Steaua Roşie, septembrie 1969 (Anul 20, nr. 207-231)

1969-09-19 / nr. 222

I Ami! XXI. Nr. 222 (3.577) Vineri, 19 septembrie 1969 4 pagini, 30 de bani Cum utilizaţi timpul de lucru? In „goluri" se pierd milioane Timpul de muncă al fiecăruia dintre noi este o părticică din avuţia naţională a societăţii. Iată de ce timpul de lucru tre­­buie preţuit la justa sa valoare. Practica întreprinderilor noas­tre a demonstrat că, oncit de raţionale ar fi măsurile luate pentru pregătirea temeinică a fa­­bricaţiei şi aplicarea metodelor de programare, organizare şi ur­mărire a producţiei, efectele nu pot fi maxime, la nivelul efortu­­lui tehnic şi economic depus, da­că aceste măsuri nu vor fi înso­ţite concomitent, şi de asigurarea tuturor condiţiilor pentru buna desfăşurare a lucrului la fie­care loc de muncă. Pentru că locul de muncă reprezintă ve­riga principală a oricărui proces de producţie şi condiţiile ce se crează pentru ca fiecare mun­citor să lucreze din plin, neîn­trerupt, depind utilizarea ra­ţională a forţei de muncă, fo­losirea completă, în scop pro­ductiv, a timpului de lucru şi a mijloacelor tehnice din dota­re. Iar rezultatele obţinute la fiecare loc de muncă influen­ţează, în mod nemijlocit, eficien­­ţa activităţii depuse în atelier, secţie, sector şi, în final, pe în­treaga întreprindere. Cînd sunt ignorate cerinţele asigurării tu­turor condiţiilor propice pen­tru desfăşurarea normală a lu­crului la fiecare loc de muncă, atunci apar „fisuri“ prin care se iroseşte o însemnată parte a timpului productiv. In întreprinderile judeţului Mureş, se constată existenţa u­­nor concepţii diferite în ce pri­veşte aplicarea Hotărîrii Co­mitetului Central al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri cu pri­vire la reglementarea timpului de lucru şi întărirea disciplinei în muncă. Rezultate bune în domeniul producţiei s-au obţi­nut in acele întreprinderi în care organizaţiile de partid şi comitetele de direcţie nu s-au mărginit la stabilirea unor mă­suri, oricît de cuprinzătoare şi energice ar fi fost ele, ci au urmărit pas cu pas aplicarea lor riguroasă. Pe această linie se înscriu eforturile colectivelor de la Fabrica de geamuri Tirnă­­veni, fabricile de confecţii din Tg.-Mureş şi Sighişoara, I.R.U.M. Reghin pentru perfecţionarea programării producţiei, utiliza­rea raţională a spaţiilor de producţie şi reorganizarea flu­xurilor de producţie. Totuşi, analizînd modul de utilizare a timpului de lucru, putem desprinde concluzia că la alte întreprinderi, comitetele de direcţie s-au mulţumit nu­mai să elaboreze cîteva măsuri pur administrative, cu privire la ora de începere şi terminare a programului de lucru, la fixa­­rea pauzei de masă, efectuarea pontajului, neglijînd probleme­­le-cheie, de a căror rezolvare depinde nemijlocit gradul de ocupare a forţei de muncă şi ran­damentul folosirii ei. S-au lă­sat „pe dinafară« programarea operativă a producţiei (iar aco­­lo unde s-au făcut studii, ele sunt departe de a satisface ce­rinţele), aprovizionarea judicioa­să a locurilor de muncă, funcţio­narea cu indici superiori a uti­­lajelor, stabilirea unor norme fundamentate ştiinţific şi întă­rirea disciplinei în procesul teh­nologic. Numai astfel se expli­că de ce la întreprinderile fo­restiere din Reghin şi Sovata, la C.I.L. din Reghin, I.U.I.U. şi „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş, la Complexul de faianţă-sticlă Sighişoara, fondul de timp neu­tilizat din cauza absenţelor ne­­motivate, învoirilor, concediilor fără plată este în creştere. Cum pot explica comitetul de partid şi comitetul de direcţie de la I.U.I.U. Tg.-Mureş că în 8 luni s-au înregistrat peste 19.000 om­ore absenţe nemo­tivate? Justificările aduse la semnalele critice de pînă acum ale ziarului nostru nu sunt de natură să ne mulţumească, în­trunit măsurile preconizate, şi, probabil, aplicate, n-au între­­rupt fluxul periculos al absen­ţelor nemotivate. Dacă se adună pierderile de timp provocate de diverse cau­ze, semnalate în primele 8 luni în întreprinderile din judeţ, se obţine o cifră foarte ridica­­tă, care reflectă o situaţie în­grijorătoare: 266.219 om­ ore, timp în care s-ar fi putut rea­liza o producţie de multe mi­lioane de lei. In întreprinderile amintite mai sus — în mod special — risipa de timp de lu­cru este strigătoare. Nu numai că nu s-au evitat timpii ne­producători, dar nu s-a asigu­rat nici un grad ridicat de ocu­pare efectivă a forței de mun­că în orele programului. Ca M. BARDASANU (Continuare în pag. a 3-a) ea. E un nărav rău fumatul, dar ce să-i faci, numărul celor cu acest nărav se ridică, intr-un oraş ca Tg.-Mureş, la multe mu­ri, pentru deservirea lor cu ţi­­ţări, există o întreagă reţea de atungerii. Dar ce folos că sînt atîtea tu­­tungerii, dacă nu găseşti în ele igările cu care te­ ai obişnuit? De la o vreme lipsesc multe sortimente, dintre cele mai răutate, de pildă Carpaţi cu filtru, Amiral, Litoral, Select etc. Vrînd-nevrind trebuie să-ţi schimbi ţigara, de la o zi la alta, sau ... să te laşi de fumat, căci schimbarea ţigării cu care e-ai obişnuit pricinuieşte du­­rere de cap şi alte neplăceri. Să se fi hotărit O.C.L. Produse industriale şi I.C.R.A. să dezveţ­e în felul acesta populaţia de năravul fumatului? Aşteptăm răspuns la această întrebare pentru a-i putea lăuda, în acest caz, pe conducătorii celor două organisme ale comerţului, com­­bărînd pe răuvoitorii căre­i acu­­ză de neglijenţă în îndeplinirea obligaţiei pe care o au privind buna aprovizionare cu ţigări a municipiului nostru !­ ERNES LOB PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! TEAUA KO ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN UM SE PUNE TEMELIA RECOLTEI VIITOARE SA FOLOSIM CU EFICIENŢĂ MAXIMĂ FIECARE ORĂ DE LUCRU, TOATE MAŞINILE ŞI TRACTOARELE A sosit toamna şi odată cu ea lu­­crătorii ogoarelor au început marea bătălie pentru asigurarea recoltei viitoare. De acum înainte timpul es­te mult mai preţios şi de aceea tre­buie folosit la maximum. Maşinile şi tractoarele, ajutoare de nădejde ale lucrătorilor din agricultură, tre­­buie puse să lucreze cu întreaga lor capacitate, să se înlăture cu desăvîr­­şire deplasările inutile, să se reme­dieze pe loc, cit mai operativ, orice defecţiune, să li se asigure condiţii să execute numai lucrări de calita­te. In raidul-anchetă întreprins în mai multe cooperative agricole, am urmărit cum a fost făcut începutul, preocupările pentru o bună ampla­sare a culturilor ce se vor însămin­­ţa, pregătirea şi fertilizarea terenu­lui, calitatea lucrărilor şi alte as­pecte legate de buna desfăşurare a lucrărilor din această campanie. Concluziile, cu cîteva excepţii, sunt în multe privinţe îmbucurătoare. CALITATEA LA LOC DE CINSTE Exigenţa în amplasarea griului este peste tot conduita zilnică a spe­­cialiştilor. O remarcăm pentru că era absolut necesară şi este unul din factorii cu mare greutate în a­­sigurarea unui nivel ridicat al pro­ducţiei. La C.A.P. Cuci planul de amplasare este bine făcut şi toate lucrările se înscriu în graficul în­tocmit. In fiecare parcelă griul va beneficia de o tehnologie proprie, dinainte stabilită în funcţie de con­diţiile concrete. Iată doar două e­­xemple: în parcelele unde planta premergătoare a fost griul, arătura s-a executat în vară, după care la intervale de 2—3 săptămîni a fost lucrată de două ori cu grapa cu dis­curi, înainte de semănat se va dis­­cui şi grăpa din nou. După trifoi, pe 104 ha terenul a fost arat şi dis­cuit imediat după ce a fost elibe­rat. Deoarece patul germinativ nu era corespunzător pregătit, s-a dis­cuit incă o dată după care s-a tăvă­­lugit şi acum urmează a se discui încă odată înainte de însămînţare. Şi culturile premergătoare au fost bine alese: 84 ha după grîu, 104 ha după trifoi, 72 ha după cînepă, 53 ha după cartofi şi sfeclă, 29 ha du­pă soia şi 58 ha după porumb. Pînă la 25 septembrie vor fi eliberate 90 la sută din suprafeţe. In ziua rai­dului erau arate 240 de hectare, din care 160 ha erau gata să primească sămînţa. La prima vedere ni s-a pă­rut prea mare suprafaţa amplasată după grîu. Am primit însă asigurări că alegerea a fost judicios făcută. In aceste suprafeţe griul a urmat după trifoi, cultura a fost ierbici­­dată, producţia obţinută în acest an a fost aici de peste 2.500 kg la ha, iar din momentul eliberării terenu­lui s-au executat o arătură şi două discuiii. Aceeaşi exigenţă am întilnit faţă de amplasare, alegerea plantelor premergătoare şi pregătirea patului germinativ şi la C.A.P. Bogata, Lu­duş, Singer şi altele. La C­A.P. Bo­gata, din suprafaţa de 84 de ha ce se va însăminţa cu grîu după grîu, 30 de ha a fost fertilizată cu gunoi de grajd, iar restul cu superfosfat. întreaga suprafaţă a fost arată şi discuită pină acum de două ori. INTIRZIEREA ELIBERĂRII TERE­NULUI POATE DEVENI O FRINA­buie să revadă nevoile reale de ma­şini şi tractoare ale fiecărei unităţi. Acest lucru se impune deoarece multe unităţi nu au la dispoziţie maşinile necesare. C.A.P. Bogata de pildă, deşi are multe suprafeţe eli­berate nu are cu ce să le pregăteas­că pentru semănat Nu mai vorbim că aici tractoarele nu­ ajung pentru dislocarea sfeclei de zahăr şi însilo­­zări Dacă cooperativa nu va fi aju­tată la timp, există perspectiva ne­dorită ca terenul arat azi să se în­­sămînţeze mîine şi acest lucru este foarte dăunător producţiei. ASIGURAREA SEMINŢELOR NU S-A ÎNCHEIAT Multe cooperative dispun de acum de toate seminţele necesare. La C.A.P. Luduş toată sămînţa este se­lectată şi păstrată în condiţii cores­punzătoare. Din păcate, deşi în aces­te zile urmează să se treacă cu toa­te forţele la semănatul griului, mai sunt unităţi care nu au încă în ma­gazii toate seminţele, iar altele nu au nici un bob măcar. La C.A.P. Singer semănatul orzului a fost ter­minat şi s-ar putea începe cu toate forţele semănatul griului. Acest lu­cru nu se face însă pentru că lip­seşte cu desăvîrşire sămînţa necesa­ră. Seminţele proprii au o putere de germinaţie extrem de scăzută, sunt Există părerea că în acest an eli­berarea terenului nu va impieta a­­supra respectării epocii optime. Aşa să fie oare? Din planurile de am­plasare pe care le-am consultat, am dedus că sunt unităţi in care specia­liştii n-au motive să fie liniştiţi. La C.A.P. Miheş au fost amplasate du­pă porumb 204 ha, adică jumătate din suprafaţa ce se va însăminţa cu grîu. Judecind după stadiul de coa­cere al porumbului nu vedem cum va fi respectată epoca optimă de în­sămînţare fără a se acorda rabat la calitatea pregătirii terenului. Indi­caţia de a se grăbi peste tot recol­tarea cartofilor, trifoiului de sămin­­ţă, cînepei şi altor culturi după care urmează să se insămînţeze, nu este în multe locuri respectată. La C.A.P. Cuci şi Tăureni nu a început recol­tarea cartofilor deşi există pericolul putrezirii lor în pămînt, iar la C.A.P. Singer există încă suprafeţe cu trifoi şi cînepă neeliberate. Considerăm că întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii tre­(Continuare în pag. a 3 a) M. BALDEANU­ ­­ IPROFIL „23 AUGUST“ DIN TG.-MUREŞ Amînări la... comandă In procesul folosirii lor, obiec­tele de uz casnic: televizoare, a­­parate de radio, frigidere, aspira­toare, maşini de spălat rufe, ca de altfel orice maşină, se uzează sau se defectează şi în consecinţă tre­buie reparate. După cum este ştiut, cooperaţia meşteşugărească are o reţea com­plexă de unităţi de prestări de servicii şi reparaţii care împîn­­zesc judeţul. In deservirea popu­laţiei, rolul atelierelor de repara­ţii a crescut considerabil. Cum este şi firesc, au crescut şi pretenţiile cetăţenilor. Ei doresc ca „aparate­le“ lor să fie reparate în scurt timp de la „internare« în atelie­rele de reparaţii, iar lucrările să fie de bună calitate. Cea mai mare carenţă care duce la amînări, de cele mai multe ori nejustificate, o constituie aprovi­zionarea cu piese de schi­mb. S-a constatat că atunci cînd se depune interes se poate face o aprovizio­nare corespunzătoare cu astfel de piese. Aparatele sunt reparate la timp, iar clienţii sunt mulţumiţi. Păcat că aceasta se face sporadic. De ce de fiecare dată O.C.M.A.D. Tîrgu-Mureş trebuie impulsionat? Lucrătorii de aici au sarcini concre­te pentru care sunt plătiţi. Dacă nu le îndeplinesc cum îşi justifică sa­lariul? In cooperaţia meşteşugărească pentru îmbunătăţirea continuă a deservirii populaţiei, problema pie­selor de schimb se impune a fi rezolvată cît mai urgent. Se ştie că lipsa acestora are repercusiuni a­­supra întregii activităţi a unităţilor de prestări de servicii şi reparaţii. De pildă, la unitatea nr. 10, re­paraţii radio şi televizoare din Tir­­năveni există o serie de aparate care de luni de zile se „odihnesc“ în rafturi. Responsabilul unităţii, Szabó Francisc, ne-a relatat că si­tuaţia pieselor de schimb este de-a dreptul dezastruoasă. Iosif Bota din Tîrnăveni a dus în ziua de 16 iulie un aparat de radio Darclée 4, pentru reparaţie. Vasile Mure­­şan din Iclănzel şi-a „internat“ aparatul tot pentru reparaţie la 2 august. Cauza? defectarea lămpii E­C­L 86. Aceste lămpi lipsesc de mult timp. Cu toate intervenţiile făcute la O.C.M.A.D., lămpile nu au fost trimise şi din acest motiv aparatele au fost imobilizate timp de două şi respectiv o lună. Abia la 4 septembrie au sosit piesele. In acest interval de timp cetăţe­nii amintiţi au bătut nu numai la uşa atelierului de reparaţii, ci şi drumurile, făcînd cheltuieli inutile datorită lipsei de preocupare a ce­lor care se ocupă de aprovizionare. Prin comenzile trimise la O.C.M.A.D. (comanda din 29 iulie şi altele), s-au solicitat 24 repere de piese. La 19 august a sosit nu­mai o mică parte dintre acestea. Astfel, secţia din Tîrnăveni duce lipsa unor piese de strictă necesi­tate: transformator de ieşire linii E 47, doze picup „Supraphon“, transformator de ieşire „Carmen“, potenţiometre cu întrerupător etc. Din lipsa acestora, multe aparate care nu mai sînt în termen de ga­ranţie stau nereparate de 2—3 şi chiar mai multe luni de zile, clien­ţii fiind amînaţi de la o zi la alta. Ar fi însă cu totul greşit să ju­decăm numai prin această prizmă neregulile constatate. In atelierul de reparaţii din Tîr­năveni, deşi şeful unităţii predă pentru reparaţie tehnicienilor de­panatori aparatele în ordinea so­sirii lor în unitate, ei nu ţin cont de acest lucru. Cine are „pilă“ şi­­plăteşte, i se repară aparatul. Cine nu . . . aşteaptă. Despre această situaţie a fost T. TANASESCU (Continuare în pag. a 3 a) ! I A In pagina a 2-a lI SAPTAMINA VIITOARE­­ PE SCENE SI PE ECRANE I Is Is Is Is Is Is I Is I Is Is Is Is Is Is Is­­ Is Is Is I­ Is Is IN IN IV Is Is IN IN IS IS I­ Is Is 79 Parametrii“ învăţămintului pedagogic modern conf. univ. LAPAHOS IOAN rectorul Institutului pedagogic din Tg.-Mureş Invăţămîntul fiind un domeniu de activitate deosebit de com­plex, partidul nostru a acordat o permanentă grijă îmbunătăţi­rii procesului instructiv şi edu­cativ. Noile sarcini ce se des­prind din documentele Congresu­lui al X-lea al P.C.R., pentru noi, educatorii, îşi au izvorul în po­litica ştiinţifică şi creatoare a partidului, menită să înalţe po­porul român, într-un timp cit se poate de scurt, la un înalt nivel al bunăstării materiale şi spiri­tuale. E un lucru îndeobşte cu­noscut că acest măreţ obiectiv poate fi atins doar pe baza unei producţii lărgite de bunuri ma­teriale. Aceasta implică dezvolta­rea pe mai departe a spiritului novator al întregului popor, a stăpînirii depline a ştiinţei şi tehnicii moderne, a înarmării tu­turor cetăţenilor cu o cultură înaintată, constructivă. Iată de ce partidul şi statul acordă o a­­tît de mare atenţie şcolii noastre, care a crescut foarte mult — pe temelia unei vechi şi bune tra­diţii a şcolii româneşti. In ceea ce ne priveşte pe noi, lucrătorii din învăţămîntul su­perior pedagogic, care pregătim profesori pentru nevoile şcolii de cultură generală, mai avem multe de făcut în vederea atin­gerii — dacă se poate folosi acest termen — „parametrilor“ învăţă­mintului pedagogic modern, che­mat să satisfacă în modul cel mai eficient­ cerinţele construcţiei socialiste. Institutele pedagogice, făcînd parte integrantă din sis­temul de învăţămînt superior, au înregistrat şi ele rezultate remar­cabile de la înfiinţare şi pînă în prezent, faptul reiese în primul rînd dintr-un mare număr de ab­solvenţi ai acestora, profesori ca­re fac faţă cu cinste sarcinilor ce le revin în ridicarea nivelului cultural şi spiritual al locuitori­lor din mediul rural. Pe lingă a­­ceasta, şi la institutele pedagogi­ce a început să se contureze o activitate de susţinută cercetare ştiinţifică, fapt ce se resimte în primul rînd in ţinuta cursurilor, seminariilor şi activităţilor prac­ticate cu studenţii, dar şi în elaborarea unor lucrări valo­roase, fie pe tărîmul cercetă­rilor fundamentale, fie cu carac­­ter practic, aplicativ, servind ast­fel nemijlocit rezolvării unor probleme de îmbunătăţire a teh­nologiilor de fabricaţie, de con­trol al calităţii produselor indus- s triale şi altele. Ceea ce preocupă în mod deo­sebit cadrele didactice din insti­tutul nostru în contextul activi­tăţii lor atît de complexe, este, conform sarcinilor trasate de partid, îmbunătăţirea în conti­nuare a programelor analitice pe baza unor restructurări ale pla­(Continuare în pag. a 3-a) k

Next