la palatul Golestan, reşedinţa pusă la dispoziţia şefului statului român în timpul vizitei sale în Iran. In sala oglinzilor are loc o convorbire cordială între Majestatea Sa Imperială Şahinşahul Iranului, Aryamehr, şi împărăteasa Farah şi preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. In cursul după-amiezii, la Palatul Golestan a avut loc o nouă manifestare a deosebitei ospitalităţi a populaţiei iraniene, a sentimentelor de bucurie şi satisfacţie cu care este privită această vizită. O delegaţie a locuitorilor oraşului Teheran, în frunte cu primarul capitalei, Mamad Shahrestani, înmînează preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale.