Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)
1969-11-08 / nr. 265
Pagina a 3-a: a culturală II In întreprinderile oraşului Reghin: EFORTURI SUSŢINUTE pentru realizarea planului şi a angajamentelor Cifrele pe care ni le prezintă tov. Mihăilă Cadar, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Reghin, le notăm cu satisfacţie. Peste 4,1 milioane de lei la producţia globală. 3.742.000 lei la producţia marfă vindută şi încasată, 5.903.000 lei la livrări la export şi 1.553.000 lei beneficii sînt angajamentele luate în plus faţă de cele iniţiale şi pe care întreprinderile industriale ale oraşului le vor realiza pînă la sfîrşitul anului. — Nici nu putea fi altfel — ne spune secretarul comitetului orăşenesc de partid. Realizările obţinute pe 10 luni ne dau certitudinea că avem mari posibilităţi să dăm economiei naţionale însemnate cantităţi din produsele solicitate. Ca urmare, valorificarea de noi rezerve şi depăşirea angajamentelor au constituit obiectivul care a polarizat dezbaterile în adunările comuniştilor şi ale comitetelor de direcţie ce au avut"loc recent. ‘Atenţiel noastrâ este îndreptată acum spre realizarea integrală a acestora şi chiar depăşirea lor, întreprinderile care şi-au adus o contribuţie substanţială la suplimentarea angajamentelor sunt: Unitatea de exploatare a lemnului, cu 1.006.000 lei la beneficii, I.R.U.M. cu 3,5 milioane lei la producţia globală şi Complexul pentru prelucrarea lemnului cu 6.653.000 lei produse livrate la export. S-au pregătit aceste întreprinderi, au creat condiţiile materiale optime pentru realizarea integrală a acestor sarcini suplimentare? Ne-am oprit cu investigaţiile numai la două din întreprinderile oraşului Reghin, deşi sîntem siguri că aflăm de la fiecare lucruri interesante despre felul cum au hotărît să le îndeplinească. Iată relatările inginerului-şef de la I.R.U.M. Reghin, ing. Ferdinand Wiener: ..Colectivul nostru de lucrători va da pînă la sfîrşitul anului o producţie globală suplimentară de 2,5 miibane lei peste angajamentele iniţiale. Unii spun că e mult, dar şi un milion, cît am avut iniţial, era puţin, apoi, noi ne cunoaştem posibilităţile. Avem rezerve pe care le putem şi trebuie să le valorificăm. Cu maşinile şi cu lucrătorii pe care-i avem se poate produce mai mult. Aprecierile noastre se bazează pe calcule certe, pe măsuri concrete pe care le aplicăm în vederea folosirii la un nivel mai înalt a capacităţilor de producţie şi priceperea lucrătorilor. Noi am aşezat aceste angajamente pe un postament solid şi aproape în întregime le vom realiza prin creşterea productivităţii muncii. Tocmai de aceea, o dată cu suplimentarea producţiei globale vom asigura ridicarea productivităţii muncii de la 101 la 105 la sută. Saltul pe care-l realizăm l-am pregătit din timp pe tot parcursul anului, prin aplicarea de noi măsuri perfecţionate de organizare a producţiei şi a muncii. Am reorganizat pe baze moderne procesul tehnologic la funicularele pasagere, unde vom realiza în aceste două luni o producţie globală de 6,5 milioane lei. Prin aprovizionarea locului de muncă cu ajutorul containerelor de către echipe specializate, am asigurat astfel de condiţii omului de la maşină incit să-şi valorifice la un nivel mai inalt forţa productivă şi timpul de lucru. îmbunătăţirea transportului intern, asigurarea la timp a pieselor pentru montaj sunt alte exemple care atestă felul in care noi am conceput rezolvarea problemelor esenţiale ale producţiei“. Despre modul de organizare a producţiei suplimentare şi felul cum vor fi folosite capacităţile de producţie în timpul cît a mai rămas I. CISMAŞ (Continuare în pag. a 2-a) Unul din noile blocuri din cartierul Tudor Vladimirescu. Apartamente noi Pînă la 31 octombrie, în judeţul nostru s-a terminat construcţia a 1.305 apartamente proprietate de stat din cele 1.785 apartamente prevăzute in acest an. Pînă în prezent, au fost recepţionate: la Tîrgu-Mureş 862 apartamente, la Sighişoara — 177, la Tîrnăveni — 115, la Reghin — 135 și la Sovata — 16. In afară de acestea, s-au construit 69 din cele 109 apartamente proprietate personală prevăzute în plan. La una din mesele alăturate se făcuse comanda unei cafele. ( ea ■are comandase răsfoia cu atenţie paginile unei reviste. In cofetă- fie, ca de obicei, lume multă. Mai toate locurile ocupate. De masa tinerei se apropie un cetăţean care, neinvitat — şi fără a i cere permisiunea se aşeză. Urmă banalul și de prost gustul pre- text : jj _ Parcă te-am mai văzut undeva, păpușico..i . Tînăra ii răspunse negativ, sfătuindu-1 politicos să-și vadă de fl reburi. Nepoftitul devine furios, începe să debiteze cuvinte injurioase, ■ riviale. De a dreptul stupefiată de vulgaritățile ce se revărsau in to- r ent, cea admonestată căută cu privirea speriată în jur. Trecură cîteva clipe de tăcere, de ezitare mai bine spus. Pină la urmă, mar- tori ai scenei — cei de faţă au intervenit. înrăitul huligan fu pus I a punct... Sunt legi scrise sau nescrise faţă de care nu putem fi nepăsă- gori, nu ne este și nu trebuie să ne fie indiferent, dacă ele sunt res- I jectate sau nu, dacă primează bunul simţ sau dimpotrivă. Oriunde, oricind, dar mai ales la momentul oportun opinia I publică este chemată a-și spune cuvintul ! N. O. SAVENI "I Profitind de timpul bun, care se menţine şi în acest sfîrşit de toamnă, majoritatea unităţilor agricole şi-au înzecit eforturile pentru a strînge de pe cîmp tot ce a produs ogorul. Eforturile celor harnici, care şi-au organizat bine munca, s-au soldat, desigur, cu rezultate bune. Cooperativele agricole din Miheş, Papiu Ilarian, Bărboşi şi Sinpaul, pe care le-am vizitat in aceste zile au terminat recoltarea porumbului de pe sute de ha. Acum se adună de pe cimp ultimele cantităţi de coceni care se depozitează sau se insilozează. Pe terminate cu această lucrare sunt şi cooperatorii din Cheţani, Răzoare, Tăureni, Bogata şi alţii. Cu ocazia unui raid, efectuat de curînd, am întîlnit şi din acei „gospodari“ care nu ştiu sau nu vor să preţuiască acest timp minunat. De cum intri în hotarul C.A.Pichiş, de o parte şi de alta a şoselei, vezi lanuri de porumb aproape neatinse. Chiar şi puţinul porumb cules este în cîmp, netransportat. Doar cite un atelaj coboară din cînd în cînd cu ştiuleţi din cimp. Şi acest lucru doar la brigăzie din satul Ozd, unde nu sînt transportate mai mult de 20 tone de porumb. — Ce fac în aceste zile camioanele C.A.P. — i-am întrebat pe cooperatorii care sortau porumbul? — Se plimbă de la Bichiş la Luduş şi retur, ne spune cooperatorul Mihai Gilen. După o scurtă discuţie cu şoferii celor două autocamioane, care stăteau în curtea C.A.P., nu ne-am mai îndoit de spusele cooperatorului. Un autocamion era defect, iar altul, plecat de dimineaţă după tărîţe, s-a plimbat în gol pînă la Tîrnăveni şi retur. După ora prînzu ŞTIU SĂL lui, autocamioanele se pregăteau să plece la Luduş după dale din beton, necesare pentru trotuarele din comună. — De ce faceţi asemenea transporturi acum cînd cea mai urgentă sarcină este strîngerea recoltei? — Aşa am primit comanda de la tovarăşul preşedinte. Noi mergem unde ne trimite, ne răspunde unul din conducătorii auto. Am pornit-o în căutarea preşedintelui, Mihai Francisc, pentru a afla după care raţionament se folosesc în acest fel mijloacele de transport. După o tură pe la brigăzi l-am găsit în cele din urmă la domiciliu, întreţinîndu-se cu nişte musafiri. — Cum staţi cu recoltarea porimbului? — Să vedeţi, situaţia nu se prezintă tocmai aşa cum a apărut zilele trecute în presă. Ştiţi, inginerul n-a fost acasă şi fata a comunicat greşit situaţia operativă (n. n. De fapt şi în ziua raidului inginerul Kakasi lipsea din unitate. Urcat pe „capră", cu o raniţă la spate, a luat de dimineaţă drumul Luduşului). Pînă acum am cules circa 40 la sută din porumb, iar din ce e recoltat s-a transportat numai 20 la sută. Avem numai 60 de atelaje şi merge greu— Dar camioanele ce fac? — Transportă îngrăşăminte naturale. — De ce căutaţi să ne induceţi în eroare, le-am văzut pregătite pentru a transporta dale din beton. — Da, aveţi dreptate. La solicitarea președintelui consiliului popular comunal am dispus ca azi traian dumbrăveant (Continuare în pag. a 2-a) ! Camioanele stau în curtea C.A.P. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN • * 1...................... . ... -■ vA” ';î 2. r-M -P4} - Combinatul de îngrășăminte azotoase din Tirgu-Mureș. Structura anului universitar De la Ministerul Invăţămintului aflăm că actualul an universitar va avea următoarea structură: Cursurile semestrului I vor dura pină la 31 ianuarie 1970, cu o vacanţă de iarnă între 21 decembrie 1969 şi 4 ianuarie 1970 Intre 1 —17 februarie se va desfăşura sesiunea de examene, iar perioada dintre 18—24 februarie va fi afectată pentru odihnă. Studenţii care doresc pot susţine intre 1 şi 24 februarie şi un examen parţial, pe baza opţiun jinilor depuse pină la data de 15 ianuarie. Cursurile semestrului II vor incepe la 25 februarie şi se vor încheia la 30 mai. Sesiunea de examene din vară se va organiza intre 1—28 iunie, iar cea din toamnă între 7 și 21 septembrie. Creşterea parcului de autobuze In cursul acestui an, întreprinderile care asigură transportul in comun în localităţile urbane din judeţul nostru au fost dotate cu 21 autobuze noi, dintre care întreprinderea comunală din Tîrgu-Mureş cu 17, cea din Sighişoara cu 2 şi cele din Tirnăveni şi Luduş cu cite un autobuz. In prezent, localităţile urbane din judeţul nostru sunt deservite de 164 de autobuze. Anul XXI. Nr. 265 (3.620) Simbătă, 8 noiembrie 1969 4 pagini, 30 de bani Un mare baraj pe Crişul Repede Pe şantierul de la Leş, judeţul Bihor, se construieşte un, mare baraj, care va reţine 26 milioane mc apă menite a fertiliza 10.000 hectare teren din Cimpia Crişului Repede. Aici a fost străpuns tunelul de deviere a apelor, cuşapte luni mai devreme decit prevedea proiectul de execuţie. El are o lungime de 321 metri şi un diametru de 3,5 metri. Terminarea înainte de termen a tunelului permite începerea lucrărilor de betonare şi injectare în galerie şi creează totodată condiţii pentru terminarea barajului la sfîrşitul lunii martie 1970. A fost dată în folosinţă o fabrică modernă de ciocolată La Combinatul alimentar din Braşov a intrat în funcţiune, cu întreaga capacitate, o nouă unitate în care se fabrică produse de ciocolată. Ea este dotată cu linii tehnologice şi agregate complexe, de un înalt nivel tehnic, care asigură mecanizarea şi automatizarea procesului de producţie. Moderna unitate, care încă de la început lucrează la parametrii prevăzuţi în proiect, are o capacitate de 4.000 tone de produse din ciocolată, realizate în 60 de noi sortimente. Grupul şcolar de construcții din Tg.-Mureş la a XX-a aniversare In toamna anului 1949 a luat fiinţă Şcoala profesională de construcţii din Tg.-Mureş. Pe atunci avea numai 3 săli de clasă şi cîteva dormitoare supraaglomerate. Nu a trecut nici un an şi a început construcţia — din fonduri de stat , a clădirilor care urmau să găzduiască actualul Grup şcolar de construcţii. Azi, grupul şcolar îşi desfăşoară activitatea în 10 clădiri moderne cu săli de clasă luminoase, amfiteatru, ateliere, bibliotecă cu 39.000 de volume, dormitoare încăpătoare, confortabile, sală de mese, bucătărie cu instalaţie modernă, sală de festivităţi de 500 de locuri. Şi toate aceste construcţii au fost durate de îndemînaticele mîini ale propriilor elevi — viitori zidari, dulgheri, instalatori, mozaicari. Dezvoltarea — în cei 20 de ani trecuţi — a şcolii noastre este o nouă dovadă a grijii partidului şi statului nostru pentru educarea copiilor patriei, pentru a asigura producţiei cît mai mulţi specialişti bine calificaţi. In Grupul şcolar de construcţii funcţionează azi mai multe tipuri de şcolarizare: şcoala profesională de construcţii asigură calificare pentru 12 meserii: zidari, dulgheri, electricieni, instalatori tehnico-sanitari ş. a.: şcoala tehnică are secţii de arhitectură şi sistematizare, instalaţii, drumuri şi poduri, construcţii civile şi industriale; şcoala tehnică de maiştri funcţionează ca secţie serală, în meseriile: constructor, lăcătuş, electrician şi altele. Faţă de numai 120 de elevi în 1949, în prezent la acest grup şcolar se califică 1.304 elevi. In cei 20 de ani de existenţă, au ieşit de pe băncile şcolii, primind diplomă, 4.150 de muncitori calificaţi, 182 de maiştri şi 783 de tehnicieni. Absolvenţii şcolii noastre sunt prezenţi pe toate şantierele ţării, mulţi dintre ei fiind încadraţi în institute de proiectare. Numărul cadrelor didactice a crescut de asemenea: în anul şcolar 1968—1969 au desfăşurat aici o activitate meritorie 51 de profesori şi pedagogi precum şi 64 de ingineri de specialitate. Pe lingă cunoştinţe profesionale, şcoala noastră asigură elevilor săi condiţii pentru formarea unei complexe culturigenerale; în acest scop, dispunem de o bază materială corespunzătoare. Faptul că 95 la sută dintre elevi locuiesc in căminul şcolii, dă posibilitate pentru desfăşurarea unei activităţi extraşcolare organizate. Activitatea diferitelor cercuri de specialitate, a formaţiilor artistice, participarea elevilor la acţiunile sportive, vizitarea în comun a pieselor de teatru, a filmelor şi muzeelor — toate acestea înviorează petrecerea timpului liber al elevilor. In aceste activităţi am obţinut şi succese frumoase: la faza pe ţară, formaţia de muzică uşoară a ocupat locul I, iar cea de muzică populară a obţinut premiul III; formaţiile de dansuri şi de teatru (la faza judeţeană) premiul II; în campionatul judeţean, echipa noastră de handbal s-a clasat pe locul I, iar cea de volei pe locul II. La clubul şcolii se ţin cu regularitate conferinţe pe teme politice, tehnice, literare şi artistice, urmate de proiecţii de filme documentare. Cadrele didactice ale Grupului şcolar de construcţii se străduiesc să imprime elevilor dragostea pentru partid şi patrie, pentru muncă, cimentarea unei prietenii între tinerii români şi cei din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare. La rîndul lor, elevii, prin atitudinea lor faţă de învăţătură, printr-o comportare exemplară, dau dovadă de recunoştinţă faţă de toate înlesnirile de care astăzi ei beneficiază, in zilele de 8—9 noiembrie. Grupul şcolar de construcţii sărbătoreşte 20 de ani de existenţăIn cadrul festivităţilor vor fi trecute în revistă realizările obţinute şi vor fi jalonate perspectivele de dezvoltare care se întrevăd pe baza indicaţiilor Congresului al X-lea al P.C.R. SZIKSZAI JÓZSEF director adjunct al Grupului şcolar de construcţii