Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)

1969-11-08 / nr. 265

Pagina a 3-a: a culturală I­I In întreprinderile oraşului Reghin: EFORTURI SUSŢINUTE pentru realizarea planului şi a angajamentelor Cifrele pe care ni le prezintă tov. Mihăilă Cadar, secretar al Comitetu­lui orăşenesc de partid Reghin, le notăm cu satisfacţie. Peste 4,1 mi­lioane de lei la producţia globală. 3.742.000 lei la producţia marfă vin­­dută şi încasată, 5.903.000 lei la li­vrări la export şi 1.553.000 lei bene­ficii sînt angajamentele luate în plus faţă de cele iniţiale şi pe care întreprinderile industriale ale ora­şului le vor realiza pînă la sfîrşi­­tul anului. — Nici nu putea fi altfel — ne spune secretarul comitetului orăşe­nesc de partid. Realizările obţinute pe 10 luni ne dau certitudinea că avem mari posibilităţi să dăm eco­nomiei naţionale însemnate canti­tăţi din produsele solicitate. Ca ur­mare, valorificarea de noi rezerve şi depăşirea angajamentelor au con­stituit obiectivul care a polarizat dezbaterile în adunările comunişti­lor şi ale comitetelor de direcţie ce au­ avut"­loc recent. ‘Atenţi­el noastrâ este îndreptată acum spre realiza­rea integrală a acestora şi chiar de­păşirea lor, întreprinderile care şi-au adus o contribuţie substanţială la supli­­mentarea angajamentelor sunt: Unitatea de exploatare a lemnului, cu 1.006.000 lei la beneficii, I.R.U.M. cu 3,5 milioane lei la producţia glo­bală şi Complexul pentru prelucra­rea lemnului cu 6.653.000 lei produse livrate la export. S-au pregătit aceste întreprinderi, au creat condiţiile materiale optime pentru realizarea integrală a aces­tor sarcini suplimentare? Ne-am o­­prit cu investigaţiile numai la două din întreprinderile oraşului Reghin, deşi sîntem siguri că aflăm de la fiecare lucruri interesante despre fe­lul cum au hotărît să le îndeplineas­că. Iată relatările inginerului-şef de la I.R.U.M. Reghin, ing. Ferdinand Wiener: ..Colectivul nostru de lucră­tori va da pînă la sfîrşitul anului o producţie globală suplimentară de 2,5 mi­ibane lei peste angajamentele iniţiale. Unii spun că e mult, dar şi un milion, cît am avut iniţial, era puţin, apoi, noi ne cunoaştem po­sibilităţile. Avem rezerve pe care le putem şi trebuie să le valorificăm. Cu maşinile şi cu lucrătorii pe care-i avem se poate produce mai mult. Aprecierile noastre se bazează pe calcule certe, pe măsuri concrete pe care le aplicăm în vederea folosirii la un nivel mai înalt a capacităţilor de producţie şi priceperea lucrăto­rilor. Noi am aşezat aceste angaja­mente pe un postament solid şi a­­proape în întregime le vom realiza prin creşterea productivităţii mun­cii. Tocmai de aceea, o dată cu su­plimentarea producţiei globale vom asigura ridicarea productivităţii muncii de la 101 la 105 la sută. Saltul pe care-l realizăm l-am pregătit din timp pe tot parcursul anului, prin aplicarea de noi mă­suri perfecţionate de organizare a producţiei şi a muncii. Am reorga­nizat pe baze moderne procesul teh­nologic la funicularele pasagere, un­de vom realiza în aceste două luni o producţie globală de 6,5 milioane lei. Prin aprovizionarea locului de muncă cu ajutorul containerelor de către echipe specializate, am asigu­rat astfel de condiţii omului de la maşină incit să-şi valorifice la un nivel mai inalt forţa productivă şi timpul de lucru. îmbunătăţirea transportului intern, asigurarea la timp a pieselor pentru montaj sunt alte exemple care atestă felul in ca­re noi am conceput rezolvarea pro­blemelor esenţiale ale producţiei“. Despre modul de organizare a producţiei suplimentare şi felul cum vor fi folosite capacităţile de pro­ducţie în timpul cît a mai rămas I. CISMAŞ (Continuare în pag. a 2-a) Unul din noile blocuri din cartierul Tudor Vladimirescu. Aparta­mente noi Pînă la 31 octombrie, în ju­deţul nostru s-a terminat con­strucţia a 1.305 apartamente proprietate de stat din cele 1.785 apartamente prevăzute in acest an. Pînă în prezent, au fost recepţionate: la Tîrgu-Mu­­reş 862 apartamente, la Sighi­şoara — 177, la Tîrnăveni — 115, la Reghin — 135 și la So­­vata — 16. In afară de acestea, s-au construit 69 din cele 109 apartamente proprietate perso­nală prevăzute în plan. La una din mesele alăturate se făcuse comanda unei cafele. ( ea ■­­are comandase răsfoia cu atenţie paginile unei reviste. In cofetă- f­­ie, ca de obicei, lume multă. Mai toate locurile ocupate. De masa tinerei se apropie un cetăţean care, neinvitat — şi fără a i cere permisiunea se aşeză. Urmă banalul și de prost gustul pre- t­ext : jj _ Parcă te-am mai văzut undeva, păpușico..i . Tînăra ii răspunse negativ, sfătuindu-1 politicos să-și vadă de fl reburi.­­ Nepoftitul devine furios, începe să debiteze cuvinte injurioase, ■ riviale. De a dreptul stupefiată de vulgaritățile ce se revărsau in to- r ent, cea admonestată căută cu privirea speriată în jur. Trecură c­îteva clipe de tăcere, de ezitare mai bine spus. Pină la urmă, mar- t­ori ai scenei — cei de faţă au intervenit. înrăitul huligan fu pus I a punct... Sunt legi scrise sau nescrise faţă de care nu putem fi nepăsă- g­ori, nu ne este și nu trebuie să ne fie indiferent, dacă ele sunt res- I jectate sau nu, dacă primează bunul simţ sau dimpotrivă. Oriunde, oricind, dar mai ales la momentul oportun opinia I publică este chemată a-și spune cuvintul ! N. O. SAVENI "­I Profitind de timpul bun, care se menţine şi în acest sfîrşit de toam­nă, majoritatea unităţilor agricole şi-au înzecit eforturile pentru a strînge de pe cîmp tot ce a produs ogorul. Eforturile celor harnici, ca­re şi-au organizat bine munca, s-au soldat, desigur, cu rezultate bune. Cooperativele agricole din Miheş, Papiu Ilarian, Bărboşi şi Sinpaul, pe care le-am vizitat in aceste zile au terminat recoltarea porumbului de pe sute de ha. Acum se adună de pe cimp ultimele cantităţi de coceni care se depozitează sau se insilozează. Pe terminate cu aceas­tă lucrare sunt şi cooperatorii din Cheţani, Răzoare, Tăureni, Bogata şi alţii. Cu ocazia unui raid, efectuat de curînd, am întîlnit şi din acei „gospodari“ care nu ştiu sau nu vor să preţuiască acest timp minu­nat. De cum intri în hotarul C.A.P­­­ichiş, de o parte şi de alta a şo­selei, vezi lanuri de porumb aproa­pe neatinse. Chiar şi puţinul po­rumb cules este în cîmp, netrans­portat. Doar cite un atelaj coboa­ră din cînd în cînd cu ştiuleţi din cimp. Şi acest lucru doar la bri­­găzie din satul Ozd, unde nu sînt transportate mai mult de 20 tone de porumb. — Ce fac în aceste zile camioa­nele C.A.P. — i-am întrebat pe cooperatorii care sortau porumbul? — Se plimbă de la Bichiş la Lu­duş şi retur, ne spune cooperatorul Mihai Gilen. După o scurtă discuţie cu şofe­rii celor două autocamioane, care stăteau în curtea C.A.P., nu ne-am mai îndoit de spusele cooperatoru­lui. Un autocamion era defect, iar altul, plecat de dimineaţă după tărîţe, s-a plimbat în gol pînă la Tîr­năveni şi retur. După ora prînzu­ ŞTIU SĂ­L lui, autocamioanele se pregăteau să plece la Luduş după dale din be­ton, necesare pentru trotuarele din comună. — De ce faceţi asemenea trans­porturi acum cînd cea mai urgentă sarcină este strîngerea recoltei? — Aşa am primit comanda de la tovarăşul preşedinte. Noi mergem unde ne trimite, ne răspunde unul din conducătorii auto. Am pornit-o în căutarea preşe­dintelui, Mihai Francisc, pentru a afla după care raţionament se fo­losesc în acest fel mijloacele de transport. După o tură pe la bri­găzi l-am găsit în cele din urmă la domiciliu, întreţinîndu-se cu niş­te musafiri. — Cum staţi cu recoltarea po­­rimbului? — Să vedeţi, situaţia nu se pre­zintă tocmai aşa cum a apărut zi­lele trecute în presă. Ştiţi, ingine­rul n-a fost acasă şi fata a comu­nicat greşit situaţia operativă (n. n. De fapt şi în ziua raidului ingine­rul Kakasi lipsea din unitate. Ur­­cat pe „capră", cu o raniţă la spa­te, a luat de dimineaţă drumul Lu­duşului). Pînă acum am cules circa 40 la sută din porumb, iar din ce e recoltat s-a transportat numai 20 la sută. Avem numai 60 de ate­laje şi merge greu­— Dar camioanele ce fac? — Transportă îngrăşăminte na­turale. — De ce căutaţi să ne induceţi în eroare, le-am văzut pregătite pentru a transporta dale din be­ton. —­ Da, aveţi dreptate. La solici­tarea președintelui consiliului popular comunal am dispus ca azi traian dumbr­ăveant (Continuare în pag. a 2-a) ! Camioanele stau în curtea C.A.P. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN • * 1...................... . ... -■ vA” ';î 2. r­-M -P4} - Combinatul de îngrășăminte azotoase din Tirgu-Mureș. Structura anului universitar De la Ministerul Invăţămintu­­lui aflăm că actualul an univer­sitar va avea următoarea struc­tură: Cursurile semestrului I vor dura pină la 31 ianuarie 1970, cu o vacanţă de iarnă între 21 decembrie 1969 şi 4 ianuarie 1970­ Intre 1 —17 februarie se va desfăşura sesiunea de examene, iar perioada dintre 18—24 fe­bruarie va fi afectată pentru odihnă. Studenţii care doresc pot sus­ţine intre 1 şi 24 februarie şi un examen parţial, pe baza opţiun ji­nilor depuse pină la data de 15 ianuarie. Cursurile semestrului II vor incepe la 25 februarie şi se vor încheia la 30 mai. Sesiunea de examene din vară se va orga­niza intre 1—28 iunie, iar cea din toamnă între 7 și 21 septem­­brie. Creşterea parcului de autobuze In cursul acestui an, între­­prinderile care asigură trans­portul in comun în localităţile urbane din judeţul nostru au fost dotate cu 21 autobuze noi, dintre care întreprinderea co­munală din Tîrgu-Mureş cu 17, cea din Sighişoara cu 2 şi cele din Tirnăveni şi Luduş cu cite un autobuz. In prezent, localită­ţile urbane din judeţul nostru sunt deservite de 164 de auto­buze. Anul XXI. Nr. 265 (3.620) Simbătă, 8 noiembrie 1969 4 pagi­ni, 30 de bani Un mare baraj pe Crişul Repede Pe şantierul de la Leş, judeţul Bihor, se construieşte un, mare ba­raj, care va reţine 26 milioane mc apă menite a fertiliza 10.000 hec­tare teren din Cimpia Crişului Repede. Aici a fost străpuns tu­nelul de deviere a apelor, cu­­şapte luni mai devreme decit prevedea proiectul de execuţie. El are o lungime de 321 metri şi un dia­metru de 3,5 metri. Terminarea înainte de termen a tunelului per­mite începerea lucrărilor de beto­­nare şi injectare în galerie şi cre­ează totodată condiţii pentru ter­minarea barajului la sfîrşitul lunii martie 1970. A fost dată în folosinţă o fabrică modernă de ciocolată La Combinatul alimentar din Braşov a intrat în funcţiune, cu întreaga capacitate, o nouă unita­te în care se fabrică produse de ciocolată. Ea este dotată cu linii tehnologice şi agregate com­plexe, de un înalt nivel tehnic, care asigură mecanizarea şi auto­matizarea procesului de producţie. Moderna unitate, care încă de la început lucrează la parametrii pre­văzuţi în proiect, are o capacitate de 4.000 tone de produse din cio­colată, realizate în 60 de noi sor­timente. Grupul şcolar de construcții din Tg.-Mureş la a XX-a aniversare In toamna anului 1949 a luat fiinţă Şcoala profesională de con­strucţii din Tg.-Mureş. Pe atunci avea numai 3 săli de clasă şi cî­­teva dormitoare supraaglomerate. Nu a trecut nici un an şi a în­ceput construcţia — din fonduri de stat , a clădirilor care ur­mau să găzduiască actualul Grup şcolar de construcţii. Azi, grupul şcolar îşi desfăşoară activitatea în 10 clădiri moderne cu săli de clasă luminoase, amfiteatru, ate­liere, bibliotecă cu 39.000 de vo­lume, dormitoare încăpătoare, confortabile, sală de mese,­­ bu­cătărie cu instalaţie modernă, sa­lă de festivităţi de 500 de locuri. Şi toate aceste construcţii au fost durate de îndemînaticele mîini ale propriilor elevi — viitori zi­dari, dulgheri, instalatori, mozai­cari. Dezvoltarea — în cei 20 de ani trecuţi — a şcolii noastre este o nouă dovadă a grijii partidu­lui şi statului nostru pentru edu­carea copiilor patriei, pentru a asigura producţiei cît mai mulţi specialişti bine calificaţi. In Grupul şcolar de construcţii funcţionează azi mai multe tipuri de şcolarizare: şcoala profesiona­lă de construcţii asigură califica­re pentru 12 meserii: zidari, dul­gheri, electricieni, instalatori teh­­nico-sanitari ş. a.: şcoala tehnică are secţii de arhitectură şi siste­matizare, instalaţii, drumuri şi poduri, construcţii civile şi indus­triale; şcoala tehnică de maiştri funcţionează ca secţie serală, în meseriile: constructor, lăcătuş, e­­lectrician şi altele. Faţă de nu­mai 120 de elevi în 1949, în pre­zent la acest grup şcolar se cali­fică 1.304 elevi. In cei 20 de ani de existenţă, au ieşit de pe băn­cile şcolii, primind diplomă, 4.150 de muncitori calificaţi, 182 de maiştri şi 783 de tehnicieni. Ab­solvenţii şcolii noastre sunt pre­zenţi pe toate şantierele ţării, mulţi dintre ei fiind încadraţi în institute de proiectare. Numărul cadrelor didactice a crescut de asemenea: în anul şco­lar 1968—1969 au desfăşurat aici o activitate meritorie 51 de profesori şi pedagogi precum şi 64 de ingineri de specialitate. Pe lingă cunoştinţe profesio­nale, şcoala noastră asigură ele­vilor săi condiţii pentru formarea unei complexe culturi­­generale; în acest scop, dispunem de o bază materială corespunzătoare. Faptul că 95 la sută dintre elevi locuiesc in căminul şcolii, dă po­sibilitate pentru desfăşurarea u­­nei activităţi extraşcolare orga­nizate. Activitatea diferitelor cer­curi de specialitate, a formaţiilor artistice, participarea elevilor la acţiunile sportive, vizitarea în comun a pieselor de teatru, a fil­melor şi muzeelor — toate aces­tea înviorează petrecerea timpu­lui liber al elevilor. In aceste ac­tivităţi am obţinut şi succese frumoase: la faza pe ţară, forma­ţia de muzică uşoară a ocupat lo­cul I, iar cea de muzică popu­lară a obţinut premiul III; for­maţiile de dansuri şi de teatru (la faza judeţeană) premiul II; în campionatul judeţean, echipa noastră de handbal s-a clasat pe locul I, iar cea de volei pe locul II. La clubul şcolii se ţin cu re­gularitate conferinţe pe teme po­litice, tehnice, literare şi artis­tice, urmate de proiecţii de fil­me documentare. Cadrele didactice ale Grupului şcolar de construcţii se strădu­iesc să imprime elevilor dragos­tea pentru partid şi patrie, pen­tru muncă, cimentarea unei prie­tenii între tinerii români şi cei din rîndul naţionalităţilor conlo­cuitoare. La rîndul lor, elevii, prin atitudinea lor faţă de învă­ţătură, printr-o comportare e­­xemplară, dau dovadă de recu­noştinţă faţă de toate înlesnirile de care astăzi ei beneficiază, in zilele de 8—9 noiembrie. Grupul şcolar de construcţii săr­bătoreşte 20 de ani de existenţă­­In cadrul festivităţilor vor fi trecute în revistă realizările obţi­nute şi vor fi jalonate perspecti­vele de dezvoltare care se între­văd pe baza indicaţiilor Congre­sului al X-lea al P.C.R. SZIKSZAI JÓZSEF director adjunct al Grupului şcolar de construcţii

Next