Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)
1969-11-08 / nr. 265
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE PINĂ cînd se va tărăgăna treierarea trifoiului? Cu o lună in urmă criticam in coloanele ziarului nostru pasivitatea cu care se ocupă unele conduceri de C.A.P. şi chiar unităţile agricole judeţene de asigurarea seminţei de trifoliene. In răspunsurile primite se motiva răminerea in urmă la treieratul trifoiului pe seama grăbirii ritmului la însămînţări. Cu toate că insămînţările au fost terminate cu două săptămini in urmă, iar stringerea recoltei se apropie de sfirşit, cei care s-au angajat prin contracte să producă săminţa de trifoi continuă să trateze cu indiferenţă această problemă. A trecut o lună cu timp favorabil dar nu s-a treierat nici 30 la sută din puţinul trifoi adunat pentru săminţă. In această perioadă nici organele agricole judeţene n-au reuşit să-şi includă in planurile lor şi să urmărească îndeaproape pe teren această importantă lucrare de care depinde asigurarea viitoarei baze furajere. Aceasta o dovedeşte şi faptul cămarea majoritate a cooperativelor agricole care posedă trifoi pentru săminţă n-au început nici pină acum treieratul. Din 93 garnituri de treier repartizate pentru această operaţie, au lucrat in perioada optimă doar 27. Chiar şi unităţile care au garnituri proprii de treierat cum sunt C.A.P. din Breaza, Aluniş, Mădăraş, Poarta, Balda, Oroi şi altele, pină zilele trecute n-au început treieratul trifoiului. O expresie a neglijenţei o reprezintă situaţia existentă în C.A.P. Balda, Poarta, Oroi, unde nici pină în prezent n-au fost reparate garniturile de treierat trifoi. Suntem informaţi că aceste garnituri se află în atelierele I.M.A. din judeţ. Optimism prea exagerat in privinţa treieratului la trifoi manifestă şi conducerile cooperativelor agricole din Tăureni, Bogata, Miheş şi din alte părţi care refuză să treiere trifoiul cu combinele I.M.A., aşteptind după alte mijloace mai adecvate. Aşteptarea nu poate decit să-i coste sute de mii de lei prin pierderea unei părţi din sămînţa de trifoi. Nici întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii nu sunt scutite de răspunderea ce le revine pentru această importantă acţiune, în perioada optimă ele au manifestat o mare nepăsare faţă de treieratul trifoiului. De ani de zile, treierarea trifoiului cu mijloace I.M.A. n-a fost pusă la punct. Conducerile şi secţiile I.M.A. se ocupă de această problemă numai atunci cind nu sunt de executat alte lucrări. Şi aceasta coincide cu timpul ploios de toamnă, iarna sau chiar primăvara, la vremea semănatului. Din această cauză se pierd anual zeci şi chiar sute de tone de săminţă de trifoi. După felul în care se tărăgănează această lucrare se pare că şi în acest an se repetă situaţiile nedorite din anii precedenţi. I.M.A. din Reghin, Luduş, Miercurea-Niraj şi Tg.-Mureş nici pină acum n-au pus in funcţie combinele şi garniturile de treierat trifoi în cooperativele agricole din: Cozma, Logig, Brîncoveneşti, Iclănzel, Grindeni, Cipău, Petrilaca, Găieşti, Sîntioana, Chirileu şi în altele. Ar fi cazul ca şi treieratul trifoiului să devină una din sarcinile I.M.A., legată de termen şi pe care trebuie să o execute în perioada optimă. Timpul optim de 35—40 zile pentru treieratul trifoiului s-a scurs, obţinîndu-se, după cum s-a văzut, rezultate minime. In tot momentul ne putem aştepta la ploi, lapoviţă şi ninsoare. De aceea se impune ca cel puţin de-acum înainte să se folosească din plin fiecare zi, fiecare oră bună de lucru la această acţiune. Cu fiecare zi întîrziere pierderile de săminţă sunt mari, ele ajungînd pină la 50 la sută în cazul executării treieratuluipe timp umed. Intrucît producţiile de săminţă la hectar sunt destul de scăzute se cere ca să se treiere tot ce a fost adunat de pe cîmp, pină la ultimul kilogram de trifoi. Nemaifiind alte rezerve în magaziile AGROSEM, numai aşa vom putea asigura la primăvară necesarul de săminţă al unităţilor. T. GABOR Atenţia, la bancnotele secţonate! In zilele de 24 octombrie şi 4 noiembrie a. c. Banca R.S.R. — filiala Tg.-Mureş — a depistat două bancnote a 100 lei secţionate şi relipite. Autorii care au comis fapta urmăresc scopuri infracţioniste, cu un pericol social deosebit, care afectează atit interesele statului cit şi ale cetăţenilor, fapt pentru care apelăm la vigilenţa tuturor minuitorilor de bani şi a cetăţenilor pentru a depista persoanele care plasează astfel de bancnote şi de a sesiza organele de miliţie. RĂZBUNAREA VITEZEI EXCESIVE Ziua, în cumpăna amiezii, între localităţile Chendu Mare şi Ţigmandru, autoturismul Moskvici 1 — OT — 944 a intrat în şanţul din dreapta şoselei, rostogolindu-se de mai multe ori pe o distanţă de 50 de metri. Cauza? Simplă, foarte simplă: viteza excesivă. Bilanţ, după accident- Autoturismului i s-a rupt axa planetară din dreapta, cu roată cu tot- Conducătorul auto (proprietarul maşinii) s-a ales cu mina stingă fracturată şi a suferit leziuni uşoare la cap. In maşină se mai găseau două persoane care s-au accidentat uşor-Florea Colac, omul de la volan, în loc să ajungă acasă, la Piatra Olt, a „poposit“ la spital. Foarte uşor, consecinţele puteau fi cu mult mai grave... HOŢUL TOT DATOR A RAMAS... Din locuinţa lui C. Z. din Tg.-Mureş, str. 0 Martie, s-au furat 1.600 lei. Uşa a fost spartă cu o rangă de fier. La faţa locului s-au deplasat lucrătorii de miliţie, care au luat imediat măsuri de cercetare a cazului şi identificarea autorilor. Şi, au stabilit , tot imediat: autor este minorul Nagy György (oare ce spun părinţii lui?) de 16 ani, domiciliat in Tîrgu-Mureş, str. Lungă nr 86. Din cei 1.600 lei, au fost găsiţi 1.025 lei. Hoţul a dat suma lui Carol Moldovan pentru păstrare. Urma ca în cîteva zile, făptaşul să se întoarcă pentru a lua banii, ca să-şi achite o contravenţie pe C.F.R. şi datoria la un croitor. S-a ţinut de cuvînt. A venit. Dar, tot dator a rămas... ÎNVĂŢĂMINTE ASPRE Om în toată firea, soţ, tată de copii, nu-şi găseşte altă treabă decit să-şi pună viaţa în pericol La Complexul de sticlă şi faianţă din Sighişoara, muncitorul Winder Mihai s-a urcat pe un electrocar. L-a pornit. Necunoscind insă manipularea, a mers cu el peste nişte bare de sticlă. Acolo şi-a prins piciorul. Cine-i vinovat? Mai e nevoie de o asemenea întrebare? Accidentatul a fost transportat de urgenţă la spitalul ortopedic din Tg.-Mureş. învăţăminte? Prea multe, prea aspre... AŞEZARE DACICA CATA FORTIFI Specialiştii muzeului din Alba Iulia au făcut noi descoperiri arheologice la Piatra Craivii. Materialele scoase la iveală cu ocazia săpăturilor duc la concluzia că aci a existat o importantă aşezare dacică fortificată, singura descoperită pină acum pe partea dreaptă a rîului Mureş, înspre Munţii Apuseni. (Agerpres) SECŢII DE PREFABRICATE La Fîntinele se află în cursl de construcţie o secţie de prele fabricate (aparţinînd de I.I.L. Tîrnăveni), prevăzută pentru a fi capacitate anuală de 15.000 mc. Noua secţie, care va intra parţial în funcţiune în decembrie 1969, va produce tuburi şi dale de beton, precum şi alte produse mult solicitate de întreprinderile de stat, cooperatiste şi de populaţie. APORTUL Uniunea Tineretului Comunist ne-a comunicat că alături de cei aproape 90 000 de elevi din clasele a X-a, şi a XI-a ale liceelor, care au sprijinit ţăranii cooperatori la stringerea recoltei de toamnă, peste 18.000 de tineri din întreprinderi şi instituţii din mediul urban au prestat în timpul liber — în ultimele 30 de zile — muncă voluntar-patriotică. Aportul lor la stringerea şi depănuşatul porumbului, la recoltarea şi sortarea fructelor şi legumelor de sezon, se concretizează in economii ce depăşesc 27 milioane de lei. Acestor realizări li se adaugă participarea voluntară, în tot cursul anului, a sute de mii de tineri din toate domeniile de activitate la construcţia unor edificii social-culturale şi ştiinţifice, la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor, irigarea de terenuri agricole, plantarea de arbori şi la întreţinerea păşunilor naturale. (Agerpres) Chioşcuri fără vânzători Piaţa de zi a municipiului Tg.-Mureş (str. Cuza Vodă) e mereu animată. Gospodinele continuă să se aprovizioneze cu legume, fructe etc. In piaţă există 6 chioşcuri ale C.L F. în care sunt expuse la vedere mai multe sortimente de produse. Nu ştim de ce minute în şir, din unele lipsesc vînzătorii. In locul lor, de-a lungul tejghelelor, aşteaptă cumpărătorii. Aşteaptă cîtva timp, apoi pleacă, fără să cumpere nimic. N-au de la cine. Pe unde umblă oare vînzătorii, acum, cînd trebuie să-şi vîndă marfa? *■ Şi, fiindcă e vorba de piaţă să mai amintim că şi la bufetul din apropiere se aşteaptă mult la mese. Ospătarii se consfătuiesc în „culisele“ unităţii. Oare pe ce temă? Probabil, pe tema bunei deserviri. (Urmare din pag- 1) să facă asemenea transporturi. Ştiţi, C.A.P. are de efectuat 200 zile de prestaţii cu atelajele. ■— Bine, dar tocmai acum, cînd cîmpul este plin de porumb şi cînd la baza de recepţie nu’S-atransportat nimic? Răspunsul nu l-am mai primit. Preşedintele, grăbit de musafiri, a urcat în Fiatul 850, a trecut fără oprire pe lingă sediul C.A.P- şi s-a îndreptat spre Luduș. La domiciliul dînsului a rămas însă un atelaj proprietate obştească, care transporta gunoi de grajd pe grădina personală de legume- Iată adevăratele cauze ale rămînerilor în urmă cu recoltările şi cu alte lucrări de sezon în C.A.P. Bichiş. Cu ocazia raidului am găsit în teren şi alte nereguli. La Baza de recepţie din Luduş, rutieristul Pavel Munteanu din C.A.P. Cheţani, a părăsit tractorul cu remorcă şi a plecat in piaţă, răgaz pentru ca încărcătorii să se ospăteze cu ţuică. De fapt, acest mijloc de transport, proprietatea C.A.P., n-a făcut pină la ora prînzului nici un transport de porumb la bază. Remorca încărcată, ce se vede în fotografia alăturată, conţine ştiuleţi căzuţi la sortare, care urmau să ia drumul retur în CA.P. De ce nu ■ se* face ■ oare sortatul, .in cinţtp,. C.A.P. şi nu la bază? Preşedintele C.A.P. din Cecălaca, Petru Florea, folosea un atelaj in plină zi de lucru în scopuri personale. Se zice uneori despre cei care irosesc timpul că „taie frunze la cîini“. De data aceasta atelajul nu „tăia“, ci transporta frunze de copaci în curtea preşedinteluiTot la această unitate, cooperatorul Andrei Iakob a încercat să sustragă din porumbul proprietate obştească. Procedeul: a lăsat necules circa 15 la sută din porumbul încredinţat să-l recolteze. Asemenea tendinţe, care trebuie descoperite la timp de către cooperatorii cinstiţi, mai sini şi în alte locuri. Intrucît ne putem aştepta în orice moment la schimbarea timpului se impune terminarea grabnică a reeditărilor. Să fie adunat în scurt timp de pe cîmp, pină la ultimul ştiulete de porumb Programul manifestărilor sportive BASCHET. — In cadrul celei de-a treia etape a campionatului diviziei A, duminică, in sala de sporturi a I.M.F., cele două echipe tîrgumureşene vor susţine meciuri după următorul program: ora 9,30: Mureşul Tg.-Mureş — A.S.A. Cluj (feminin); ora 11,30: Comerţul Tg- Mureş — Politehnica Galaţi (masculin). Simbătă, de la ora 19, în sala Bolyai şi duminică, de la ora 8, in sala de sporturi a I.M.F. din Tg- Mureş vor avea loc două meciuri tur-retur, amicale, între echipele feminine Voinţa Tg.-Mureş — A.S.A. I Cluj, formaţii care activează în divizia B, competiţie ce începe la 16 noiembrie. In cadrul diviziei şcolarilor şi juniorilor duminică, de la ora 10, in sala de sport a Liceului Bolyai din Tg.-Mureş, se vor intîlni echipele de fete Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Mediaş. LUPTE. — Simbătă şi duminică, cu începere de la ora 9, in sala de sport a Şcolii profesionale „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş, se vor desfăşura întrecerile etapei de zonă a campionatului republican individual al juniorilor la lupte libere. Cu acest prilej se vor întrece sportivi din Baia Mare, Sf. Gheorghe, Satu Mare, Cărei, Braşov, Tîrnăveni, Odorhei, Tg.-Mureş şi din alte localităţi. FOTBAL. — In cadrul etapei a Xll-a a campionatului diviziei C, seria a VIII-a, duminică, pe stadionul „23 August“ din Tg.-Mureş, de la ora 11, se vor intilni echipele Medicina Tg.-Mureş — Chimia Făgăraş. ★ In cadrul etapei a XllI-a a campionatului judeţean de fotbal sunt programate următoarele intîlniri: la Tg.-Mureş; simbătă, pe terenul mic, de la ora 14.45: Viitorul Tg.Mureş — Lacul Ursu Sovata; duminică, pe acelaşi teren, ora 10: Gloria Tg.-Mureş — Metalul Sighişoara; ora 11,45: Lemnarul Tg.Mureş — Tractorul Sărmaşu. Duminică, în celelalte localităţi din judeţ: ora 11: C.F.R. Sighişoara — Fabrica de zahăr Tg.-Mureş; Energia Iernut — Mureşul Luduş; ora 14,45 — Voinţa Miercurea Niraj— Voinţa Tîrnăveni. •AIn cadrul campionatului naţional al juniorilor, seria a XllI-a, duminică, municipiul Tg.-Mureş va găzdui două întilniri după următorul program: pe terenul Fabricii de zahăr, de la ora 13: A.S.A. Tg.-Mureş — A.S.A. Sibiu; pe terenul mic, de la ora 13,30: Medicina Tg.Mureş — Vitrometan Mediaş. ■A POPICE — In cadrul etapei a IV-a a campionatului diviziei naţionale A, simbătă şi duminică, arena de popice Voinţa din Tg.Mureş va găzdui două întilniri , după următorul program: simbătă de la ora 16: Voinţa Tg.-Mureş — Gloria Bucureşti (fete); duminică, de la ora 8: Voinţa Tg.-Mureş — Flacăra Cîmpina (bărbaţi). ★ VOLEI. — In cadrul diviziei şcolarilor şi juniorilor, duminică, în sala Liceului agricol din Tg.Mureş, de la ora 10, se vor întilni echipele de fete Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Topliţa. HANDBAL. — In cadrul campionatului judeţean de calificare, duminică vor avea loc următoarele întilniri: la Sighişoara, ora 10:30: Metalul Sighişoara — Institutul pedagogic Tg.-Mureş (masculin); la Tg.-Mureş, pe terenul Voinţa, de la ora 12: Institutul pedagogic Tg.-Mureş — Faianţa Sighişoara (feminin). TENIS DE MASA. — In cadrul etapei a VIII-a a returului campionatului judeţean de tenis de masă pe echipe masculine, simbătă, in sala clubului Constructorul din Tg.-Mureş, cu începere de la ora 17.30, va avea loc derbiul campionatului între echipele Comerţul II — Constructorul Tg.-Mureş, echipe clasate pe primele două locuri. Duminică, la Tg.-Mureş, vor avea loc următoarele intilniri: ora 9, în sala clubului cinematografic: Progresul II — înfrăţirea; ora 10, sala clubului Poligrafia: Poligrs.Lemnarul; sala ...Constructo.. rul: Constructorul — Progresul T. WEmm I4# ______ - a./ w3^:.v.x.;v.av.v.:. ..... u. * înapoi, încărcat, de la bază la C.A.P. e.In întreprinderile oraşului Reghin (Urmare din pag. 1) din acest an, cînd sarcinile sint mai mari ca pină acum, ne informează şeful serviciului plan, Dezideriu Szabó. — Pentru perioada care a rămas — ne spune dînsul, am făcut o programare amănunţită a producţiei pe secţii şi utilaje, am avut în vedere folosirea mai bună a maşinilor şi utilajelor. In felul acesta vom reuşi să producem inca 400 tone de utilaje, pentru care avem comenzi suficiente. Ne-am orientat spre dezvoltarea producţiei de maşini-unelte, încărcătorul frontal, instalaţiile de ridicat, transportoarele cu bandă şi cu racheţi sunt cîteva din utilajele pe care Ie vom executa în cantităţi mai mari. Nu trebuie neglijat faptul că la Complexul pentru prelucrarea lemnului din Reghin unde s-au obţinut rezultate remarcabile la export, n-au fost îndeplinite angajamentele luate la producţia globală şi la producţia marfă vîndută şi încasată. Este o problemă care trebuie să stea în faţa conducerii C.E.I.L. pentru că, cu un plus de efort, atit din partea întreprinderilor forestiere cit şi a complexului din Reghin, angajamentele la producţia globală pot fi realizate. — Noi putem realiza angajamentele restante, ne spune Mihai Gliga, secretarul comitetului de partid. Fabrica de cherestea dispune de rezerve, avem însă nevoie de materie primă — buşteni de fag, pe care unnităţile forestiere întîrzie să-i livreze. Angajamentele la export au fost cu mult depăşite. Am livrat până în prezent articole de sport şi instrumente muzicale în valoare de peste 5,2 milioane lei şi avem posibilităţi să desfacem pe piaţa externă noi cantităţi de astfel de produse. Aşezat pe terenul fertil al iniţiativei şi răspunderii, efortul colectivelor de lucrători din întreprinderi constituie o sursă inepuizabilă de noi rezerve care, valorificate, asigură îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan și a angajamentelor. TIMPUL PROBABIL: Vreme frumoasă, dar rece, cu cerul mai mult senin. Temperaturile minime vor oscila intre minus 6 şi plus 2 grade, maximele între 5—10 grade. Vint slab din nord- ■, est. Izolat ceaţă dimineaţa, in regiunea , de , ipunte îngheţ. , L im& PREPARÂULOn cumân In această lună, unităţile de alimentaţie publică organizează expoziţii de preparate culinare. Asemenea expoziţii au fost organizate la restaurantele: „La paharul rece“, „Bradul“ din municipiul Tg.-Mureş. Tot în această localitate sunt acum organizate expoziţii la bufetul „Dorna“, restaurantul „Mureşul“, cofetăria „Rândunica“ şi în alte unităţi. In cadrul expoziţiilor sunt prezentate şi se vînd o serie de preparate noi, solicitate de cumpărători. Luna preparatelor culinare e un prilej de a „verifica“ gustul şi preferinţele cumpărătorilor, de a îmbogăţi în viitor gama de sortimente a preparatelor culinare. ALBERT RIES utiltuuliui: LUCRĂRI DE ISTORIE Bodea C.: Lupta românilor pentru unitatea naţională 1834—1849 lei 23,50 Cojocaru I.: Falansterul de la Scăeni „ 14,50 Titulescu N.: Discursuri „ 22,50 * * *: Călători străini despre Ţările Române „ 34— Machiaveli: Istoriile florentine „ 23.— Tacitus : Opere, vol. 3 „ 19.— Thucydidas: Războiul peloponesiac „ 24.— Xenofon : Anabasis „ 8,25 Bonnard A.: Civilizaţia greacă, vol. I—II—III „ 72. FOILETON De ce mă iubeşte pe mine Dumnezeu! Eu cind m-am născut — nu ştiu dacă ştiţi — Dumnezeu a trimis o delegaţie de ospătari şi gestionari. Ospătarii mi-au adus tot felul de băuturi, iar gestionarii de la Alimentara, scobitori şi şerveţele — pentru că nici atunci nu se prea găseau. S-a încins atunci o veselie de a durat trei zile şi trei nopţi, cu rude, cu prieteni. Ce să vă mai spun, şi azi cînd îmi aduc aminte mă cuprinde parcă o nostalgie ... Atunci după chef imediat, ospătarii mi-au spus: — Am petrecut de minune. Cînd ai timp, mai treci pe la noi. N-o să te uităm... Gestionarii mi-au spus şi ei: — Dacă ai nevoie vreodată de ceva, să nu ne ocoleşti... Să ne faci doar cu ochiul şi se aranjează. — N-am să vă ocolesc, le-am promis. Şi, intr-adevăr, cum ai putea face să treci pe lingă un birt, pe lingă un magazin şi să nu intri, fie şi pentru o jumătate de oră, şi să nu te bucuri de graţiile acestor oameni. Ce oameni ! Trimişii lui Dumnezeu pe pămînt, nu alta. Aşa că intru intr-un restaurant şi zic: — Un muşchi de porc la grătar şi o fetească de Tîrnave! şi-i fac discret ospătarului cu ochiul. — Cum, credeţi că nu-mi aduce? Păi nu i-am făcut cu ochiul? Omul îmi spune şi el tot discret: — S-a făcut, şefule ! Şi dispare. Din pămînt, din piatră seacă, mi-aduce muşchiul de porc şi feteasca de Tirnave. Tot aşa procedez la magazinele de îmbrăcăminte, la „Alimentara", la cofetărie, la „Lacto-bar“. .. Văd că e ceva înghesuială undeva, intru şi fac cu ochiul gestionarului. El ştie despre ce-i vorba şi ci ai clipi mă şi trezesc cu un fiş, cu un costum de damă din bufet, o pereche de pantofi „Guban“, un kilogram de lămîi etc., etc. Mare lucru, dom'le, să te ai bine cu ei. La ce mi-ar folosi mie referinţele bune la serviciul personal dacă nu m-ar iubi ospătarii şi gestionarii! Numai că uite, într-o zi, tot era s-o încurc. Şi, să vedeţi cum. Săptămîna trecută am văzut la un magazin din Tg.-Mureş ciţiva oameni la rind. Cum ştiţi că mi-e obiceiul, am intrat şi i-am făcut cu ochiul gestionarului. El, nimic. „Măi să fie, îmi zic, poate nu m-a văzut“. Ii mai fac de cîteva ori, se uită la mine şi ... tot nimic... „Să știi că-i de rău, zic în sinea mea, să știi că s-a supărat Dumnezeu pe mine". Oare de ce s-o fi supărat? De fumat nu fumez, de băut nu beau. Atunci ce-o fi? Te pomenești, m-am gindit, că dumnealui a lipsit de la şedinţă (pentru că, am uitat să vă spun, după cheful acela, Dumnezeu a ţinut şedinţă cu toţi cei in drept — adică ospătari, gestionari — şi le-a atras atenţia să se poarte „civilizat“ cu mine) şi m-am aşezat şi eu la rind la ulei, pentru că ulei să dădea. Dar ghinion, cînd să primesc și eu, gestionarul îmi spune foarte amabil: — Nu mai avem ulei. — Nu-i nimic, îi spun, mai am ceva ulei acasă, și dau să plec, cînd, de după tejghea mai apar două sticle pentru cineva care venise în urma mea. Mai tîrziu am aflat că primise ordin să nu-i distribuie o dată pe tot „ci aşa, mai cu ţîrîita“, ca să mai stea şi alţii la rind şi cind să primească să li se spună în modul cel mai politicos că s-a terminat. Să ştiţi insă că insuccesul ăsta n-o să mă descurajeze. Gestionarul de aici de-acuma mă cunoaşte şi el, aşa că o să am prieteni peste tot. Dacă aveţi nevoie şi dv. de ceva, n-aveţi decit să intraţi în restaurant sau în magazin şi să faceţi cu ochiul. Ştiţi cui. Iar în caz de nereuşită spuneţi că eu v-am trimis. Şi atunci lăsaţi pe mine... ION CIURDARU întreprinderea pentru aprovizionarea cu seminţe şi material săditor Tîrgu-Mureş pune la dispoziţia cooperativelor agricole de producţie, întreprinderilor agricole de stat, precum şi a tuturor cultivatorilor, orice cantităţi de seminţe de SPANAC din soiul Wiroflay, de SALATA din soiurile Polul Nord, Timpurie de Mai, Böttner, Timpurie de Banat şi Urechiuşă, iar de RIDICHI DE LUNA din soiurile albe lungi, roşii cu vîrf alb, rotunde timpurii, Saxa şi Ţepuş gheaţă. Adresaţi-vă depozitelor şi magazinelor întreprinderii, care sunt aprovizionate cu cantităţi suficiente. AGENDĂ SÎMBATA, 8 NOIEMBRIE IC Cinema TG.-MUREŞ - Arta: My fair lady (ambele serii — la orele 10, 13, 16, 19,30). Progresul: Atentatul de la Sarajevo. Select: Deşertul roşu. Tineretului: El Dorado şi Amintiri din copilărie (la orele 9, 11, 15). Muncitoresc: Aventurile lui Tom Sawyer şi Moartea lui Joe indianul. Flacăra: Caut o nevastă. SIGHIŞOARA — Lumina: Un glonte pentru general. LUDUŞ — Flacăra: Micul fugar. SARMAŞU — Popular: Comedianţii. REGHIN — Patria: Soarele vagabonzilor. Victoria: Preludiu. TIRNAVENI — Melodia: Virstele omului. SOVATA — Doina: Angelica şi sultanul. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Fanteziştii. FÎNTINELE — Patria: Prinţul negru. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Rolls Royce-ul galben. Teatru TEATRUL DE STAT din Tg.Mureş, secţia română, prezintă azi, la ora 20, „Aceşti îngeri trişti“, piesă de D. R. Popescu STUDENŢII INSTITUTULUI DE TEATRU din Tg.-Mureş prezintă în sala Studio, azi, la ora 20, „Luna dezmoşteniţilor“, piesă de Eugene O'Neill. Televiziune 18:00 — Cheia oraşului. Emisiune-concurs; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,30 — Reflector; 19,45 — Tele-enciclopedia; 20,45 — Film serial. Răzbunătorii; 21,40 — Serenadă... pentru voce și chitare; 22,20 — Telejurnalul de noapte; 22,50 — Un act... şi cîteva tablouri. Cîntece de petrecere. Loto Extragerea din 7 noiembrie a. c. Extragerea I: 79, 88, 52, 82, 68, 19, 73, 42, 54, 80, 1, 11. Fond de premii: 486.053 lei. Extragerea a II.a: 53, 37, 21,13. Fond de premii: 254.703 lei.