Steaua Roşie, septembrie 1969 (Anul 20, nr. 207-231)
1969-09-19 / nr. 222
I Ami! XXI. Nr. 222 (3.577) Vineri, 19 septembrie 1969 4 pagini, 30 de bani Cum utilizaţi timpul de lucru? In „goluri" se pierd milioane Timpul de muncă al fiecăruia dintre noi este o părticică din avuţia naţională a societăţii. Iată de ce timpul de lucru trebuie preţuit la justa sa valoare. Practica întreprinderilor noastre a demonstrat că, oncit de raţionale ar fi măsurile luate pentru pregătirea temeinică a fabricaţiei şi aplicarea metodelor de programare, organizare şi urmărire a producţiei, efectele nu pot fi maxime, la nivelul efortului tehnic şi economic depus, dacă aceste măsuri nu vor fi însoţite concomitent, şi de asigurarea tuturor condiţiilor pentru buna desfăşurare a lucrului la fiecare loc de muncă. Pentru că locul de muncă reprezintă veriga principală a oricărui proces de producţie şi condiţiile ce se crează pentru ca fiecare muncitor să lucreze din plin, neîntrerupt, depind utilizarea raţională a forţei de muncă, folosirea completă, în scop productiv, a timpului de lucru şi a mijloacelor tehnice din dotare. Iar rezultatele obţinute la fiecare loc de muncă influenţează, în mod nemijlocit, eficienţa activităţii depuse în atelier, secţie, sector şi, în final, pe întreaga întreprindere. Cînd sunt ignorate cerinţele asigurării tuturor condiţiilor propice pentru desfăşurarea normală a lucrului la fiecare loc de muncă, atunci apar „fisuri“ prin care se iroseşte o însemnată parte a timpului productiv. In întreprinderile judeţului Mureş, se constată existenţa unor concepţii diferite în ce priveşte aplicarea Hotărîrii Comitetului Central al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la reglementarea timpului de lucru şi întărirea disciplinei în muncă. Rezultate bune în domeniul producţiei s-au obţinut in acele întreprinderi în care organizaţiile de partid şi comitetele de direcţie nu s-au mărginit la stabilirea unor măsuri, oricît de cuprinzătoare şi energice ar fi fost ele, ci au urmărit pas cu pas aplicarea lor riguroasă. Pe această linie se înscriu eforturile colectivelor de la Fabrica de geamuri Tirnăveni, fabricile de confecţii din Tg.-Mureş şi Sighişoara, I.R.U.M. Reghin pentru perfecţionarea programării producţiei, utilizarea raţională a spaţiilor de producţie şi reorganizarea fluxurilor de producţie. Totuşi, analizînd modul de utilizare a timpului de lucru, putem desprinde concluzia că la alte întreprinderi, comitetele de direcţie s-au mulţumit numai să elaboreze cîteva măsuri pur administrative, cu privire la ora de începere şi terminare a programului de lucru, la fixarea pauzei de masă, efectuarea pontajului, neglijînd problemele-cheie, de a căror rezolvare depinde nemijlocit gradul de ocupare a forţei de muncă şi randamentul folosirii ei. S-au lăsat „pe dinafară« programarea operativă a producţiei (iar acolo unde s-au făcut studii, ele sunt departe de a satisface cerinţele), aprovizionarea judicioasă a locurilor de muncă, funcţionarea cu indici superiori a utilajelor, stabilirea unor norme fundamentate ştiinţific şi întărirea disciplinei în procesul tehnologic. Numai astfel se explică de ce la întreprinderile forestiere din Reghin şi Sovata, la C.I.L. din Reghin, I.U.I.U. şi „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş, la Complexul de faianţă-sticlă Sighişoara, fondul de timp neutilizat din cauza absenţelor nemotivate, învoirilor, concediilor fără plată este în creştere. Cum pot explica comitetul de partid şi comitetul de direcţie de la I.U.I.U. Tg.-Mureş că în 8 luni s-au înregistrat peste 19.000 omore absenţe nemotivate? Justificările aduse la semnalele critice de pînă acum ale ziarului nostru nu sunt de natură să ne mulţumească, întrunit măsurile preconizate, şi, probabil, aplicate, n-au întrerupt fluxul periculos al absenţelor nemotivate. Dacă se adună pierderile de timp provocate de diverse cauze, semnalate în primele 8 luni în întreprinderile din judeţ, se obţine o cifră foarte ridicată, care reflectă o situaţie îngrijorătoare: 266.219 om ore, timp în care s-ar fi putut realiza o producţie de multe milioane de lei. In întreprinderile amintite mai sus — în mod special — risipa de timp de lucru este strigătoare. Nu numai că nu s-au evitat timpii neproducători, dar nu s-a asigurat nici un grad ridicat de ocupare efectivă a forței de muncă în orele programului. Ca M. BARDASANU (Continuare în pag. a 3-a) ea. E un nărav rău fumatul, dar ce să-i faci, numărul celor cu acest nărav se ridică, intr-un oraş ca Tg.-Mureş, la multe muri, pentru deservirea lor cu ţiţări, există o întreagă reţea de atungerii. Dar ce folos că sînt atîtea tutungerii, dacă nu găseşti în ele igările cu care te ai obişnuit? De la o vreme lipsesc multe sortimente, dintre cele mai răutate, de pildă Carpaţi cu filtru, Amiral, Litoral, Select etc. Vrînd-nevrind trebuie să-ţi schimbi ţigara, de la o zi la alta, sau ... să te laşi de fumat, căci schimbarea ţigării cu care e-ai obişnuit pricinuieşte durere de cap şi alte neplăceri. Să se fi hotărit O.C.L. Produse industriale şi I.C.R.A. să dezveţe în felul acesta populaţia de năravul fumatului? Aşteptăm răspuns la această întrebare pentru a-i putea lăuda, în acest caz, pe conducătorii celor două organisme ale comerţului, combărînd pe răuvoitorii cărei acuză de neglijenţă în îndeplinirea obligaţiei pe care o au privind buna aprovizionare cu ţigări a municipiului nostru ! ERNES LOB PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! TEAUA KO ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN UM SE PUNE TEMELIA RECOLTEI VIITOARE SA FOLOSIM CU EFICIENŢĂ MAXIMĂ FIECARE ORĂ DE LUCRU, TOATE MAŞINILE ŞI TRACTOARELE A sosit toamna şi odată cu ea lucrătorii ogoarelor au început marea bătălie pentru asigurarea recoltei viitoare. De acum înainte timpul este mult mai preţios şi de aceea trebuie folosit la maximum. Maşinile şi tractoarele, ajutoare de nădejde ale lucrătorilor din agricultură, trebuie puse să lucreze cu întreaga lor capacitate, să se înlăture cu desăvîrşire deplasările inutile, să se remedieze pe loc, cit mai operativ, orice defecţiune, să li se asigure condiţii să execute numai lucrări de calitate. In raidul-anchetă întreprins în mai multe cooperative agricole, am urmărit cum a fost făcut începutul, preocupările pentru o bună amplasare a culturilor ce se vor însăminţa, pregătirea şi fertilizarea terenului, calitatea lucrărilor şi alte aspecte legate de buna desfăşurare a lucrărilor din această campanie. Concluziile, cu cîteva excepţii, sunt în multe privinţe îmbucurătoare. CALITATEA LA LOC DE CINSTE Exigenţa în amplasarea griului este peste tot conduita zilnică a specialiştilor. O remarcăm pentru că era absolut necesară şi este unul din factorii cu mare greutate în asigurarea unui nivel ridicat al producţiei. La C.A.P. Cuci planul de amplasare este bine făcut şi toate lucrările se înscriu în graficul întocmit. In fiecare parcelă griul va beneficia de o tehnologie proprie, dinainte stabilită în funcţie de condiţiile concrete. Iată doar două exemple: în parcelele unde planta premergătoare a fost griul, arătura s-a executat în vară, după care la intervale de 2—3 săptămîni a fost lucrată de două ori cu grapa cu discuri, înainte de semănat se va discui şi grăpa din nou. După trifoi, pe 104 ha terenul a fost arat şi discuit imediat după ce a fost eliberat. Deoarece patul germinativ nu era corespunzător pregătit, s-a discuit incă o dată după care s-a tăvălugit şi acum urmează a se discui încă odată înainte de însămînţare. Şi culturile premergătoare au fost bine alese: 84 ha după grîu, 104 ha după trifoi, 72 ha după cînepă, 53 ha după cartofi şi sfeclă, 29 ha după soia şi 58 ha după porumb. Pînă la 25 septembrie vor fi eliberate 90 la sută din suprafeţe. In ziua raidului erau arate 240 de hectare, din care 160 ha erau gata să primească sămînţa. La prima vedere ni s-a părut prea mare suprafaţa amplasată după grîu. Am primit însă asigurări că alegerea a fost judicios făcută. In aceste suprafeţe griul a urmat după trifoi, cultura a fost ierbicidată, producţia obţinută în acest an a fost aici de peste 2.500 kg la ha, iar din momentul eliberării terenului s-au executat o arătură şi două discuiii. Aceeaşi exigenţă am întilnit faţă de amplasare, alegerea plantelor premergătoare şi pregătirea patului germinativ şi la C.A.P. Bogata, Luduş, Singer şi altele. La CA.P. Bogata, din suprafaţa de 84 de ha ce se va însăminţa cu grîu după grîu, 30 de ha a fost fertilizată cu gunoi de grajd, iar restul cu superfosfat. întreaga suprafaţă a fost arată şi discuită pină acum de două ori. INTIRZIEREA ELIBERĂRII TERENULUI POATE DEVENI O FRINAbuie să revadă nevoile reale de maşini şi tractoare ale fiecărei unităţi. Acest lucru se impune deoarece multe unităţi nu au la dispoziţie maşinile necesare. C.A.P. Bogata de pildă, deşi are multe suprafeţe eliberate nu are cu ce să le pregătească pentru semănat Nu mai vorbim că aici tractoarele nu ajung pentru dislocarea sfeclei de zahăr şi însilozări Dacă cooperativa nu va fi ajutată la timp, există perspectiva nedorită ca terenul arat azi să se însămînţeze mîine şi acest lucru este foarte dăunător producţiei. ASIGURAREA SEMINŢELOR NU S-A ÎNCHEIAT Multe cooperative dispun de acum de toate seminţele necesare. La C.A.P. Luduş toată sămînţa este selectată şi păstrată în condiţii corespunzătoare. Din păcate, deşi în aceste zile urmează să se treacă cu toate forţele la semănatul griului, mai sunt unităţi care nu au încă în magazii toate seminţele, iar altele nu au nici un bob măcar. La C.A.P. Singer semănatul orzului a fost terminat şi s-ar putea începe cu toate forţele semănatul griului. Acest lucru nu se face însă pentru că lipseşte cu desăvîrşire sămînţa necesară. Seminţele proprii au o putere de germinaţie extrem de scăzută, sunt Există părerea că în acest an eliberarea terenului nu va impieta asupra respectării epocii optime. Aşa să fie oare? Din planurile de amplasare pe care le-am consultat, am dedus că sunt unităţi in care specialiştii n-au motive să fie liniştiţi. La C.A.P. Miheş au fost amplasate după porumb 204 ha, adică jumătate din suprafaţa ce se va însăminţa cu grîu. Judecind după stadiul de coacere al porumbului nu vedem cum va fi respectată epoca optimă de însămînţare fără a se acorda rabat la calitatea pregătirii terenului. Indicaţia de a se grăbi peste tot recoltarea cartofilor, trifoiului de săminţă, cînepei şi altor culturi după care urmează să se insămînţeze, nu este în multe locuri respectată. La C.A.P. Cuci şi Tăureni nu a început recoltarea cartofilor deşi există pericolul putrezirii lor în pămînt, iar la C.A.P. Singer există încă suprafeţe cu trifoi şi cînepă neeliberate. Considerăm că întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii tre(Continuare în pag. a 3 a) M. BALDEANU IPROFIL „23 AUGUST“ DIN TG.-MUREŞ Amînări la... comandă In procesul folosirii lor, obiectele de uz casnic: televizoare, aparate de radio, frigidere, aspiratoare, maşini de spălat rufe, ca de altfel orice maşină, se uzează sau se defectează şi în consecinţă trebuie reparate. După cum este ştiut, cooperaţia meşteşugărească are o reţea complexă de unităţi de prestări de servicii şi reparaţii care împînzesc judeţul. In deservirea populaţiei, rolul atelierelor de reparaţii a crescut considerabil. Cum este şi firesc, au crescut şi pretenţiile cetăţenilor. Ei doresc ca „aparatele“ lor să fie reparate în scurt timp de la „internare« în atelierele de reparaţii, iar lucrările să fie de bună calitate. Cea mai mare carenţă care duce la amînări, de cele mai multe ori nejustificate, o constituie aprovizionarea cu piese de schimb. S-a constatat că atunci cînd se depune interes se poate face o aprovizionare corespunzătoare cu astfel de piese. Aparatele sunt reparate la timp, iar clienţii sunt mulţumiţi. Păcat că aceasta se face sporadic. De ce de fiecare dată O.C.M.A.D. Tîrgu-Mureş trebuie impulsionat? Lucrătorii de aici au sarcini concrete pentru care sunt plătiţi. Dacă nu le îndeplinesc cum îşi justifică salariul? In cooperaţia meşteşugărească pentru îmbunătăţirea continuă a deservirii populaţiei, problema pieselor de schimb se impune a fi rezolvată cît mai urgent. Se ştie că lipsa acestora are repercusiuni asupra întregii activităţi a unităţilor de prestări de servicii şi reparaţii. De pildă, la unitatea nr. 10, reparaţii radio şi televizoare din Tirnăveni există o serie de aparate care de luni de zile se „odihnesc“ în rafturi. Responsabilul unităţii, Szabó Francisc, ne-a relatat că situaţia pieselor de schimb este de-a dreptul dezastruoasă. Iosif Bota din Tîrnăveni a dus în ziua de 16 iulie un aparat de radio Darclée 4, pentru reparaţie. Vasile Mureşan din Iclănzel şi-a „internat“ aparatul tot pentru reparaţie la 2 august. Cauza? defectarea lămpii ECL 86. Aceste lămpi lipsesc de mult timp. Cu toate intervenţiile făcute la O.C.M.A.D., lămpile nu au fost trimise şi din acest motiv aparatele au fost imobilizate timp de două şi respectiv o lună. Abia la 4 septembrie au sosit piesele. In acest interval de timp cetăţenii amintiţi au bătut nu numai la uşa atelierului de reparaţii, ci şi drumurile, făcînd cheltuieli inutile datorită lipsei de preocupare a celor care se ocupă de aprovizionare. Prin comenzile trimise la O.C.M.A.D. (comanda din 29 iulie şi altele), s-au solicitat 24 repere de piese. La 19 august a sosit numai o mică parte dintre acestea. Astfel, secţia din Tîrnăveni duce lipsa unor piese de strictă necesitate: transformator de ieşire linii E 47, doze picup „Supraphon“, transformator de ieşire „Carmen“, potenţiometre cu întrerupător etc. Din lipsa acestora, multe aparate care nu mai sînt în termen de garanţie stau nereparate de 2—3 şi chiar mai multe luni de zile, clienţii fiind amînaţi de la o zi la alta. Ar fi însă cu totul greşit să judecăm numai prin această prizmă neregulile constatate. In atelierul de reparaţii din Tîrnăveni, deşi şeful unităţii predă pentru reparaţie tehnicienilor depanatori aparatele în ordinea sosirii lor în unitate, ei nu ţin cont de acest lucru. Cine are „pilă“ şiplăteşte, i se repară aparatul. Cine nu . . . aşteaptă. Despre această situaţie a fost T. TANASESCU (Continuare în pag. a 3 a) ! I A In pagina a 2-a lI SAPTAMINA VIITOARE PE SCENE SI PE ECRANE I Is Is Is Is Is Is I Is I Is Is Is Is Is Is Is Is Is Is I Is Is IN IN IV Is Is IN IN IS IS I Is Is 79 Parametrii“ învăţămintului pedagogic modern conf. univ. LAPAHOS IOAN rectorul Institutului pedagogic din Tg.-Mureş Invăţămîntul fiind un domeniu de activitate deosebit de complex, partidul nostru a acordat o permanentă grijă îmbunătăţirii procesului instructiv şi educativ. Noile sarcini ce se desprind din documentele Congresului al X-lea al P.C.R., pentru noi, educatorii, îşi au izvorul în politica ştiinţifică şi creatoare a partidului, menită să înalţe poporul român, într-un timp cit se poate de scurt, la un înalt nivel al bunăstării materiale şi spirituale. E un lucru îndeobşte cunoscut că acest măreţ obiectiv poate fi atins doar pe baza unei producţii lărgite de bunuri materiale. Aceasta implică dezvoltarea pe mai departe a spiritului novator al întregului popor, a stăpînirii depline a ştiinţei şi tehnicii moderne, a înarmării tuturor cetăţenilor cu o cultură înaintată, constructivă. Iată de ce partidul şi statul acordă o atît de mare atenţie şcolii noastre, care a crescut foarte mult — pe temelia unei vechi şi bune tradiţii a şcolii româneşti. In ceea ce ne priveşte pe noi, lucrătorii din învăţămîntul superior pedagogic, care pregătim profesori pentru nevoile şcolii de cultură generală, mai avem multe de făcut în vederea atingerii — dacă se poate folosi acest termen — „parametrilor“ învăţămintului pedagogic modern, chemat să satisfacă în modul cel mai eficient cerinţele construcţiei socialiste. Institutele pedagogice, făcînd parte integrantă din sistemul de învăţămînt superior, au înregistrat şi ele rezultate remarcabile de la înfiinţare şi pînă în prezent, faptul reiese în primul rînd dintr-un mare număr de absolvenţi ai acestora, profesori care fac faţă cu cinste sarcinilor ce le revin în ridicarea nivelului cultural şi spiritual al locuitorilor din mediul rural. Pe lingă aceasta, şi la institutele pedagogice a început să se contureze o activitate de susţinută cercetare ştiinţifică, fapt ce se resimte în primul rînd in ţinuta cursurilor, seminariilor şi activităţilor practicate cu studenţii, dar şi în elaborarea unor lucrări valoroase, fie pe tărîmul cercetărilor fundamentale, fie cu caracter practic, aplicativ, servind astfel nemijlocit rezolvării unor probleme de îmbunătăţire a tehnologiilor de fabricaţie, de control al calităţii produselor indus- s triale şi altele. Ceea ce preocupă în mod deosebit cadrele didactice din institutul nostru în contextul activităţii lor atît de complexe, este, conform sarcinilor trasate de partid, îmbunătăţirea în continuare a programelor analitice pe baza unor restructurări ale pla(Continuare în pag. a 3-a) k