Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)

1969-10-09 / nr. 239

1 Î.A.P. avansate la însămi­nțarea griului VOIVODENI: CÄLUGÄRENI: ŞERBENI: LUDUŞ; DANEŞ: CHEŢANI; CUCI: BEICA; GOR­­NEŞTI: NAZNA: RÎCIU; POGA­­CEAUA; UNGHENI. C.A.P. mult rămase în urmă la însămînţarea griului ROŞIORI: CHIMITELNIC; MIHEŞ; VALEA LARGĂ; BĂRBOŞI; BERGHIA; MADARAŞ; SÂNTTOANA DE MUREŞ; BERENI; MA­­GHERANI; MOŞUNI; NEAUA; GĂIEŞTI; CORNEŞTI-TIRNAVENI; CUŞTELNIC; IDICIU; MICA; GOGAN. Zile hotăritoare pe ogoare APROPIEREA SCADENTEI IMPUNE MAXIMUM DE EFORT PENTRU ASIGURAREA BAZELOR RECOLTEI VIITOARE • Pînă la scadentă — limita maximă a perioadei optime de însămînțare a griului — au mai rămas doar 11 zile • Dacă fiecare unitate ar pune în lucru o singură mașină în plus, s-ar putea însămînţa zilnic cu 1­600 de hectare mai mult. Puţinele zile care au mai rămas, ne obligă la această măsură . Pămîntul trebuie să-l lucreze cei care locuiesc în sate, de ce lipseşte sprijinul salariaţilor de aici? • Ajutorul cel mai de preţ sînt maşinile. Orice stagnare face să rămînă ogorul nelucrat • O anomalie care răstoarnă orice logică: plimbăreţii salarizaţi! Eforturile depuse de mecaniza­tori şi ţărani cooperatori au avut ca urmare îmbunătăţirea de an­samblu a ritmului lucrărilor de e­­liberare a terenului, de pregătire a patului germinativ şi de însă­­minţare a griului — lucrări deo­sebit de importante pentru soarta recoltei prezente şi a celei viitoare. Din situaţia centralizată la Direc­ţia agricolă judeţeană, rezultă că pînă la data de 7 octombrie griul a fost însăminţat în cooperative agricole pe 28.920 ha, ce reprezin­tă 50,2 la sută. Dacă avem în ve­dere că pînă la 20 octombrie, data scadentă a limitei maxime a pe­rioadei optime de însămînţare a griului, au mai rămas doar 11 zile, acest bilanţ nu-l putem socoti sa­tisfăcător. Că situaţia la nivelul judeţului putea să fie mult mai bună la această dată, rezultă din diferenţele mari ce există între unităţi. In tmp ce unele coopera­tivei­­-agricole cum sunt cele din Voivodeni, Călugăreni, Şerbeni, Pogăceaua, Nazna, Daneş şi altele sunt de pe acum pe cale să în­cheie semănatul, altele se prezin­tă cu rezultate foarte slabe, care pun în pericol respectarea epocii optime. Posibilităţi de redresare există şi în aceste unităţi. Preşe­dinţii lor, specialiştii şi mecaniza­torii sunt însă datori să privească cu mai multă răspundere ca pînă acum organizarea muncii, mobili­zarea cooperatorilor la recoltarea culturilor şi eliberarea terenului ce urmează să fie arat, pregătit şi însăminţat, să nu mai tolereze ca­zurile de indisciplină, plimbarea fără rost a oamenilor şi maşinilor, stagnarea tractoarelor din lipsă de teren eliberat, să acţioneze hotă­­rit pentru remedierea grabnică a defecţiunilor. După cum vom ve­dea in rîndurile de faţă, aceste de­ficienţe pot fi întîlnite în multe locuri şi ele constituie principala cauză a ritmului scăzut în care se face nu numai semănatul dar şi strîngerea recoltei de pe cîmp. Dacă ar pune fort umărul, situaţia ar fi alta Această asigurare ne-a fost da­tă de inginerul Alexandru Lenard de la cooperativa agricolă din Vî­­nători. Situaţia actuală, întradevăr, nu este cea pe care am fi dorit-o şi care ar fi fost posibilă, cu con­diţia, desigur, ca toţi cei interesaţi in soarta recoltei actuale şi viitoa­re să fi­­pus umărul pentru învin­gerea greutăţilor. In ziua raidului întreprins de noi, am constatat că numărul celor prezenţi la datorie era mai mic decît al celor plimbă­reţi, total dezinteresaţi de ceea ce se întîmplă în cooperativa agrico­lă. Din această cauză aproape toa­te lucrările sunt întîrziate. Griul a fost însăminţat pe numai 150 de hectare din 325 ha cît este prevă­zut în plan. De ce aşa de puţin? Pentru că participarea la muncă este extrem de slabă şi strînge­rea recoltei şi eliberarea terenului se prelungeşte foarte mult, astfel că tractoarele nu au avut tot tim­pul unde să lucreze. Pentru a nu pierde timpul de pomană două tractoare au fost trimise să lucre­ze la C.A.P. Sighişoara şi unul la M. BALDEANU (Continuare în pag. a 3-a) MIRiţul O LUCRARE DE PRIMA URGENTA: RECOLTAREA CARTOFI­LOR. ASTA SEARĂ — premieră la Teatrul din Tg.-Mureş Mircea Şeptilici şi Gh. Dum­­brăveanu, autorii comediei Ulise şi... coincidenţele, declară că piesa lor este doar „o glumă tea­trală, care n-a avut şi nu are alte pretenţii decît să stîrnească un zîmbet“. Declaraţie plină de mo­destie, pentru că această piesă cu titlu mitologic — evocînd „aven­tura“ eroului din Itaca cu Circe, in timp ce Penelopa îl aştepta credincioasă acasă — ascunde, dincolo de zîmbet, dincolo de ha­zul şi inteligenţa cu care moder­nul Ulise e demascat şi admones­tat de cîteva femei spirituale, un sens etic major. Problematica vieţii de familie, relaţiile dintre soţi sunt abordate cu seriozitate şi responsabilitate, în spiritul u­­nei concepţii morale sănătoase şi cinstite, chiar dacă forma rămîne cea a comediei, şi încă a uneia spumoase şi pline de vervă. Ne aflăm, aşadar, în faţa unei piese a cărei problematici poate interesa în cel mai înalt grad pe toţi spectatorii, o piesă scrisă simplu şi limpede, o piesă uşoară şi distractivă. In spectacolul pus în scenă de regizorul Andrei Hunyadi, Mihai Gingulescu are de înfruntat coa­liţia formată din Valentina Iancu, Livia Gingulescu, Ana Nagy- Scarlat și Vasile Vasiliu. Vremea Ieri, la ora 8 dimineaţa, cea mai scăzută temperatură înregis­trată la Tg.-Mureş a fost de 0,2 grade; la ora 12, temperatura aerului a fost de 12,2 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea rămîne în general frumoasă, cu cerul variabil. Temperatura în creştere uşoară, minimele vor fi cu­prinse între 0—8 grade, maximele între 16—22 grade. Vînt slab pînă la potrivit din sud. Dimineața ceață locală. MOMIA In lumea necuvîntătoarelor nu e greu să întilneşti indivizi care nu ştiu ce­­ munca. De trăit însă tră­iesc şi încă destul de bine. A a­­vut grijă natura să-i înzestreze cu „calităţi“ care să le facă indispen­sabilă orice muncă, în afară de a­­ceia de a mînca. Nu puţine sînt înzestrate cu priceperea de a ajun­ge şi a se înfrupta la de-a gata. Cine nu ştie cît de hoaţă este co­dana vulpe, cît de meşteri sint tăunii şi tîritorii la furtişagul mie­­rii strinsă cu trudă de albine? Apucăturile lor, chiar dacă se petrec departe de lumea noastră, ne insatisfac. Dar le întilnim între noi, în lumea oamenilor? Ome­neşte ar fi atunci să ne intrige, să ne scandalizeze, să ne pună cu bîta pe urmele făptaşilor. Oricit am ţine să nu întinăm aluatul din care suntem­ plămădiţi, trebuie să recunoaştem că din păcate avem şi noi tăunii noştri, trintorii, tîn­­dălăii şi vulpoii noştri. Albinele ne dau nu numai mierea dulce, dar şi lecţia cea mai vie de hărni­cie, de apărare a avutului comun. Noi mai tolerăm (pină cînd?), trîn­c­ăvia şi hoţia unora. Trecem pe lingă hoţi nepăsători în loc să-i a­­rătăm cu degetul. Ii lăsăm să-şi facă de cap, să se înfrupte nesă­ţioşi din munca noastră. De ce? Din milă, din compasiune pentru sufletele lor înguste, pentru infir­mitatea lor morală? Albinele îşi păzesc liniştea stupului şi rodul muncii cu lănciile. Dar noi, oa­menii? Ne aflăm în comuna Sărmaş. Ca peste tot, toamna a venit cu belşug pe ogoare. Cooperatorii, se luptă din răsputeri să adune totul repede şi cu grijă, să pună recol­ta la adăpost de stricăciuni. Se spune că unde e miere sunt şi tăuni, aşa că şi pe cîmpurile C.A.P. au început să roiască, ziua şi noap­tea, unii oameni cu infirmitate mo­rală, gata să se înfrupte din mun­ca altora. Ce le văd ochii, miinile nu lasă. Ciupesc şi dosesc orice, fără alegere: cartofi, porumb, fruc­te, sfeclă, furaje. Unii apucă mai mult, alţii mai puţin, după împre­­ju­rări. Ce face paza, ce fac oame­nii cinstiţi care lucrează pe cîmp in timp ce unii de acest fel certaţi cu morala umblă să-şi umple sa­cul, sinul sau măcar buzunarele? Paza închide ochii, nu-i de faţă, paza n-are cunoştinţă de asemenea fapte. Are însă răsplata obştei in zile-muncă, zi la zi. La o descin­dere a lucrătorilor de miliţie pe cimp, s a constatat la 23 septem­brie nu mai puţin de 16 furturi, totalizind 570 kg de cartofi. Sugar Ana a fost prinsă cu 41 kg car­tofi, Pop Domnica cu 68 kg, Roşea Domnica cu 89 kg, Petruş Toader — mai indemînatic — cu 90 kg. Şi n-a fost singura dată. In 25 septembrie au fost găsite cu fur­turi alte 9 persoane, iar în 26 sep­tembrie încă 4 persoane. Rîndu­­rile celor necinstiţi s-au îngroşat cu alte nume: Horvat Gheorghe, Horvat Andrei, Raţiu Susana, Ilis Dida Maria şi alţii. Sucni­­­alp­ina din satul Vişinei, a fost găsită cu 11 kg de porumb furat de la ferma I.A.S. Cămăraş. La 29 sep­tembrie, Vamoş Dumitru a fost prins şi el cu 17 kg de porumb. Molima ciuperii şi căpătuielii fără muncă s a extins şi la oameni care deţin anumite funcţii in coopera­tivă. Şeful de echipă Albert A­­lexandru, din satul aparţinător Săr­­măşel, a dosit 42 kg de sfeclă de zahăr, iar Cămărăşan Ioan din brigada de la Vişinei a furat într-o noapte... ce credeţi? O roată de car nouă-nouţă. Nu numai la Sărmaş au dat din păcate buzna tăunii la miere. Or­ganele de miliţie au prins aseme­nea hoţi şi la C.A.P. din Viişoara, Albeşti, Valea Largă, Adămuş, Dimbu, Daneş, Cucerdea, Iclănzel, Agrişteu, Găneşti, Boiu, Iernut, Mica Şi Glodeni. Uneori chiar şi cei puşi să păzească avutul ob­ştesc fac orice pentru a se întrup­ M.TURDEANU­ ­CiMitinuare în pag. a 3 a) Opriri tăunii de la miere! / ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXI, Nr. 239 (3 549) Joi, 9 octombrie 1969 4 pagini, 30 de bani Hotărîri ale Consiliului de Miniştri­­ privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniştri a emis re­­cent două hotărîri prin care apro­bă cu începere de la 1 noiembrie a. c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majo­rarea salariilor lucrătorilor din în­treprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii şi din al­te unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat urmează să fie ma­jorate în medie cu 9 la sută; îm­preună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfă­şoară activitatea in cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile a­­gricole de stat. De majorarea salariilor vor bene­ficia peste 425.000 de salariaţi din agricultură ale căror venituri a­­nuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrăto­rii din acest important sector al e­­conomiei naţionale în obţinerea u­­nor producţii sporite de cereale, le­gume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse, atît în sectorul agriculturii de stat cît şi în cel coo­peratist. Astfel se asigură o legă­tură mai strinsă a salariilor lucră­torilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperati­vele agricole de producţie cu re­zultatele muncii lor şi ale unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare preve­de acordarea salariului corespun­zător realizării sarcinilor de pro­ducţie stabilite. Ţinînd seama de condiţiile spe­cifice din agricultură, unde rezul­tatele complete ale activităţii pro­ductive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul anului agricol, salariul ta­rifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lu­nar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu realizarea pla­nului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrători din fiecare fermă în obţinerea u­­nor rezultate cit mai bune, ve­niturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfăşoară activitatea, indepen­dent de rezultatele obţinute pe an­samblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din între­prinderile de mecanizare a agri­culturii I.M.A.­­ vor fi condiţiona­te atît de îndeplinirea planu­lui de lucrări exprimat valo­ric, cît şi de realizarea producţiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de pro­ducţie deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresaţi să execute lucrări de calitate cît mai bună şi la tim­pul optim în cooperativele agri­cole de producţie. In afara salariilor tarifare, lu­crătorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deo­sebite în muncă şi de gratificaţii la finele anului în funcţie de de­păşirea venitului net pe fe­rma sau a beneficiilor planificate pe între­prindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizarea agriculturii, se pot acord­a premii pentru depăşirea planului de ve­nituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depă­şirea producţiei planificate la prin­cipalele culturi din C. A. P. deservite. Pentru aceasta, C A.P. pot constitui un fond de pre­miere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul produc­ţiei obţinute peste plan la princi­palele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota con­cretă cît şi condiţiile de plată a premiilor fiind înscrise în contrac­tele de lucrări ce se încheie între cooperative și întreprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea sa­lariilor în unităţile agricole de stat mai cuprinde reglementări, care, ţinînd seama de condiţiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secţii unele drepturi mai largi, referitoare la modul de încadrare a salariaţilor permanenţi, modul de plată a personalului se­zonier etc. Hotărirea privind salarizarea specialiştilor agricoli din C.A.P. re­comandă Uniunii Naţionale a Co­operativelor Agricole de Produc­ţie să propună consiliilor de con­ducere ale cooperativelor agrico­le de producţie să acorde specialiş­tilor agricoli din C.A.P. pentru contribuţia adusă la realizarea pla­nului cooperativei o retribuţie de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuvenite preşedintelui, iar pentru depăşirea sarcinilor de pro­ducţie o retribuţie suplimentară la nivelul celei primite de preşedinte. Introducerea nolui sistem de sa­larizare şi majorarea salariilor tu­turor lucrătorilor din unităţile a­­gricole de stat şi a specialiştilor din cooperativele agricole de pro­ducţie se înscrie pe linia înfăptui­rii prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii şi ale Hotăriri­­lor Plenare a Comitetului Central al P.C.R., din octombrie 1967, cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salari­ilor. Aceasta va reprezenta în a­­celaşi timp un puternic stimulent pentru salariaţii din toate unităţi­le acestui important sector al eco­nomiei naţionale, în vederea utili­zării mai eficiente a bazei sale tehnico-materiale, şi a forţei de muncă pentru obţinerea unor pro­ducţii sporite atît în sectorul ve­getal cît şi în cel zootehnic şi cu un nivel de retabilitate mai ridi­cat, pentru asigurarea satisfacerii într-o măsură tot mai completă a nevoilor de aprovizionare a popu­laţiei cu produse agroalimentare, cit și a industriei cu materii pri­me. UN ASPECT ESENŢIAL al activităţii industriale. fiPRRVI­ZIONAREA TEHNICO­MATERIALĂ Este un lucru bine cunoscut că nu pot fi concepute un ritm intens şi un înalt randament în valorificarea potenţialului tehnic şi uman din în­treprinderi în afara unei riguroase aprovizionări tehnico-materiale. Sunt numeroase exemple de unităţi eco­nomice care ridică acest deziderat la rang de principiu al bunei gos­podăriri, acordînd, în consecinţă, o atenţie maximă satisfacerii lui prompte şi depline. De asigurarea ritmicăi şi într-o structură sortimentală optimă a vo­­lumului de materii prime şi mate­riale, reclamate de procesul de fa­bricaţie, depinde nemijlocit realiza­rea zi de zi, decadă cu decadă, a planului în fiecare întreprindere in­dustrială. O atare cerinţă, se impu­ne cu atit mai mult cu cît, după cum se ştie, în acest an, întreprinderile au trebuit să dimensioneze mai bi­ne necesarul de aprovizionare, sto­curile, în strinsă concordanţă cu cerinţele reale ale producţiei. Se semnalează însă, că în majoritatea întreprinderilor unde sarcinile de plan se realizează greoi, factorul principal îl constituie deficienţele din aprovizionarea ritmică cu mate­rii prime şi materiale. In legătură cu aceste aspecte am solicitat opi­niile ing. Aristid Adler, inginer-şef la Fabrica de confecţii „Mureşul“ din Tg.-Mureş. „ Dacă ţinem seama de faptul că la realizarea unei confecţii valoarea materiilor prime şi auxiliare repre­zintă circa 80 la sută din valoarea produsului finit, ne putem da sea­ma şi mai bine de importanţa ce o are aprovizionarea ritmică a locuri­lor de muncă. Dar, deşi aceste ma­terii prime şi materiale sunt dirija­te şi repartizate de către direcţia­ generală coordonatoare din minister, ceea ce presupune acoperirea nece­sarului la nivelul capacităţii de pro­ducţie, întîmpinăm o serie de greu­tăţi care duc la serioase dereglări în procesul de fabricaţie. Nu puţine sunt cazurile cînd materialele soli­citate conform necesarului de apro­­v­izionare se acoperă cantitativ, dar nu şi in adîncime. Adică, în locul unor materiale cerute, se reparti­zează altele, ceea ce creează greu­tăţi atît în producţia de serie, cît şi în însăşi realizarea produsului finit. Din această cauză, de multe ori sun­tem­ puşi în situaţia ca unele mode­le de confecţii, deşi contractate şi cerute de comerţ, să fie înlocuite şi scoase din circuitul economic. — Desigur, in întreprinderi, şi mai ales in cele care realizează confec­ţii, trebuie să existe o concepţie mai „elastică“, care să răspundă mai prompt cerinţelor comerţului. E vorba de capacitatea de a trece ra­pid la fabricarea produselor solici­tate de cumpărători. Puteţi răspun­de acestor cerinţe? — Foarte greu. Tocmai din cauza aprovizionării greoaie. Evident, în anumite situaţii se impune modifi­carea unor sortimente. Dar schim­barea sau chiar anularea unor ma­terii prime cerute se realizează foarte anevoios sau deloc, din cauza carenţelor metodologiei de aprovi­zionare în vigoare, care prevede ca renunţările să fie făcute cu cel puţin 45 de zile înainte de începerea tri­mestrului următor. Aceste renunţări trebuie făcute însă nu in relaţie din Convorbire realizată de M. BARDAŞANU (Continuare in pag. a 3 a)

Next