Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)

1970-01-14 / nr. 9

Anul XXII. Nr. 9 (3.674) Miercuri, 14 ianuarie 1970 4 pagini 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN JUDEŢENE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE Ieri a avut loc la Tg.-Mureş ple­nara Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de produc­ţie. La lucrările plenarei au luat par­te preşedinţi şi ingineri din coope­rativele agricole, reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor care au tangenţă cu agricultura coope­ratistă, lucrători ai Direcţiei agri­cole judeţene şi ai Uniunii judeţe­ne a C.A.P. La lucrările plenarei au partici­pat tovarăşii: Nicolae Cioloşan, se­cretar al Comitetului judeţean de partid, Ioan Benkö, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului popular jude­ţean, Marcel Mogoşiu, vicepreşe­dinte al Consiliului popular jude­ţean, directorul Direcţiei agricole judeţene. Pe ordinea de zi, plenara a în­scris unele măsuri de ordin orga­nizatoric şi a dezbătut probleme privind organizarea, normarea şi retribuirea muncii în lumina recen­telor hotărîri ale conducerii partidu­lui şi a plenarei Consiliului Uniu­nii Naţionale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie. Plenara a hotărît eliberarea to­varăşului Vasile Şpan din funcţia de preşedinte al Uniunii judeţene a C.A.P., care a primit alte sarcini. Plenara a ales în funcţia de pre­şedinte al Uniunii judeţene a coo­­perativelor agricole de producţie pe tovarăşul Ioan Cozma. Ca urmare a îmbunătăţirii orga­nizării conducerii agriculturii la ni­vel de judeţ, plenara a mai eli­berat din funcţiile de membri şi membri supleanţi ai biroului execu­tiv al Uniunii judeţene a C.A.P. un număr de 6 tovarăşi, alegînd în bi­rou alţi membri şi membri su­pleanţi. In urma acestor schimbări, biroul executiv al Uniunii judeţene a C.A.P. are următoarea componen­ţă: Ioan Cozma, preşedinte, vice­preşedinţi: Ferdinand Braşovean, Adalbert Szöcs şi Dezideriu Rend, preşedintele C.A.P. Band (nescos din producţie). Membri: Adalbert Kovács, preşedintele C.A.P. Sîn­­paul; Ernest Kiss, director adjunct al Direcţiei agricole judeţene; loan Dobru, directorul Băncii agricole; loan Molnar, preşedintele Casei de pensii; Vasile Vasu, preşedintele C.A.P. Biciu; Dumitru Constantin, consilier juridic la U.J.C.A.P.; Ioan Bucă, instructor judeţean al U.J. C.A.P.; Eugen Nemeş, preşe­dintele C.A.P. Acăţari; Rodica De­­munteanu, şefă de fermă la C.A.P. Chirileu. Membri supleanţi: Martin Gross, preşedintele C.A.P. Sene­­reuş; Ludovic Szakács, Adrian Ol­tean, instructori judeţeni la U.J.C.A.P.; Nicolae Enyedi, şef de fermă la C.A.P. Ernei. In cadrul dezbaterilor, tovarăşul Ioan Cozma, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. a informat ple­nara asupra recentelor hotărîri lua­te de către conducerea partidului şi de plenara Consiliului Uniunii Naţionale a C.A.P. cu privire la perfecţionarea organizării, normă­rii, retribuirii muncii şi unele mă­suri de îmbunătăţire a activităţii economice în cooperativele agri­cole. La dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi au luat cuvîntul: Tănase Fanea, preşedintele C.A.P. Luduş; Dezideriu Rend, preşedinte­le C.A.P. Band; Ioan Moldovan, preşedintele C.A.P. Reghin; Ema Farkas, contabil şef la C.A.P. Sînt­­ana de Mureş; Gheorghe Duma, preşedintele C.A.P. Şăulia; Ernest Fazakas, inginer la Direcţia agri­colă judeţeană; Liviu Corla, preşe­dintele C.A.P. Bogata. Plenara cît şi participanţii la dis­cuţii au arătat că membrii coope­ratori de pe cuprinsul judeţului nostru au primit cu deosebită sa­tisfacţie recentele măsuri şi au a­­preciat că aplicarea lor va duce la dezvoltarea şi consolidarea econo­­mico-organizatorică a tuturor co­operativelor agricole, la sporirea producţiei agricole vegetale şi ani­male, la îmbunătăţirea nivelului de viaţă al ţărănimii cooperatiste. După terminarea lucrărilor ple­narei, au continuat şedinţe de lu­cru pe grupe de C.A.P., cu întreg activul din agricultura judeţului. La aceste şedinţe de lucru, care vor dura 3 zile, se va face instructaj şi se va dezbate amănunţit modul de aplicare a noilor hotărîri privind organizarea, normarea şi retribui­rea muncii în C.A.P., urmînd ca în final să se stabilească măsuri con­crete privind realizarea sarcinilor ce revin unităţilor cooperatiste din judeţul nostru. Dezbatere ştiinţifică: „Lenin şi economia contemporană ~­­­ La Academia de ştiinţe social­­politice „Ştefan Gheorghiu" de pe lîngă CC. al P.C.R. a continuat marţi dezbaterea ştiinţifică, înce­pută recent, pe tema „Lenin şi e­­conomia contemporană", organi­zată de Facultatea de economie a Academiei „Ştefan Gheorghiu" împreună cu revista „Probleme e­­conomice". La dezbatere, care se înscrie printre manifestările prile­juite de centenarul naşterii lui V. I. Lenin, participă academicieni, cercetători şi cadre didactice de la institute din Bucureşti şi alte centre universitare. In discuţii a fost abordată o largă tematică privind aportul lui V. I. Lenin la dezvoltarea creatoare a ştiinţei e­­conomice, importanţa teoriei şi metodei marxist-leniniste pentru dezvoltarea economiei politice a capitalismului în condiţiile impe­rialismului, tratarea ştiinţifică a problemelor revoluţiei şi construc­ţiei socialiste, ale eliberării socia­le şi naţionale a popoarelor, ale relaţiilor economice internaţionale din lumea contemporană, ale cri­ticii ideologiei burgheze, a fost e­­videnţiat aportul P.C.R. la eluci­darea acestor probleme de pe poziţiile marxism-leninismului, la îmbogăţirea tezaurului de expe­rienţă al partidelor comuniste şi muncitoreşti. Discuţiile vor continua în zilele următoare, stenograma lor urmînd să fie publicată în revista „Proble­me economice". Dinamo Bacău — Kilmarnock (Scoţia) 2-0 (1-0) In cadrul optimilor de finala a Cupei europene a tîrgurilor, ieri la Bacău s-a disputat meciul retur dintre formaţiile Dinamo din lo­calitate si Kilmarnock (Scoţia). Echipa băcăoana, care în meciul disputat în Scoţia a obţinut un rezultat de egalitate, acum pe teren propriu, avind tot timpul iniţiativa, a cîştigat cu scorul de 2—0, obţinînd calificarea pentru sferturile de finală. I I I I I I I I I I I I I I NOUA CLĂDIRE A TELEFOANELOR DIN TG.-MUREȘ, ÎN VIZIUNEA FOTOREPORTERULUI CAROL SZÁSZ. Is I­I La prima vedere par băieţi spi­rituali şi nu-i deosebeşti cu nimic de ceilalţi de vârsta lor. Doar ple­tele lungi ca nişte ramuri de săl­cii plîngătoare, ţinuta vestimen­tară şi citeva firişoare care se pretind a fi barbă, le dau o notă oarecum ieşită din comun. Ei ţin, totuşi, foarte mult să se deose­bească, intr-un fel, de alţii. Azi îi vezi proptiţi în colţul cofetăriei „Aroma“, privind în gol, veşnic cu o scobitoare sau o ţigară în colţul gurii. A doua zi, cam la aceiaşi oră, ji zăreşti la „Café Central“, „Bucureşti“ sau „Crizantema“, afişînd un zimbet bonom, forţat. Stau calmi, senini şi imperturbabili. Dar dacă-i în­trebi la ce se gîndesc, cu siguran­ţă îţi vor răspunde, că aşa stau ei, că în fond nu se gîndesc la nimic. Problemele vieţii, frămîntările, aspiraţiile, setea de a se cultiva le dau dureri de cap, dacă ar fi să se complice în asemenea pro­bleme. Vise, ţeluri în viaţă, am­biţii? După ei doar oamenii slabi visează, iar emoţiile, care ar tre­bui să le caracterizeze anii şi le ascund pentru a dovedi că sunt „oameni tari“. La vârsta cînd maturitatea nu s-a ales de adolescenţă, lesne nu­ II NU -I IA NIMIC fluenţabili, unele accidente fami­liale i-au aruncat în cercul prie­tenilor „binevoitori“. Imitînd de­vin cinici, aroganţi, sarcastici. Desigur pentru a-şi crea o mas­că, încep să pozeze teribil, îm­­prumutînd totul de la alţii, înce­­pînd de la îmbrăcăminte pînă la limbaj. Cînd vine vorba de ves­timentaţie, te străpung cu priva­rea şi-ţi răspund că-i „o chestiu­ne strict personală“. Lor le place părul lung, ţinuta fistichie şi lu­crurile aiurite. De ... o problemă „de gust“. Oare „acest gust“, a­­ceastă „ţinută“, dacă poate fi numită aşa, n-ar putea face obi­ectul unor discuţii? Oare n-ar fi util ca aceste „personaje“ să nu fie lăsate să treacă pragul între­prinderilor şi instituţiilor în ase­menea ţinută? Am cunoscut un tînăr care a reuşit să se rupă din acest cerc vicios. Iată ce ne declara elec­tricianul M. N.: — Din nefericire am petrecut mult timp în anturajul unor ast­fel de tineri. Nu făceam nimic toată ziua. Trîndăveam pe la col­ţuri, la baruri. Ne mutam din­­tr-o cafenea în alta. îmi dădeam seama că am apucat-o pe un drum greşit. Cu toate acestea îmi GÎNDESC • • • era greu să evadez, deşi nu mă mulţumea această viaţă. Ştiţi... cum să vă spun ... vine un timp cînd trebuie să faci un bilanţ, să tragi linie şi să aduni... Dacă ai ce! Atunci e groaznic de dure­ros să-ţi dezgoleşti sufletul, dacă ai pic de conştiinţă şi ţi-e ru­şine cînd rămîi gol faţă de tine însuţi. Dar, e­ mult mai bine să faci acest lucru singur, pînă nu intervine altcineva, şi-ţi dovedeş­te că eşti găunos, ridicol. . . Rup­tura cu ei a fost, la urma urmei, o tresărire, o trezire a conştiinţei. Astfel de „personaje“, puţine la număr, le întîlnim la cinema­tograf, în cofetării, cafenele, pe stradă. Sînt acei pierde-vară, im­berbii oraşului — numire peiora­tivă, de care poate părinţii lor nu ştiu unde îşi petrec timpul. A so­sit vremea să fie luaţi „la bani mărunţi“, cu atît mai mult, cu cît semenii lor învaţă pentru a primi o calificare, o diplomă care să le deschidă un drum nou în viaţă. Este de altfel şi datoria părinţilor să intervină prompt, să-i pună la respect pe copiii lor care nu sînt în rînd cu lumea. Momentul este deosebit de potrivit, întrucît mai tîrziu timpul irosit se răzbună. lazAr lAdar­u I I I s I I I Is 8 8 1 I i I SUSANA GĂLPÂL preşedinta Comitetului judeţean al femeilor Congresul al X-lea al partidului nostru a apreciat activitatea femei­lor ca o forţă care contribuie în mod considerabil la producţia bu­nurilor materiale în patria noastră, la creaţia spirituală şi la formarea şi educarea generaţiei noi. Şi a­­ceastă recunoaştere ne obligă să căutăm, să cercetăm cele mai co­respunzătoare metode de muncă, procedee, pentru ridicarea, educa­rea, ajutorarea femeilor, în aşa fel ca valoarea lor, utilitatea lor să corespundă într-o măsură şi mai mare cerinţelor epocii noastre. Co­misiile de femei sunt chemate toc­mai să facă faţă acestei sarcini la un nivel din ce în ce mai mare. Se înţelege însă că ridicarea, educa­rea femeilor nu este numai şi în primul rînd nu este sarcina comi­siilor de femei, ci a tuturor institu­ţiilor, organizaţiilor, a căror acti­vitate este legată de masele de femei. Femeia şi problemele ei trebuie privite înainte de toate ca o pro­blemă a întregii societăţii a fiecă­rui cetăţean. Nu se poate şi nu se admite ca ele să fie rupte din ma­rea unitate din care fac parte prin însăşi situaţia lor economică şi so­cială. Muncitoare sau ingineră, profesoară sau medic, agricultoare sau lucrătoare în comerţ, are desi­gur drepturi egale, dar şi aceleaşi responsabilităţi ca oricare bărbat, tovarăş de muncă, în îndeplinirea îndatoririlor sale. Din faptul că o femeie nu poate să-i provină nici avantaje, nici dezavantaje. Numai capacitatea ei, atitudinea ei faţă de muncă, faţă de societate pot determina locul pe care îl ocupă în societate. Din păcate se mai întîmplă ca promovarea femeilor în munci de răspundere, pînă şi în locurile un­de ar fi chiar necesar să conducă, este neglijată din cauze subiective. Mă refer în primul rînd la coopera­tivele agricole de producţie unde majoritatea decisivă a forţei de muncă o constituie femeile sau la unităţile industriale în care majori­tatea o formează de asemenea fe­meile. Din păcate se mai întîmplă şi un alt fenomen şi anume că sînt promovate femei în diferite funcţii numai şi numai pentru ca să se asigure o „compoziţie corespunză­toare", fără vreo bază serioasă, ca­zuri cînd sînt promovate asemenea femei care nu s-au dovedit a fi demne de recunoştinţă, nu s-au străduit să-şi perfecţioneze cunoş­tinţele, priceperea, nu pot face fa­ţă sarcinilor spre a dovedi în fapt că sunt demne de încrederea acor­dată. Ambele situaţii citate ne o­­bligă ca această problemă să fie privită cu cunoaşterea justă a rea­lităţii, în mod cu totul obiectiv, desfăşurîndu-ne activitatea cores­punzător acestor cerinţe. In acest sens şedinţa de analiză ţinută zilele acestea de consiliul popular judeţean cu vicepreşedin­tele consiliilor populare comunale (Continuare in pag. a 3-a) DIALOG CU CITITORII Ieri după masă, la Casa de cul­tură din oraşul Reghin a avut loc o întilnire intre colaboratorii supli­mentului ziarului „Steaua roşie", „Cadran mureşean" şi cititorii din acest oraş. Despre importanţa a­­cestei publicaţii în viaţa cultural­­artistica a judeţului a vorbit Me­­linte Şerban, după care,tinerii scri­itori Ion Ilie Mileşan, Romulus Gu­­ga, Mihai Sin, Ion Ciurdaru şi Va­­leriu Vaida au citit din lucrările lor. In continuare s-a desfăşurat un interesant dialog între colaboratori şi cititori, in cadrul căruia s-au dezbătut unele aspecte legate de creaţia literară şi artistică din ju­deţ. Iată citeva dintre opinii : Salutînd apariţia suplimentului, prof. Dumitru Husar şi-a manifes­tat satisfacţia pentru nivelul său publicist, venind totodată cu citeva propuneri preţioase. Aurel Holi­ca, vechi publicist şi­­­men Badea, directorul Muzeului etnografic, au remarcat cu deosebi­tă satisfacţie că vechea mişcare culturală de pe valea Mureşului îşi găseşte un „Cadran mureşean" un demn continuator şi i-au urat viaţă îndelungată. O asemenea întilnire va avea loc astăzi in municipiul Sighişoara, iar în zilele următoare in oraşele Lu­duş şi Tîrnăveni. I­I­I­I In pagina a 4-a: Vizita tovarășului | Ion Gheorghe Maurer în R.S.F. Iugoslavia 1 I­I Marea majoritate a unităţilor industriale din judeţul Mureş au început cu succes producţia anului 1970. Prima decadă din acest an arată că sarcinile economice ale unităţilor indlus­Colectivul între­prinderii de utilaje pentru industria u­­şoară din Tg.-Mureş a asimilat şi introdus în producţie în acest an două noi tipuri de utilaje de mare ran­dament necesare in­dustriei de ţesături din ţara noastră. A­­nul acesta întreprin­derea tîrgumureşeană va livra industriei La întreprinderea industrială „Republi­ca“ din Reghin, au intrat în funcţiune noi capacităţi de pro­ducţie destinate pre­lucrării mecanice de precizie. Ca urmare, volumul producţiei industriale al între­prinderii va spori în acest an cu circa 20 la sută faţă de cel realizat în anul trecut. Pentru acest an întreprinderea a omologat şi pus în fabricaţie alte 15 noi produse şi sortimente triale pot fi nu nu­mai realizate dar şi depăşite. Astfel în primele 10 zile ale a­­nului colectivele in­dustriei din judeţ au livrat economiei na­ţionale peste preve­derile la zi 274 tone îngrăşăminte azotoa­textile din ţară peste 800 de asemenea răz­boaie de ţesut. Para­lel, constructorii de maşini din această întreprindere sunt preocupaţi de reduce­rea continuă a consu­murilor specifice de metal precum şi a cheltuielilor generale de fabricaţie. La ma­şinile de bobinat şi metalurgice. Printre acestea se numără mai multe tipuri de cricuri mecanice pen­tru autoturismul „Da­cia 1300“, pompe au­to manuale, diverse tipuri de menghine, piese turnate din o­­ţel şi fontă. Anul a­­cesta colectivul între­prinderii şi-a înscris în planul de coope­rare cu diferite uzine constructoare de ma­şini din ţară peste 200 de subansamble, piese şi repere. In prima decadă a anu­se, sută la sută azot, 30.000 mp geam tras, 90 tone amoniac com­primat, 16 tone sodă caustică, aproape 5.000 mp ţesături din mătase, precum şi al­te numeroase produ­se industriale, la cele de dublat fire — produse realizate de mai mulţi ani în uzină, consumurile specifice de metal vor fi mai reduse în acest an cu circa 26 tone faţă de anii tre­cuţi. Preocupări si­milare sunt şi pentru utilajele ce vor fi fabricate pentru pri­ma oară în această întreprindere. lui au şi fost livrate unor uzine construc­toare de maşini, în cadrul planului de cooperare 7,3 tone produse faţă de 6,8 tone cît era prevăzut în planul de coope­rare. Colectivul în­treprinderii este ho­­tărit ca ritmul livră­rilor în cadrul planu­lui de cooperare cu alte unităţi să fie realizat şi depăşit, preocupare confirma­tă de realizările din prima decadă a anu­lui. PREOCUPĂRI SUSŢINUTE PENTRU REDUCEREA CONSU­MULUI DE METAL UN BOGAT PROGRAM DE COOPERARE ÎN ACEST AN I I I I I A In industria judeţului prima decadă confirmă demarajul bun din acest an Reparaţii la tractoare şi maşinile agricole In perioada actuală, cea mai im­portantă lucrare ce se execută în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii este repararea tractoa­relor şi maşinilor agricole. Pînă la 11 ianuarie reparaţiile la tractoare în ansamblu pe judeţ au fost efec­tuate în proporţie de 70 la sută. Pe unităţi, această importantă lu­crare a fost executată la I.M.A. Tri­­ s I­­­ năveni in proporţie de 88 la sută, Sărmaşu 78 la sută, Reghin 77 la sută, Luduş 75 la sută, Miercurea Niraj 67 la sută, Sighişoara 63 la sută, Bahnea 61 la sută şi Tg.-Mu­reş 58 la sută. La maşinile agricole, reparaţiile la semănătorile păioase au fost executate în proporţie de 83 la sută, iar cele destinate pentru în­­sămînţarea proşitoarelor 74 la sută, la grape cu disc 90 la sută, culti­vatoare 78 la sută, pluguri 81 la sută etc. Muncitorii, ca şi mecanizatorii ce lucrează în atelierele centrale ale celor 8 I.M.A. din judeţul nostru, cît şi la secţiile de mecanizare si­tuate în unele cooperative agrico­le, se străduiesc să execute numai lucrări de calitate. Fabrică de nutreţuri combinate Un număr de 133 de cooperati­ve agricole de producţie din cele două judeţe dobrogene s-au aso­ciat în vederea construcţiei unei fabrici de nutreţuri combinate. Ea este amplasată în satul Lumina, din nordul Constanţei, în mijlocul unei zone irigate. Fabrica, prevă­zută a intra în producţie în prima jumătate a anului viitor, va dispu­ne de instalaţii cu o productivitate orară de 5 tone, asigurînd coope­rativelor agricole asociate întregul necesar de nutreţuri combinate, pentru hrănirea păsărilor şi por­cilor. Constructorul s-a angajat să scurteze cu 6 luni termenul de da­re în exploatare a fabricii. Astfel, încă în vara aceasta vor începe să funcţioneze staţiile de uscare a furajelor verzi şi apoi, în mod e­­şalonat pînă la sfîrşitul anului, şi celelalte instalaţii ale fabricii. Aspect de la „Ba­lul femeilor" din Saschiz, obicei popular tradiţio­nal săsesc de pe aceste meleaguri ale judeţului nos­tru. (Foto: DIETER MOYRER)

Next