Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)

1969-11-08 / nr. 265

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE PINĂ cînd se va tărăgăna treierarea trifoiului? Cu o lună in urmă criticam in coloanele ziarului nostru pasivita­tea cu care se ocupă unele condu­ceri de C.A.P. şi chiar unităţile a­­gricole judeţene de asigurarea se­minţei de trifoliene. In răspunsu­rile primite se motiva răminerea in urmă la treieratul trifoiului pe seama grăbirii ritmului la însămîn­­ţări. Cu toate că insămînţările au fost terminate cu două săptămini in urmă, iar stringerea recoltei se apropie de sfirşit, cei care s-au an­gajat prin contracte să producă săminţa de trifoi continuă să tra­teze cu indiferenţă această proble­mă. A trecut o lună cu timp favo­rabil dar nu s-a treierat nici 30 la sută din puţinul trifoi adunat pen­tru săminţă. In această perioadă nici organele agricole judeţene n-au reuşit să-şi includă in planu­rile lor şi să urmărească îndeaproa­pe pe teren această importantă lu­crare de care depinde asigurarea viitoarei baze furajere. Aceasta o dovedeşte şi faptul că­­marea ma­joritate a cooperativelor agricole care posedă trifoi pentru săminţă n-au început nici pină acum tre­ieratul. Din 93 garnituri de treier repartizate pentru această opera­ţie, au lucrat in perioada optimă doar 27. Chiar şi unităţile care au garnituri proprii de treierat cum sunt C.A.P. din Breaza, Aluniş, Mă­­dăraş, Poarta, Balda, Oroi şi alte­le, pină zilele trecute n-au început treieratul trifoiului. O expresie a neglijenţei o reprezintă situaţia e­­xistentă în C.A.P. Balda, Poarta, Oroi, unde nici pină în prezent n-au fost reparate garniturile de treierat trifoi. Suntem­ informaţi că aceste garnituri se află în ateliere­le I.M.A. din judeţ. Optimism prea exagerat in pri­vinţa treieratului la trifoi mani­festă şi conducerile cooperativelor agricole din Tăureni, Bogata, Mi­­heş şi din alte părţi care refuză să treiere trifoiul cu combinele I.M.A., aşteptind după alte mijloa­ce mai adecvate. Aşteptarea nu poate decit să-i coste sute de mii de lei prin pierderea unei părţi din sămînţa de trifoi. Nici întreprinderile pentru me­canizarea agriculturii nu sunt scu­tite de răspunderea ce le revine pentru această importantă acţiune, în perioada optimă ele au manifes­tat o mare nepăsare faţă de treie­ratul trifoiului. De ani de zile, tre­ierarea trifoiului cu mijloace I.M.A. n-a fost pusă la punct. Conduce­rile şi secţiile I.M.A. se ocupă de această problemă numai atunci cind nu sunt de executat alte lu­crări. Şi aceasta coincide cu tim­pul ploios de toamnă, iarna sau chiar primăvara, la vremea semă­natului. Din această cauză se pierd anual zeci şi chiar sute de tone de săminţă de trifoi. După felul în care se tărăgănează această lucra­re se pare că şi în acest an se re­petă situaţiile nedorite din anii precedenţi. I.M.A. din Reghin, Lu­duş, Miercurea-Niraj şi Tg.-Mureş nici pină acum n-au pus in func­ţie combinele şi garniturile de tre­ierat trifoi în cooperativele agri­cole din: Cozma, Logig, Brîncove­­neşti, Iclănzel, Grindeni, Cipău, Petrilaca, Găieşti, Sîntioana, Chi­­rileu şi în altele. Ar fi cazul ca şi treieratul trifoiului să devină una din sarcinile I.M.A., legată de ter­men şi pe care trebuie să o exe­cute în perioada optimă. Timpul optim de 35—40 zile pentru treieratul trifoiului s-a scurs, obţinîndu-se, după cum s-a văzut, rezultate minime. In tot mo­mentul ne putem aştepta la ploi, lapoviţă şi ninsoare. De aceea se impune ca cel puţin de-acum înainte să se folosească din plin fiecare zi, fiecare oră bună de lu­cru la această acţiune. Cu fiecare zi întîrziere pierderile de săminţă sunt mari, ele ajungînd pină la 50 la sută în cazul executării treiera­tului­­pe timp umed. Intrucît pro­ducţiile de săminţă la hectar sunt destul de scăzute se cere ca să se treiere tot ce a fost adunat de pe cîmp, pină la ultimul kilogram de trifoi. Nemaifiind alte rezerve în magaziile AGROSEM, numai aşa vom putea asigura la primăvară necesarul de săminţă al unităţilor. T. GABOR Atenţia, la bancno­tele secţonate! In zilele de 24 octombrie şi 4 noiembrie a. c. Banca­­ R.S.R. — filiala Tg.-Mureş — a depistat două bancnote a 100 lei secţionate şi relipi­­te. Autorii care au comis fapta urmăresc scopuri in­­fracţioniste, cu un pericol social deosebit, care afectează atit interesele statului cit şi ale cetăţenilor, fapt pentru care apelăm la vigilenţa tu­turor minuitorilor de bani şi a cetăţenilor pentru a depista persoanele care plasează ast­fel de bancnote şi de a sesiza organele de miliţie. RĂZBUNAREA VITEZEI EXCESIVE Ziua, în cumpăna amiezii, în­tre localităţile Chendu Mare şi Ţigmandru, autoturismul Mosk­­vici 1 — OT — 944 a intrat în şanţul din d­reapta şoselei, rosto­­golindu-se de mai multe ori pe o distanţă de 50 de metri. Cau­za? Simplă, foarte simplă: vite­za excesivă. Bilanţ, după accident- Auto­turismului i s-a rupt axa pla­netară din dreapta, cu roată cu tot- Conducătorul auto (pro­prietarul maşinii) s-a ales cu mina stingă fracturată şi a su­ferit leziuni uşoare la cap. In maşină se mai găseau două persoane­­ care s-au accidentat uşor-Florea Colac, omul de la vo­lan, în loc să ajungă acasă, la Piatra Olt, a „poposit“ la spi­tal. Foarte uşor, consecinţele pu­teau fi cu mult mai grave... HOŢUL TOT DATOR A RAMAS... Din locuinţa lui C. Z. din Tg.-Mureş, str. 0 Martie, s-au furat 1.600 lei. Uşa a fost spartă cu o rangă de fier. La faţa locu­lui s-au deplasat lucrătorii de miliţie, care au luat imediat măsuri de cercetare a cazului şi identificarea autorilor. Şi, au stabilit , tot imediat: autor este minorul Nagy György (oare ce spun părinţii lui?) de 16 ani, domiciliat in Tîrgu-Mureş, str. Lungă nr­ 86. Din cei 1.600 lei, au fost gă­siţi 1.025 lei. Hoţul a dat suma lui Carol Moldovan pentru păs­trare. Urma ca în cîteva zile, făptaşul să se întoarcă pentru a lua banii, ca să-şi achite o con­­travenţie pe C.F.R. şi datoria la un croitor. S-a ţinut de cuvînt. A venit. Dar, tot dator a rămas... ÎNVĂŢĂMINTE ASPRE Om în toată firea, soţ, tată de copii, nu-şi găseşte altă trea­bă decit să-şi pună viaţa în pe­ricol­ La Complexul de sticlă şi fa­­ianţă din Sighişoara, muncitorul Winder Mihai s-a urcat pe un electrocar. L-a pornit. Necunos­­cind insă manipularea, a mers cu el peste nişte bare de sticlă. Acolo şi-a prins piciorul. Cine-i vinovat? Mai e nevoie de o asemenea întrebare? Accidentatul a fost transpor­tat de urgenţă la spitalul orto­pedic din Tg.-Mureş. învăţăminte? Prea multe, prea aspre... AŞEZARE DACICA CATA FORTIFI­ Specialiştii muzeului din Al­ba Iulia au făcut noi descoperiri arheologice la Piatra Craivii. Materialele scoase la iveală cu ocazia săpăturilor duc la conclu­zia că aci a existat o importantă aşezare dacică fortificată, sin­gura descoperită pină acum pe partea dreaptă a rîului Mureş, înspre Munţii Apuseni.­­ (Agerpres) SECŢII DE PREFABRICATE La Fîntinele se află în curs­­l de construcţie o secţie de pre­le fabricate (aparţinînd de I.I.L.­­ Tîrnăveni), prevăzută pentru a fi capacitate anuală de 15.000 mc. Noua secţie, care va intra par­ţial în funcţiune în decembrie 1969, va produce tuburi şi dale de beton, precum şi alte produ­se mult solicitate de întreprin­derile de stat, cooperatiste şi de populaţie. APORTUL Uniunea Tineretului Comu­nist ne-a comunicat că­ alături de cei aproape 90­ 000 de elevi din clasele a X-a, şi a XI-a ale liceelor, care au sprijinit ţăra­nii cooperatori la stringerea re­coltei de toamnă, peste 18.000 de tineri din întreprinderi şi in­stituţii din mediul urban au prestat în timpul liber — în ul­timele 30 de zile — muncă vo­­luntar-patriotică. Aportul lor la stringerea şi depănu­şatul po­rumbului, la recoltarea şi sor­tarea fructelor şi legumelor de sezon, se concretizează in eco­nomii ce depăşesc 27 milioane de lei. Acestor realizări li se adaugă participarea voluntară, în tot cursul anului, a sute de mii de tineri din toate domeniile de activitate la construcţia unor e­­dificii social-culturale şi ştiinţi­fice, la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor, irigarea de terenuri agricole, plantarea de arbori şi la întreţinerea păşunilor natu­rale. (Agerpres) Chioşcuri fără vânzători Piaţa de zi a municipiului Tg.-Mureş (str. Cuza Vodă) e mereu animată. Gospodinele continuă să se aprovizioneze cu legume, fructe etc. In piaţă exis­­tă 6 chioşcuri ale C.L­ F. în ca­re sunt expuse la vedere mai multe sortimente de produse. Nu ştim de ce­ minute în şir, din unele lipsesc vînzătorii. In locul lor, de-a lungul tejghele­lor, aşteaptă cumpărătorii. Aş­teaptă cîtva timp, apoi pleacă, fără să cumpere nimic. N-au de la cine. Pe unde umblă oare vînzătorii, acum, cînd trebuie să-şi vîndă marfa? *■ Şi, fiindcă e vorba de piaţă să mai amintim că şi la bufe­tul din apropiere se aşteaptă mult la mese. Ospătarii se con­­sfătuiesc în „culisele“ unităţii. Oare pe ce temă? Probabil, pe tema bunei deserviri. (Urmare din pag- 1) să facă asemenea transporturi. Ştiţi, C.A.P. are de efectuat 200 zile de prestaţii cu atelajele. ■— Bine, dar­ tocmai acum, cînd cîmpul este plin de porumb şi cînd la baza de recepţie nu­’S-a­­trans­portat nimic? Răspunsul nu l-am mai primit. Preşedintele, grăbit de musafiri, a urcat în Fiatul 850, a trecut fără oprire pe lingă sediul C.A.P- şi s-a îndreptat spre Luduș. La domiciliul dînsului a rămas însă un atelaj proprietate obştească, ca­re transporta gunoi de grajd pe grădina personală de legume- Iată adevăratele cauze ale rămînerilor în urmă cu recoltările şi cu alte lu­crări de sezon în C.A.P. Bichiş. Cu ocazia raidului am găsit în teren şi alte nereguli. La Baza de recepţie din Luduş, rutieristul Pa­vel Munteanu din C.A.P. Cheţani, a părăsit tractorul cu remorcă şi a plecat in piaţă, răgaz pentru ca încărcătorii să se ospăteze cu ţui­că. De fapt, acest mijloc de trans­port, proprietatea C.A.P., n-a fă­cut pină la ora prînzului nici un transport de porumb la bază. Re­morca încărcată, ce se vede în foto­grafia alăturată, conţine ştiuleţi căzuţi la sortare, care urmau să ia drumul retur în C­A.P. De ce nu ■ se* face ■ oare sortatul, .in cinţtp,. C.A.P. şi nu la bază? Preşedintele C.A.P. din Cecălaca, Petru Florea, folosea un atelaj in plină zi­ de lu­cru în scopuri personale. Se zice uneori despre cei care irosesc tim­pul că „taie frunze la cîini“. De data aceasta atelajul nu „tăia“, ci transporta frunze de copaci în curtea preşedintelui­­Tot la aceas­tă unitate, cooperatorul Andrei Ia­­kob a încercat să sustragă din po­­rumbul proprietate obştească. Pro­­cedeul: a lăsat necules circa 15 la sută din porumbul încredinţat să-l recolteze. Asemenea tendinţe, care trebuie descoperite la timp de că­tre cooperatorii cinstiţi, mai sini şi în alte locuri. Intrucît ne putem aştepta în ori­ce moment la schimbarea timpu­lui se impune terminarea grabnică a reeditărilor. Să fie adunat în scurt timp de pe cîmp, pină la ul­timul ştiulete de porumb­ Programul manifestărilor sportive BASCHET. — In cadrul celei de-a treia etape a campionatului diviziei A, duminică, in sala de sporturi a I.M.F., cele două echipe tîrgumureşene vor susţine meciuri după următorul program: ora 9,30: Mureşul Tg.-Mureş — A.S.A. Cluj (feminin); ora 11,30: Comerţul Tg- Mureş — Politehnica Galaţi (mas­culin). Simbătă, de la ora 19, în sala Bolyai şi duminică, de la ora 8, in sala de sporturi a I.M.F. din Tg- Mureş vor avea loc două meciuri tur-retur, amicale, între echipele feminine Voinţa Tg.-Mureş — A.S.A. I­ Cluj, formaţii care acti­vează în divizia B, competiţie ce începe la 16 noiembrie. In cadrul diviziei şcolarilor şi ju­niorilor duminică, de la ora 10, in sala de sport a Liceului Bolyai din Tg.-Mureş, se vor intîlni echipele de fete Şcoala sportivă Tg.-Mu­reş — Şcoala sportivă Mediaş. LUPTE. — Simbătă şi duminică, cu începere de la ora 9, in sala de sport a Şcolii profesionale „Meta­­lotehnica“ din Tg.-Mureş, se vor desfăşura întrecerile etapei de zo­nă a campionatului republican in­dividual al juniorilor la lupte li­bere. Cu acest prilej se vor între­ce sportivi din Baia Mare, Sf. Gheorghe, Satu Mare, Cărei, Bra­şov, Tîrnăveni, Odorhei, Tg.-Mu­­reş şi din alte localităţi. FOTB­AL. — In c­adrul etapei a Xll-a a campionatului diviziei C, seria a VIII-a, duminică, pe sta­dionul „23 August“ din Tg.-Mureş, de la ora 11, se vor intilni echi­pele Medicina Tg.-Mureş — Chimia Făgăraş. ★ In cadrul etapei a XllI-a a cam­­pionatului judeţean de fotbal sunt programate următoarele intîlniri: la Tg.-Mureş; simbătă, pe terenul mic, de la ora 14.45: Viitorul Tg.­­Mureş — Lacul Ursu Sovata; du­minică, pe acelaşi teren, ora 10: Gloria Tg.-Mureş — Metalul Sighi­şoara; ora 11,45: Lemnarul Tg.­­Mureş — Tractorul Sărmaşu. Du­minică, în celelalte localităţi din judeţ: ora 11: C.F.R. Sighişoara — Fabrica de zahăr Tg.-Mureş; Ener­gia Iernut — Mureşul Luduş; ora 14,45 — Voinţa Miercurea Niraj— Voinţa Tîrnăveni. •A­In cadrul campionatului naţio­nal al juniorilor, seria a XllI-a, du­minică, municipiul Tg.-Mureş va găzdui două întilniri după următo­rul program: pe terenul Fabricii de zahăr, de la ora 13: A.S.A. Tg.-Mu­reş — A.S.A. Sibiu; pe terenul mic, de la ora 13,30: Medicina Tg.­­Mureş — Vitrometan Mediaş. ■A POPICE­ — In cadrul etapei a IV-a a campionatului diviziei na­ţionale A, simbătă şi duminică, a­­rena de popice Voinţa din Tg.­­Mureş va găzdui două întilniri , după următorul program: simbătă de la ora 16: Voinţa Tg.-Mureş — Gloria Bucureşti (fete); duminică, de la ora 8: Voinţa Tg.-Mureş — Flacăra Cîmpina (bărbaţi). ★ VOLEI. — In cadrul diviziei şco­larilor şi juniorilor, duminică, în sala Liceului agricol din Tg.­­Mureş, de la ora 10, se vor întilni echipele de fete Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Şcoala sportivă To­­pliţa. HANDBAL. — In cadrul campio­natului judeţean de calificare, du­minică vor avea loc următoarele întilniri: la Sighişoara, ora 10:30: Metalul Sighişoara — Institutul pedagogic Tg.-Mureş (masculin); la Tg.-Mureş, pe terenul Voinţa, de la ora 12: Institutul pedagogic Tg.-Mureş — Faianţa Sighişoara (feminin). TENIS DE MASA. — In cadrul etapei a VIII-a a returului campio­natului judeţean de tenis de masă pe echipe masculine, simbătă, in sala clubului Constructorul din Tg.-Mureş, cu începere de la ora 17.30, va avea loc derbiul campio­natului între echipele Comerţul II — Constructorul Tg.-Mureş, e­­chipe clasate pe primele două lo­curi. Duminică, la Tg.-Mureş, vor avea loc următoarele intilniri: ora 9, în sala clubului cinematografic: Progresul II — înfrăţirea; ora 10, sala clubului Poligrafia: Poligrs.­­Lemnarul; sala ...Constructo­.. rul: Constructorul — Progresul T. WEmm I4# ______ - a./ w3^:.v.x.;v.av.v.:. ..... u. * înapoi, încărcat, de la bază la C.A.P. e.In întreprinderile oraşului Reghin (Urmare din pag. 1) din acest an, cînd sarcinile sint mai mari ca pină acum, ne informează şeful serviciului plan, Dezideriu Szabó. — Pentru perioada care a rămas — ne spune dînsul, am făcut o pro­gramare amănunţită a producţiei pe secţii şi utilaje, am avut în vedere folosirea mai bună a maşinilor şi utilajelor. In felul acesta vom reuşi să producem inca 400 tone de uti­laje, pentru care avem comenzi su­ficiente. Ne-am orientat spre dezvol­tarea producţiei de maşini-unel­­te, încărcătorul frontal, insta­laţiile de ridicat, transportoarele cu bandă şi cu racheţi sunt cîteva din utilajele pe care Ie vom executa în cantităţi mai mari. Nu trebuie neglijat faptul că la Complexul pentru prelucrarea lem­­nului din Reghin unde s-au obţinut rezultate remarcabile la export, n-au fost îndeplinite angajamentele luate la producţia globală şi la pro­ducţia marfă vîndută şi încasată. Este o problemă care trebuie să stea în faţa conducerii C.E.I.L. pentru că, cu un plus de efort, atit din partea întreprinderilor forestiere cit şi a complexului din Reghin, an­gajamentele la producţia globală pot fi realizate. — Noi putem realiza angajamen­tele restante, ne spune Mihai Gliga, secretarul comitetului de partid. Fa­brica de cherestea dispune de re­zerve, avem însă nevoie de materie primă — buşteni de fag, pe care unnităţile forestiere întîrzie să-i li­vreze. Angajamentele la export au fost cu mult depăşite. Am livrat până în prezent articole de sport şi instrumente muzicale în valoare de peste 5,2 milioane lei şi avem posibilităţi să desfacem pe piaţa ex­ternă noi cantităţi de astfel de pro­duse. Aşezat pe terenul fertil al iniţia­tivei şi răspunderii, efortul colecti­velor de lucrători din întreprinderi constituie o sursă inepuizabilă de noi rezerve care, valorificate, asi­gură îndeplinirea integrală a sarci­nilor de plan și a angajamentelor. TIMPUL PROBABIL: Vreme frumoasă, dar rece, cu cerul mai­­ mult senin. Temperaturile mi­­nime vor oscila intre minus 6 şi plus 2 grade, maximele între 5—10 grade. Vint slab din nord- ■, est. Izolat ceaţă dimineaţa, in regiunea , de , ipunte îngheţ. , L im& PREPARÂULOn cumân­ In această lună, unităţile de a­­limentaţie publică organizează expoziţii de preparate culinare. Asemenea expoziţii au fost orga­nizate la restaurantele: „La pa­harul rece“, „Bradul“ din muni­cipiul Tg.-Mureş. Tot în această localitate sunt acum organizate expoziţii la bufetul „Dorna“, restaurantul „Mureşul“, cofetă­ria „Rândunica“ şi în alte uni­tăţi. In cadrul expoziţiilor sunt prezentate şi se vînd o serie de preparate noi, solicitate de cum­părători. Luna preparatelor cu­linare e un prilej de a „verifica“ gustul şi preferinţele cumpărăto­rilor, de a îmbogăţi în viitor ga­ma de sortimente a preparatelor culinare. ALBERT RIES ut­iltuuliui: LUCRĂRI DE ISTORIE Bodea C.: Lupta românilor pentru unitatea naţională 1834—1849 lei 23,50 Cojocaru I.: Falansterul de la Scăeni „ 14,50 Titulescu N.: Discursuri „ 22,50 * * *:­ Călători străini despre Ţările Române „ 34— Machiaveli: Istoriile florentine „ 23.— Tacitus : Opere, vol. 3 „ 19.— Thucydidas: Războiul peloponesiac „ 24.— Xenofon : Anabasis „ 8,25 Bonnard A.: Civilizaţia greacă, vol. I—II—III „ 72.­ FOILETON De ce mă iubeşte pe mine Dumnezeu! Eu cind m-am­ născut — nu ştiu dacă ştiţi — Dumnezeu a trimis o delegaţie de ospătari şi gestionari. Ospătarii mi-au adus tot felul de băuturi, iar gestio­narii de la Alimentara, scobi­tori şi şerveţele — pentru că nici atunci nu se prea găseau. S-a încins atunci o veselie de a durat trei zile şi trei nopţi, cu rude, cu prieteni. Ce să vă mai spun, şi azi cînd îmi aduc aminte mă cuprinde parcă o nostalgie ... Atunci după chef imediat, ospătarii mi-au spus: — Am petrecut de minune. Cînd ai timp, mai treci pe la noi. N-o să te uităm... Gestionarii mi-au spus şi ei: — Dacă ai nevoie vreodată de ceva, să nu ne ocoleşti... Să ne faci doar cu ochiul şi se aran­jează. — N-am să vă ocolesc, le-am promis. Şi, intr-adevăr, cum ai putea face să treci pe lingă un birt, pe lingă un magazin şi să nu intri, fie şi pentru o jumătate de oră, şi să nu te bucuri de graţiile acestor oameni. Ce oa­meni ! Trimişii lui Dumnezeu pe pămînt, nu alta. Aşa că intru intr-un restau­­rant şi zic: — Un muşchi de porc la gră­­tar şi o fetească de Tîrnave! şi-i fac discret ospătarului cu ochiul. — Cum, credeţi că nu-mi adu­ce? Păi nu i-am făcut cu ochiul? Omul îmi spune şi el tot dis­­cret: — S-a făcut, şefule ! Şi dispare. Din pămînt, din piatră seacă, mi-aduce muşchiul de porc şi feteasca de Tirnave. Tot aşa procedez la magazi­nele de îmbrăcăminte, la „Ali­mentara", la cofetărie, la „Lac­­to-bar“. .. Văd că e ceva înghesuială un­deva, intru şi fac cu ochiul ges­tionarului. El ştie despre ce-i vorba şi ci­ ai clipi mă şi tre­zesc cu un fiş, cu un costum de damă din bufet, o pereche de pantofi „Guban“, un kilogram de lămîi etc., etc. Mare lucru, dom'le, să te ai bine cu ei. La ce mi-ar folosi mie referinţele bune la serviciul personal dacă nu m-ar iubi ospă­tarii şi gestionarii! Numai că ui­te, într-o zi, tot era s-o încurc. Şi, să vedeţi cum. Săptămîna trecu­tă am văzut la un magazin din Tg.-Mureş ciţiva oameni la rind. Cum ştiţi că mi-e obiceiul, am intrat şi i-am făcut cu ochiul gestionarului. El,­­ nimic. „Măi să fie, îmi zic, poate nu m­-a vă­zut“. Ii mai fac de cîteva ori, se uită la mine şi ... tot nimic... „Să știi că-i de rău, zic în sinea mea, să știi că s-a supărat Dum­­nezeu pe mine". Oare de ce s-o fi supărat? De fumat nu fu­mez, de băut nu beau. A­­tunci ce-o fi? Te pomenești, m-am gindit, că dumnealui a­ lipsit de la şedinţă (pentru că, am uitat să vă spun, după che­ful acela, Dumnezeu a ţinut şe­dinţă cu toţi cei in drept — adi­că ospătari, gestionari — şi le-a atras atenţia să se poarte „ci­vilizat“ cu mine) şi m-am aşezat şi eu la rind la ulei, pentru că ulei să dădea. Dar ghinion, cînd să primesc și eu, gestionarul îmi spune foarte amabil: — Nu mai avem ulei. — Nu-i nimic, îi spun, mai am ceva ulei acasă, și dau să plec, cînd, de după tejghea mai apar două sticle pentru cineva care venise în urma mea. Mai tîrziu am aflat că primise ordin să nu-i distribuie o dată pe tot „ci aşa, mai cu ţîrîita“, ca să mai stea şi alţii la rind şi cind să primească să li se spună în modul cel mai politicos că s-a terminat. Să ştiţi insă că insuccesul ăs­ta n-o să mă descurajeze. Gestio­narul de aici de-acuma mă cu­noaşte şi el, aşa că o să am prie­teni peste tot. Dacă aveţi ne­voie şi dv. de ceva, n-aveţi de­cit să intraţi în restaurant sau în magazin şi să faceţi cu o­­chiul. Ştiţi cui. Iar în caz de nereuşită spuneţi că eu v-am trimis. Şi atunci lăsaţi pe mine... ION CIURDARU întreprinderea pentru aprovizionarea cu seminţe şi material săditor Tîrgu-Mureş pune la dispoziţia cooperativelor agricole de producţie, întreprin­derilor agricole de stat, precum şi a tuturor cultivatorilor, orice cantităţi de seminţe de SPANAC din soiul Wiroflay, de SALATA din soiurile Polul Nord, Timpurie de Mai, Böttner, Timpurie de Banat şi Urechiuşă, iar de RIDICHI DE LUNA din soiurile albe lungi, roşii cu vîrf alb, rotunde timpurii, Saxa şi Ţepuş gheaţă. Adresaţi-vă depozitelor şi magazinelor întreprinderii, care sunt aprovizionate cu cantităţi suficiente. AGENDĂ SÎMBATA, 8 NOIEMBRIE IC­­ Cinema TG.-MUREŞ - Arta: My fair lady (ambele serii — la orele 10, 13, 16, 19,30). Progresul: Atentatul de la Sarajevo. Select: Deşertul roşu. Tineretului: El Dorado şi Amintiri din copilărie (la orele 9, 11, 15). Muncitoresc: Aventurile lui Tom Sawyer şi Moartea lui Joe indianul. Flacă­ra: Caut o nevastă. SIGHIŞOA­RA — Lumina: Un glonte pen­tru general. LUDUŞ — Flacă­ra: Micul fugar. SARMAŞU — Popular: Comedianţii. REGHIN — Patria: Soarele vagabonzilor. Victoria: Preludiu. TIRNA­­VENI — Melodia: Virstele omu­lui. SOVATA — Doina: Angeli­ca şi sultanul. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Fan­teziştii. FÎNTINELE — Patria: Prinţul negru. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Rolls Royce-ul galben. Teatru TEATRUL DE STAT din Tg.­­Mureş, secţia română, prezintă azi, la ora 20, „Aceşti îngeri trişti“, piesă de D. R. Popescu­ STUDENŢII INSTITUTULUI DE TEATRU din Tg.-Mureş pre­zintă în sala Studio, azi, la ora 20, „Luna dezmoşteniţilor“, pie­să de Eugene O'Neill. Televiziune 18:00 — Cheia oraşului. Emi­­siune-concurs; 19,00 — Telejur­nalul de seară; 19,30 — Reflec­tor; 19,45 — Tele-enciclopedia; 20,45 — Film serial. Răzbună­torii; 21,40 — Serenadă... pen­tru voce și chitare; 22,20 — Telejurnalul de noapte; 22,50 — Un act... şi cîteva tablouri. Cîntece de petrecere. Loto Extragerea din 7 noiem­brie a. c. Extragerea I: 79, 88, 52, 82, 68, 19, 73, 42, 54, 80, 1, 11. Fond de premii: 486.053 lei. Extragerea a II.a: 53, 37, 21,13. Fond de premii: 254.703 lei.

Next