Steaua Roşie, februarie 1970 (Anul 21, nr. 25-48)

1970-02-14 / nr. 36

Aspect de la Centrala telefonică automată C.F.R. Tg..Mureş. In fotografie de la stingă la dreapta Ioan Gabor, secretarul or­ganizaţiei de partid, Alecu Bocăneală, Ioan Olteanu electromecanici T.T.R. ANGAJARE FERMĂ în întrecerea socialistă pe anul 1970 In aceste zile, oamenii muncii din judeţul Mureş participă activ la adunările generale ale sa­lariaţilor din întreprinderi şi instituţii şi din cooperativele agricole de producţie, adunări în care se dezbat cu un înalt simţ al responsabilităţii, sarci­nile de plan pe acest an, căile de înfăptuire a im­portantelor obiective stabilite pentru înflorirea şi dezvoltarea multilaterală a României socialiste. Animate de hotărirea de a contribui cu întregul potenţial material şi uman de care dispun la îndeplinirea exemplară a planului anual şi cincinal, a angajamentelor luate de organizaţia judeţeană de partid ca răspuns la chemarea organizaţiilor judeţene de partid Braşov şi Timiş, la crearea celor mai bune condiţii pentru transpunerea în viaţă a măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., colectivele unui mare număr de întreprin­deri industriale, instituţii şi unităţi agricole au lansat înflăcărate chemări la întrecere către unităţile similare din judeţ. a întreprinderea Metaloteh­­nica Tirgu-Mureş Adunarea generală a salariaţilor de la între­prinderea Metalotehnica, în numele celor 1.600 de angajaţi, adresează o înflăcărată chemare la întrecere colectivelor de muncă din întreprinde­rile cu specific metalurgic din judeţ, luîndu-şi, totodată, următoarele angajamente: ¤ Depăşirea cu 3 milioane lei a producţiei marfă; @ Prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii se va îmbunătăţi utilizarea fondului de timp cu 1,6 la sută faţă de 1969; ¤ Reducerea ciclului de asimilare a maşinii de cusut industrială cu 90 de zile şi fabricarea încă în acest an a 100 de astfel de maşini; © Prin reducerea consumului specific se vor economisi 77 tone de oţel; - In vederea utilizării judicioase a capaci­tăţilor de producţie, coeficientul de schimb va fi îmbunătăţit de la 1,7 pînă la 2,4; © Pentru o participare mai activă la intro­ducerea tehnicii noi, specialiştii întreprinderii îşi propun să realizeze în acest an 30 de inovaţii, raţionalizări şi invenţii cu o eficienţă economică de peste 1 milion lei;­­ Cheltuielile planificate la 1.000 lei pro­ducţie marfă se vor reduce cu 2,50 lei; @ Investiţiile aflate în construcţie vor fi date în folosinţă cu 30 de zile înainte de ter­men; © Realizarea unui beneficiu suplimentar, prin efort propriu, în valoare de 250.000 lei. întreprinderea agricolă de stat Batoş încheind anul 1969 cu rezultate bune în creşterea producţiilor şi a rentabilităţii, munci­torii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii agri­cole de stat din Batoş cheamă la întrecere so­cialistă toate întreprinderile agricole de stat din judeţ pentru rezultate mai bune în folosirea şi gospodărirea fondului funciar, a zestrei tehnice, a fondurilor de producţie şi de investiţie, în creşterea şi ieftinirea producţiei agricole vege­tale şi animale. Analizînd resursele şi posibilităţile pe care le avem, se spune în chemare, noi ne angajăm să livrăm statului peste plan: © 200 tone de fructe; © 25 tone de struguri; © 150 kg de grîu la hectar; © 200 hl de lapte; © 500 kg miere de albine; © 500.000 lei la beneficii; © Să depăşim producţia marfă cu 5%; © Să reducem cheltuielile totale cu l°/o; © Să depăşim productivitatea muncii cu 3°/o. MMM ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, M­TV-VA ! Pag. a 3-a CyiTyRAl w A „23 August“ Tirgu-Mureş Colectivul acestei întreprinderi cheamă la întrecere toate unităţile producătoare de mobilă din judeţul Mureş, angajîndu-se să realizeze ur­mătoarele: Ø Depăşirea producţiei marfă cu 2,1 mi­lioane lei; @ Producerea peste prevederile de plan a unei cantităţi de mobilă în valoare de 4 milioa­ne lei; © Se vor livra la export, suplimentar, pro­duse în valoare de 423.000 lei valută; © Prin reducerea cheltuielilor de producție se va realiza o economie în valoare de 600.000 lei; © Realizarea unui beneficiu suplimentar în valoare de 1,1 milioane lei; © Din fondul de investiţii, la lucrările de construcţii-montaj se va economisi suma de 10.000 lei; © Printr-o mai judicioasă reorganizare a procesului de fabricaţie şi folosirea la capacitate a forţei de muncă se va asigura un coeficient de schimb de 2,2—2,4. Cooperativa agricolă de producţie din Zau Cooperatorii din Zau arată în chemarea la întrecere adresată cooperativelor agricole din ju­deţ, că hotărârile plenarei Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie cu privire la perfecţionarea organizării, normării şi retri­buirii muncii creează un cadru de ansamblu fa­vorabil folosirii mai depline a forţei de muncă a membrilor cooperatori şi prin aceasta să se va­lorifice mai deplin resursele şi posibilităţile de creştere a producţiilor agricole. Prin aplicarea întregului complex de lucrări agrotehnice, execu­tarea lucrărilor la timp şi de calitate, prin­ folo­sirea judicioasă a forţei de muncă, prin extin­derea mecanizării şi chimizării, cooperatorii din sau se angajează, printre altele, să obţină peste plan: • 41 tone de grîu; © 20 tone de porumb; © 150 tone de sfeclă de zahăr. Pe baza creşterii producţiei, cooperatorii se angajează să livreze statului în plus: © 20 tone de grîu; © 150 tone sfeclă de zahăr; © 9 tone carne. In pagina a 2-a publicăm angajamentele altor întreprinderi Se dezvoltă în continuare întreprinderea „Republica din Reghin După ce în anul trecut la între­prinderea „Republica“ din Reghin a fost dată în exploatare o modernă hală de producţie, în acest an se continuă acţiunea de dezvoltare a capacităţilor de producţie. Recent au început lucrările de construcţii a u­nei noi hale de producţie. Noul o­­biectiv a cărui valoare este de 8 mi­lioane lei — destinat producţiei de maşini şi instalaţii necesare unităţi­lor industriei locale — va fi dat în folosinţă anul viitor. Mai aproape de capacitatea proiectată Linia a IlI-a de geam tras, intrată în funcţiune în acest an la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni este prevăzu­tă să atingă capacitatea proiectată într-o perioadă de 15 luni. Rezulta­tele obţinute până în prezent permit specialiştilor fabricii să afirme că instalaţia va atinge această capaci­tate încă în semestrul al doilea al acestui an. Asigurînd o permanentă asistenţă tehnică, adoptînd operativ măsurile cerute în anumite situaţii, pînă în prezent la această linie s-a realizat peste prevederile de plan pentru această etapă o cantitate de 170.000 mp. geam atras. Seminar cu lectorii de politică internaţională Mîine 15 februarie, la ora 9, va avea loc la sediul Cabinetului ju­deţean de partid din str. Lungă nr. 93 o instruire cu caracter metodic cu lectorii de politică internaţională din oraşele şi satele judeţului. Se­minarul este organizat de Cabinetul judeţean de partid şi de către Comi­sia judeţeană de răspîndire a cu­noştinţelor cultural-ştiinţifice şi se va bucura de participarea profeso­rului universitar dr. docent E. Gla­ser, din Ministerul Afacerilor Exter­ne, care va expune conferinţa cu tema: „Politica externă a Republicii Socialiste România — factor activ de promovare a principiilor de bază ale dreptului internaţional“. Expunerea va fi urmată de discu­ţii. Premiul Asociaţiei Scriitorilor­­ din Tirgu-Mureş Un juriu al Asociaţiei Scriitorilor bruarie, pentru a acorda premiul Asociaţiei. Prin vot secret premiul a fost acordat poetului Tóth István pentru traducerea volumului „Jó­reggelt, Párizs“ (Bună dimineaţa, din Tg.-Mureş, compus din Kemény János (președinte), Sütő András, Molter Károly, Székely János, Ka­tona Szabó István, Farkas Árpád, Nagy Pál, Oláh Tibor și Szőcs Kál­mán, s-a întrunit în ziua de 13 fe- Paris). I I I 1 8s 1 I I I 1 I 1 s 1 1 1 I I I 1 I I 1 I 1 8 1 I I I L­ egi nescrise ne obligă să ne întrajutorăm la ne­voie, iar atunci cînd e cazul să luăm atitudine împotriva atentatelor la buna cu­viinţă. Azi, cînd grija faţă de om a devenit un imperativ al contemporaneităţii, conştiinţa ce­tăţenească ne dictează să întin­dem o mină de prieten celor care solicită sprijinul nostru. Nepăsa­rea în acest caz devine revoltă­toare. Imensa majoritate a oa­menilor cinstiţi, convinşi fiind în primul rînd că aceasta este o da­torie a colectivităţii, se mobilizea­ză şi cheamă la ordine pe cei ce sfidează normele vieţii civilizate. Dar, din păcate este şi o altă categorie de oameni. Ei trec in­diferenţi pe lingă tot ceea ce se întîmplă în preajma lor. Nu ob­servă nimic, tot aşa cum nu au văzut o casă memorială pe lingă care paşii i-au purtat de atîtea ori, o sculptură sau un rond mi­nunat de flori. Nu reuşesc să-i a­­tingă şi să-i impresioneze nici micile sau marile necazuri ale semenilor. Sînt surzi şi orbi la tot ceea ce-i înconjoară. Ii inte­resează numai propria persoană (eventual maşina), îmbibaţi în­­tr-un egoism condamnabil. ... In seara zilei de 20 ianua­rie, un individ, cunoscut de alt­fel ca prea des gustător al „esen­ţei“ de prună se ţinea scai, pe strada 7 noiembrie, după o fe­meie pe care nu o mai văzuse niciodată. Chipurile, l-ar fi „jig­nit“ (acesta era pretextul), pri­­vindu-l şi rîzîndu-i în faţă. După el, aceasta însemna că l-a făcut (culmeă!!) beţivan. Se crease o situaţie penibilă. Dar nici măcar un trecător dintre cei mulţi (ce un necatur grăbiţi suntem­ uneori!) nu inter­vine. Grăbiţi, sau pentru alt mo­tiv, lesne de înţeles? Ce-şi spun unii în sinea lor? „De ce să mă vîr unde nu-mi fierbe oala? Mai ştii, mîine-poimîine pot ajunge şi martor la vreun proces. Nu mă bag!“ Şi într-adevăr, nu se ames­tecă. Adoptă filozofia unui trist personaj din literatura universa­lă, celebru prin laşitatea lui. S-a găsit, totuşi un tînăr, să-l pună la punct pe acostatorul de mese­rie. ... Seară friguroasă de ianua­rie. La braseria „Ștrand“, un scandalagiu după ce consumase cam cu multe pahare peste mă­sură, se ridică de la masă şi în­cepe să insulte, fără motiv, pe cei din jur, ba chiar pe personalul localului. Nimeni nu ia atitudine, deşi sînt de faţă atîţia bărbaţi. „Dar ce, miliţia ce are de făcut? Să mai treacă şi pe aici, să nu păzească numai „zebrele“ din centrul oraşului“ — îl auzim pe unul din ei — şi îşi consumă a­­muzîndu-se, şpriţul. Indiferentul, după cele opt ore de muncă, şi-a făcut datoria, faţă de societate, faţă de viaţă. Cel puţin aşa crede el. Dar oare a bara faptele antiso­ciale, nu este o obligaţie cetăţe­nească? Postul lui nu e numai lo­cul de muncă, ci pretutindeni. Aşa cum spunea un filozof: „Pos­tul omului e viaţa“. ...25 ianuarie. In liftul de la blocul 51 din Aleea Carpaţi un bătrînel s-a blocat între etaje. Bate, dar zadarnic. Toţi sînt gră­biţi. E duminică! Acelaşi lucru se întîmplă şi în zilele de lucru, cînd omul e pus în situaţia neplă­cută de a întîrzia de la serviciu. Dar indiferenţa are multiple faţete, cu implicaţii serioase... Un tînăr cu o invenţie sub braţ se apropie de biroul „şefului“. Trei bătăi timide. Un „poftiţi“ plictisit răzbate ca dintr-un butoi de din­colo de uşa capitonată. Deschide, păşeşte în vîrful picioarelor. Du­pă ce-i măsurat de cîteva ori din cap pînă în tălpi este poftit cu un gest din vîrful degetelor să ocupe loc. Nici nu începe să-şi expună proiectul că „informa­tul“ (a se citi indiferentul) înce­pe să-i explice, molatec, că ideea nu e nouă (dar nici măcar nu a încercat să o pătrundă). Vorbele lui se rostogolesc ca niște bu­toaie goale într-un hău, așteptând parcă să incinte cu ecoul lor. Fi­ind vorba de probleme mai com­plicate, ocoleşte miezul discuţiei. El întotdeauna are dreptate, gă­seşte justificare pentru orice şi fiind pus în faţa unui fapt împli­nit îi reproşează familiar că-i „dezinformat“. Respins diploma­tic, interlocutorul se retrage, iar indiferenţa se lăţeşte din nou în fotoliu, turtită de atmosfera în­conjurătoare. Te revoltă indiferenţa şoferului care-ţi trânteşte uşa în nas cînd eşti mai grăbit, sau cea de la policlinicile municipiului, unde pacienţii, unii veniţi de la mari depărtări, cu oboseală şi cheltu­ieli, îşi aşteaptă ore în şir rîndul, de multe ori neluaţi în sea­mă. In asemenea cazuri (şi nu-s puţine) opinia publică este da­toare să se impună cu promptitu­dine. Cei crescuţi la şcoala ca­racterului şi a bunului simţ nu pot trece nepăsători, neglijînd o lege pe care omul trebuie să o gă­sească adine săpată In conştiin­ţa sa. LAZAR LÄDAKIU N-AUDE, NU VEDE­ ­­I N­I­B­I Noroc cu memoria colecţiilor de ziare! Numai consultîndu-le pu­ ■ tem fi siguri că de la inaugurarea Complexului sanitar din Tg.-Mureş I au trecut abia două luni. Altminteri am fi îndreptăţiţi să credem că­­ mulţi ani şi-au pus pecetea pe clădire. Cu deosebire, cînd vrem să ■ pătrundem înăuntru. Un pas pe oricare din treptele scărilor exterioa-­­ re e un act de cutezanță, de natură să epuizeze în cîteva minute toa­te bonurile pentru cabinetul de ortopedie... Nu-și găsesc vreun drum,­­ prin apropiere, niscaiva constructori? ■ I. MATEI I A-..I VMII Hflwl AwVli Hr. 36 (3.761) Sîmbătă, 14 februarie 1970 4 pagini 30 de bani În adunarea generală a salariaţilor de la I.M.A. Reghin a reieşit că, in 1970 se pot obţine rezul­tate mai bune ca in anul trecut Adunarea generală a salariaţi­lor de la I.M.A. Reghin la care au participat muncitorii ce lu­crează în ateliere, şefii de secţii, mecanicii de întreţinere, calcula­torii şi mecanizatorii a constituit un prilej de ample dezbateri, în care fiecare lucrător al întreprin­derii şi-a văzut măsura în care a contribuit la realizarea planului pe anul trecut. Dezbaterile au arătat că anul trecut I.M.A. şi-a realizat planul de venituri în proporţie de 103 la sută. Din cele 18 secţii, numai patru şi anume cele din Breaza, Luieriu, Morăreni şi Fărăgău nu şi-au realizat planul la venituri. Negativ este însă faptul că pe în­treprindere la 1.000 lei venit s-au cheltuit în plus faţă de plan 48 lei. Fondul de timp, indicator de seamă în activitatea întreprinde­rii, a mecanizatorilor, a fost fo­losit în brazdă în cursul anului trecut în proporţie de numai 52 la sută. Exprimat în zile aceasta înseamnă că practic cu un trac­tor s-a lucrat în brazdă numai­ 137 zile. Alte 57 zile un mecani­zator le-a folosit la reparatul tractoarelor şi a maşinilor agri­cole. Adunîndu-le, înseamnă că într-un an la I.M.A. Reghin un mecanizator a lucrat pentru pro­ducţie numai 194 zile. Socotind că într-un an trebuie să se lucre­ze 312 zile, înseamnă că au ră­mas neacoperite 118 zile care s-au pontat în contul diverselor altor activităţi. In unele secţii situaţia a fost şi mai necorespunzătoare. La cele din Beica, Ilioara, Luieriu, Morăreni, Chiheru, Poarta, Fără­gău şi Peterea un tractor a lucrat în brazdă numai între 103—129 zile. Concluzia este deci că în a­­ceste secţii, nu a existat o pre­ocupare a şefilor de secţie pentru a găsi tractoarelor în permanen­ţă de lucru atît la C.A.P. cît şi la alte întreprinderi sau la terţi. Unii vorbitori au arătat că multe din lipsurile existente în activitatea I.M.A., dacă se mani­festa mai multă sîrguinţă, mai mult interes, s-ar fi putut înlătu­ra. Ing. Constantin Mateescu, in­ginerul şef al I.M.A., spunea că procentul scăzut de folosire a tractoarelor în brazdă scoate în evidenţă şi un alt aspect, acela al realizării într-un procent scăzut al planului pe feluri de lucrări. Astfel, din 42 de lucrări planifi­cate de către întreprindere, abia la 9 a fost îndeplinit planul. Şi anul trecut s-a menţinut „tradi­ţia“ de a se acorda atenţie doar u­­nor munci, cum ar fi arăturile, dis­cuitul şi semănatul şi s-au ocolit mai ales lucrările de întreţinere a culturilor şi de combatere a dăunătorilor. De asemenea, ma­şinile noi, la unele secţii, sînt greu introduse în procesul de producţie. Cu toate că combinele de recoltat porumb spre exem­plu se folosesc cu atîta eficienţă, în alte părţi, întreprinderea din Reghin le-a dat disponibile. Slab s-au preocupat mecanizatorii şi de lucrările de nivelare în legu­micultura. Vorbitorul s-a referit şi la cheltuieli inutile, la consumuri exagerate la carburanţi. Ade­vărul este că în majoritatea ca­zurilor mecanizatorii lasă să meargă în gol fără rost motorul cite 2—3 ore ba şi mai mult. De asemenea nu sînt înlăturate la tractoare pierderile de carburanţi şi lubrifianţi. Dacă ar fi să sapi sub un tractor care staţionează, s-ar găsi un strat de 5—6 cm îm­bibat cu motorină. In multe părţi se stă slab şi cu disciplina. Se manifestă încă întîrzieri de la programul de lucru, consum de alcool ceea ce provoacă accidente de muncă. Nu în toate cazurile spunea Simion Oprea, şeful secţiei din Voivodeni, este vina noastră; re­zultatele slabe la întreţinerea b­ulturilor nu sînt din vina mecani­zatorilor. La C.A.P. unde lucrez conducerea unităţii nu acceptă să introducă mecanizarea lucrărilor de întreţinere la sfecla de zahăr şi la alte culturi. Sper că noul contract de muncă va înlătura a­­ceastă neînţelegere. Eu aş zice, arăta Octavian Halaţiu, de la sec­ţia din Poarta, că în timpul cam­paniei de însămînţare brigadie­rul de cîmp, cît şi inginerul din C.A.P., să stea mai mult printre mecanizatori. Unii dintre briga­dierii de­­cîmp ca d­e pilda Da­mian Cătană, în toamnă, cînd a fost solicitat să urgenteze pregă­tirile pentru semănat, spunea că mai este vreme pînă în decem­­­brie. De asemenea, multe din de­plasările neeconomicoase pe care le facem pe cîmp se datoresc şi faptului că nu pe toate drumuri­le sînt podeţe cu o lăţime cores­punzătoare care să permită trece­rea semănătorilor SU-29. Din a­­ceastă cauză se fac destule oco­liri fără rost. Sînt în măsură să mă angajez, împreună cu secţia, să depăşim planul de venituri cu 30.000 lei şi să reducem cheltuie­lile planificate pe 1970 cu 2 la sută. In urma organizării secţiilor după criterii noi a crescut mult rolul mecanizatorilor rutierişti. In secţia din Beica, unde lucrez, sublinia Miron Moldovan, din 16 mecanizatori doar doi sînt rutie­riști, ar trebui făcut ceva ca nu- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a)

Next