Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)
1969-10-09 / nr. 239
1 Î.A.P. avansate la însămințarea griului VOIVODENI: CÄLUGÄRENI: ŞERBENI: LUDUŞ; DANEŞ: CHEŢANI; CUCI: BEICA; GORNEŞTI: NAZNA: RÎCIU; POGACEAUA; UNGHENI. C.A.P. mult rămase în urmă la însămînţarea griului ROŞIORI: CHIMITELNIC; MIHEŞ; VALEA LARGĂ; BĂRBOŞI; BERGHIA; MADARAŞ; SÂNTTOANA DE MUREŞ; BERENI; MAGHERANI; MOŞUNI; NEAUA; GĂIEŞTI; CORNEŞTI-TIRNAVENI; CUŞTELNIC; IDICIU; MICA; GOGAN. Zile hotăritoare pe ogoare APROPIEREA SCADENTEI IMPUNE MAXIMUM DE EFORT PENTRU ASIGURAREA BAZELOR RECOLTEI VIITOARE • Pînă la scadentă — limita maximă a perioadei optime de însămînțare a griului — au mai rămas doar 11 zile • Dacă fiecare unitate ar pune în lucru o singură mașină în plus, s-ar putea însămînţa zilnic cu 1600 de hectare mai mult. Puţinele zile care au mai rămas, ne obligă la această măsură . Pămîntul trebuie să-l lucreze cei care locuiesc în sate, de ce lipseşte sprijinul salariaţilor de aici? • Ajutorul cel mai de preţ sînt maşinile. Orice stagnare face să rămînă ogorul nelucrat • O anomalie care răstoarnă orice logică: plimbăreţii salarizaţi! Eforturile depuse de mecanizatori şi ţărani cooperatori au avut ca urmare îmbunătăţirea de ansamblu a ritmului lucrărilor de eliberare a terenului, de pregătire a patului germinativ şi de însăminţare a griului — lucrări deosebit de importante pentru soarta recoltei prezente şi a celei viitoare. Din situaţia centralizată la Direcţia agricolă judeţeană, rezultă că pînă la data de 7 octombrie griul a fost însăminţat în cooperative agricole pe 28.920 ha, ce reprezintă 50,2 la sută. Dacă avem în vedere că pînă la 20 octombrie, data scadentă a limitei maxime a perioadei optime de însămînţare a griului, au mai rămas doar 11 zile, acest bilanţ nu-l putem socoti satisfăcător. Că situaţia la nivelul judeţului putea să fie mult mai bună la această dată, rezultă din diferenţele mari ce există între unităţi. In tmp ce unele cooperativei-agricole cum sunt cele din Voivodeni, Călugăreni, Şerbeni, Pogăceaua, Nazna, Daneş şi altele sunt de pe acum pe cale să încheie semănatul, altele se prezintă cu rezultate foarte slabe, care pun în pericol respectarea epocii optime. Posibilităţi de redresare există şi în aceste unităţi. Preşedinţii lor, specialiştii şi mecanizatorii sunt însă datori să privească cu mai multă răspundere ca pînă acum organizarea muncii, mobilizarea cooperatorilor la recoltarea culturilor şi eliberarea terenului ce urmează să fie arat, pregătit şi însăminţat, să nu mai tolereze cazurile de indisciplină, plimbarea fără rost a oamenilor şi maşinilor, stagnarea tractoarelor din lipsă de teren eliberat, să acţioneze hotărit pentru remedierea grabnică a defecţiunilor. După cum vom vedea in rîndurile de faţă, aceste deficienţe pot fi întîlnite în multe locuri şi ele constituie principala cauză a ritmului scăzut în care se face nu numai semănatul dar şi strîngerea recoltei de pe cîmp. Dacă ar pune fort umărul, situaţia ar fi alta Această asigurare ne-a fost dată de inginerul Alexandru Lenard de la cooperativa agricolă din Vînători. Situaţia actuală, întradevăr, nu este cea pe care am fi dorit-o şi care ar fi fost posibilă, cu condiţia, desigur, ca toţi cei interesaţi in soarta recoltei actuale şi viitoare să fipus umărul pentru învingerea greutăţilor. In ziua raidului întreprins de noi, am constatat că numărul celor prezenţi la datorie era mai mic decît al celor plimbăreţi, total dezinteresaţi de ceea ce se întîmplă în cooperativa agricolă. Din această cauză aproape toate lucrările sunt întîrziate. Griul a fost însăminţat pe numai 150 de hectare din 325 ha cît este prevăzut în plan. De ce aşa de puţin? Pentru că participarea la muncă este extrem de slabă şi strîngerea recoltei şi eliberarea terenului se prelungeşte foarte mult, astfel că tractoarele nu au avut tot timpul unde să lucreze. Pentru a nu pierde timpul de pomană două tractoare au fost trimise să lucreze la C.A.P. Sighişoara şi unul la M. BALDEANU (Continuare în pag. a 3-a) MIRiţul O LUCRARE DE PRIMA URGENTA: RECOLTAREA CARTOFILOR. ASTA SEARĂ — premieră la Teatrul din Tg.-Mureş Mircea Şeptilici şi Gh. Dumbrăveanu, autorii comediei Ulise şi... coincidenţele, declară că piesa lor este doar „o glumă teatrală, care n-a avut şi nu are alte pretenţii decît să stîrnească un zîmbet“. Declaraţie plină de modestie, pentru că această piesă cu titlu mitologic — evocînd „aventura“ eroului din Itaca cu Circe, in timp ce Penelopa îl aştepta credincioasă acasă — ascunde, dincolo de zîmbet, dincolo de hazul şi inteligenţa cu care modernul Ulise e demascat şi admonestat de cîteva femei spirituale, un sens etic major. Problematica vieţii de familie, relaţiile dintre soţi sunt abordate cu seriozitate şi responsabilitate, în spiritul unei concepţii morale sănătoase şi cinstite, chiar dacă forma rămîne cea a comediei, şi încă a uneia spumoase şi pline de vervă. Ne aflăm, aşadar, în faţa unei piese a cărei problematici poate interesa în cel mai înalt grad pe toţi spectatorii, o piesă scrisă simplu şi limpede, o piesă uşoară şi distractivă. In spectacolul pus în scenă de regizorul Andrei Hunyadi, Mihai Gingulescu are de înfruntat coaliţia formată din Valentina Iancu, Livia Gingulescu, Ana Nagy- Scarlat și Vasile Vasiliu. Vremea Ieri, la ora 8 dimineaţa, cea mai scăzută temperatură înregistrată la Tg.-Mureş a fost de 0,2 grade; la ora 12, temperatura aerului a fost de 12,2 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea rămîne în general frumoasă, cu cerul variabil. Temperatura în creştere uşoară, minimele vor fi cuprinse între 0—8 grade, maximele între 16—22 grade. Vînt slab pînă la potrivit din sud. Dimineața ceață locală. MOMIA In lumea necuvîntătoarelor nu e greu să întilneşti indivizi care nu ştiu ce munca. De trăit însă trăiesc şi încă destul de bine. A avut grijă natura să-i înzestreze cu „calităţi“ care să le facă indispensabilă orice muncă, în afară de aceia de a mînca. Nu puţine sînt înzestrate cu priceperea de a ajunge şi a se înfrupta la de-a gata. Cine nu ştie cît de hoaţă este codana vulpe, cît de meşteri sint tăunii şi tîritorii la furtişagul mierii strinsă cu trudă de albine? Apucăturile lor, chiar dacă se petrec departe de lumea noastră, ne insatisfac. Dar le întilnim între noi, în lumea oamenilor? Omeneşte ar fi atunci să ne intrige, să ne scandalizeze, să ne pună cu bîta pe urmele făptaşilor. Oricit am ţine să nu întinăm aluatul din care suntem plămădiţi, trebuie să recunoaştem că din păcate avem şi noi tăunii noştri, trintorii, tîndălăii şi vulpoii noştri. Albinele ne dau nu numai mierea dulce, dar şi lecţia cea mai vie de hărnicie, de apărare a avutului comun. Noi mai tolerăm (pină cînd?), trîncăvia şi hoţia unora. Trecem pe lingă hoţi nepăsători în loc să-i arătăm cu degetul. Ii lăsăm să-şi facă de cap, să se înfrupte nesăţioşi din munca noastră. De ce? Din milă, din compasiune pentru sufletele lor înguste, pentru infirmitatea lor morală? Albinele îşi păzesc liniştea stupului şi rodul muncii cu lănciile. Dar noi, oamenii? Ne aflăm în comuna Sărmaş. Ca peste tot, toamna a venit cu belşug pe ogoare. Cooperatorii, se luptă din răsputeri să adune totul repede şi cu grijă, să pună recolta la adăpost de stricăciuni. Se spune că unde e miere sunt şi tăuni, aşa că şi pe cîmpurile C.A.P. au început să roiască, ziua şi noaptea, unii oameni cu infirmitate morală, gata să se înfrupte din munca altora. Ce le văd ochii, miinile nu lasă. Ciupesc şi dosesc orice, fără alegere: cartofi, porumb, fructe, sfeclă, furaje. Unii apucă mai mult, alţii mai puţin, după împrejurări. Ce face paza, ce fac oamenii cinstiţi care lucrează pe cîmp in timp ce unii de acest fel certaţi cu morala umblă să-şi umple sacul, sinul sau măcar buzunarele? Paza închide ochii, nu-i de faţă, paza n-are cunoştinţă de asemenea fapte. Are însă răsplata obştei in zile-muncă, zi la zi. La o descindere a lucrătorilor de miliţie pe cimp, s a constatat la 23 septembrie nu mai puţin de 16 furturi, totalizind 570 kg de cartofi. Sugar Ana a fost prinsă cu 41 kg cartofi, Pop Domnica cu 68 kg, Roşea Domnica cu 89 kg, Petruş Toader — mai indemînatic — cu 90 kg. Şi n-a fost singura dată. In 25 septembrie au fost găsite cu furturi alte 9 persoane, iar în 26 septembrie încă 4 persoane. Rîndurile celor necinstiţi s-au îngroşat cu alte nume: Horvat Gheorghe, Horvat Andrei, Raţiu Susana, Ilis Dida Maria şi alţii. Sucnialpina din satul Vişinei, a fost găsită cu 11 kg de porumb furat de la ferma I.A.S. Cămăraş. La 29 septembrie, Vamoş Dumitru a fost prins şi el cu 17 kg de porumb. Molima ciuperii şi căpătuielii fără muncă s a extins şi la oameni care deţin anumite funcţii in cooperativă. Şeful de echipă Albert Alexandru, din satul aparţinător Sărmăşel, a dosit 42 kg de sfeclă de zahăr, iar Cămărăşan Ioan din brigada de la Vişinei a furat într-o noapte... ce credeţi? O roată de car nouă-nouţă. Nu numai la Sărmaş au dat din păcate buzna tăunii la miere. Organele de miliţie au prins asemenea hoţi şi la C.A.P. din Viişoara, Albeşti, Valea Largă, Adămuş, Dimbu, Daneş, Cucerdea, Iclănzel, Agrişteu, Găneşti, Boiu, Iernut, Mica Şi Glodeni. Uneori chiar şi cei puşi să păzească avutul obştesc fac orice pentru a se întrup M.TURDEANU CiMitinuare în pag. a 3 a) Opriri tăunii de la miere! / ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXI, Nr. 239 (3 549) Joi, 9 octombrie 1969 4 pagini, 30 de bani Hotărîri ale Consiliului de Miniştri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniştri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a. c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea in cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de salariaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naţionale în obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse, atît în sectorul agriculturii de stat cît şi în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strinsă a salariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperativele agricole de producţie cu rezultatele muncii lor şi ale unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producţie stabilite. Ţinînd seama de condiţiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activităţii productive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu realizarea planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrători din fiecare fermă în obţinerea unor rezultate cit mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfăşoară activitatea, independent de rezultatele obţinute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii I.M.A. vor fi condiţionate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cît şi de realizarea producţiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresaţi să execute lucrări de calitate cît mai bună şi la timpul optim în cooperativele agricole de producţie. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în muncă şi de gratificaţii la finele anului în funcţie de depăşirea venitului net pe ferma sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizarea agriculturii, se pot acorda premii pentru depăşirea planului de venituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depăşirea producţiei planificate la principalele culturi din C. A. P. deservite. Pentru aceasta, C A.P. pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producţiei obţinute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă cît şi condiţiile de plată a premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se încheie între cooperative și întreprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor în unităţile agricole de stat mai cuprinde reglementări, care, ţinînd seama de condiţiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secţii unele drepturi mai largi, referitoare la modul de încadrare a salariaţilor permanenţi, modul de plată a personalului sezonier etc. Hotărirea privind salarizarea specialiştilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie să propună consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie să acorde specialiştilor agricoli din C.A.P. pentru contribuţia adusă la realizarea planului cooperativei o retribuţie de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuvenite preşedintelui, iar pentru depăşirea sarcinilor de producţie o retribuţie suplimentară la nivelul celei primite de preşedinte. Introducerea nolui sistem de salarizare şi majorarea salariilor tuturor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie se înscrie pe linia înfăptuirii prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii şi ale Hotăririlor Plenare a Comitetului Central al P.C.R., din octombrie 1967, cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor. Aceasta va reprezenta în acelaşi timp un puternic stimulent pentru salariaţii din toate unităţile acestui important sector al economiei naţionale, în vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico-materiale, şi a forţei de muncă pentru obţinerea unor producţii sporite atît în sectorul vegetal cît şi în cel zootehnic şi cu un nivel de retabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii într-o măsură tot mai completă a nevoilor de aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare, cit și a industriei cu materii prime. UN ASPECT ESENŢIAL al activităţii industriale. fiPRRVIZIONAREA TEHNICOMATERIALĂ Este un lucru bine cunoscut că nu pot fi concepute un ritm intens şi un înalt randament în valorificarea potenţialului tehnic şi uman din întreprinderi în afara unei riguroase aprovizionări tehnico-materiale. Sunt numeroase exemple de unităţi economice care ridică acest deziderat la rang de principiu al bunei gospodăriri, acordînd, în consecinţă, o atenţie maximă satisfacerii lui prompte şi depline. De asigurarea ritmicăi şi într-o structură sortimentală optimă a volumului de materii prime şi materiale, reclamate de procesul de fabricaţie, depinde nemijlocit realizarea zi de zi, decadă cu decadă, a planului în fiecare întreprindere industrială. O atare cerinţă, se impune cu atit mai mult cu cît, după cum se ştie, în acest an, întreprinderile au trebuit să dimensioneze mai bine necesarul de aprovizionare, stocurile, în strinsă concordanţă cu cerinţele reale ale producţiei. Se semnalează însă, că în majoritatea întreprinderilor unde sarcinile de plan se realizează greoi, factorul principal îl constituie deficienţele din aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale. In legătură cu aceste aspecte am solicitat opiniile ing. Aristid Adler, inginer-şef la Fabrica de confecţii „Mureşul“ din Tg.-Mureş. „ Dacă ţinem seama de faptul că la realizarea unei confecţii valoarea materiilor prime şi auxiliare reprezintă circa 80 la sută din valoarea produsului finit, ne putem da seama şi mai bine de importanţa ce o are aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă. Dar, deşi aceste materii prime şi materiale sunt dirijate şi repartizate de către direcţia generală coordonatoare din minister, ceea ce presupune acoperirea necesarului la nivelul capacităţii de producţie, întîmpinăm o serie de greutăţi care duc la serioase dereglări în procesul de fabricaţie. Nu puţine sunt cazurile cînd materialele solicitate conform necesarului de aprovizionare se acoperă cantitativ, dar nu şi in adîncime. Adică, în locul unor materiale cerute, se repartizează altele, ceea ce creează greutăţi atît în producţia de serie, cît şi în însăşi realizarea produsului finit. Din această cauză, de multe ori suntem puşi în situaţia ca unele modele de confecţii, deşi contractate şi cerute de comerţ, să fie înlocuite şi scoase din circuitul economic. — Desigur, in întreprinderi, şi mai ales in cele care realizează confecţii, trebuie să existe o concepţie mai „elastică“, care să răspundă mai prompt cerinţelor comerţului. E vorba de capacitatea de a trece rapid la fabricarea produselor solicitate de cumpărători. Puteţi răspunde acestor cerinţe? — Foarte greu. Tocmai din cauza aprovizionării greoaie. Evident, în anumite situaţii se impune modificarea unor sortimente. Dar schimbarea sau chiar anularea unor materii prime cerute se realizează foarte anevoios sau deloc, din cauza carenţelor metodologiei de aprovizionare în vigoare, care prevede ca renunţările să fie făcute cu cel puţin 45 de zile înainte de începerea trimestrului următor. Aceste renunţări trebuie făcute însă nu in relaţie din Convorbire realizată de M. BARDAŞANU (Continuare in pag. a 3 a)