Steaua Roşie, iulie 1970 (Anul 21, nr. 152-178)

1970-07-15 / nr. 164

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Responsabilitatea intelectualului pentru destinele poporului în mijlocul căruia trăieşte Premergînd marii sărbători a po­porului nostru — a XXVI-a aniver­sare a eliberării patriei de sub ju­gul fascist — lunile din vara aces­tui an, care au un specific deose­bit datorită calamităţilor naturale din luna mai — constituie şi pentru instituţiile de artă şi cultură de la oraşe şi sate prilejul unei activităţi cultural-educative bogate, variate şi specifice verii. Aşa cum în uzine şi fabrici, pe ogoare şi în toate do­meniile de activitate se obţin suc­cese pentru a învinge greutăţile pricinuite de inundaţii, şi institu­ţiile cultural-educative sunt che­mate să-şi aducă aportul lor preţios la pregătirea cadrului sărbătoresc de întîmpinare a acestui eveni­ment, la mobilizarea oamenilor muncii pentru obţinerea de noi suc­cese în munca lor, la popularizarea măreţelor realizări obţinute de po­porul nostru, sub înţeleaptă con­ducere a partidului, în cei două­zeci şi şase de ani de la eliberare. In acest context, activităţii de răspîndire a cunoştinţelor cultural­­ştiinţifice îi revin sarcini deosebi­te, constituind un factor însemnat al muncii cultural-educative de masă. Pornind de la ideea că numai pe baza înfloririi neîntrerupte a artei şi culturii şi a propagării acestora în mase se poate accelera lichidarea vechilor mentalităţi, ridicarea con­ştiinţei socialiste a oamenilor, aşe­­zămintele de cultură atribuie o a­­tenţie sporită şi pe meleagurile mureşene difuzării ştiinţei şi cul­turii. Dinamismul vieţii cultural­­ştiinţifice contemporane necesită cuprinderea largă a cetăţenilor în forme vii şi atractive, care să con­tribuie la îmbogăţirea cunoştinţe­lor politice, culturale, tehnice şi de cultură generală, prin folosirea ce­lor mai eficiente forme de răspîn­dire a cunoştinţelor. La case de cultură, cluburi, cămine culturale, întreprinderi, în colaborare cu or­ganizaţiile de masă şi obşteşti, se organizează nenumărate activităţi cultural-educative menite să favori­zeze educarea multilaterală a oame­nilor muncii în spiritul cunoaşterii şi înţelegerii ştiinţifice a naturii, a lumii şi societăţii, combaterea te­meinică, argumentată a manifestă­rilor înapoiate, mistice, formarea o­­mului nou cu trăsături care să-l si­tueze pe cele mai înalte culmi ale umanismului socialist. In această direcţie, intelectualii sunt primii chemaţi să dea contur şi viaţă acestor nobile şi înflăcărate aspiraţii. Responsabilitatea intelec­tualului pentru destinele poporului în mijlocul căruia trăieşte, înseam­nă îndeplinirea competentă a sarci­nilor care îi revin la locul de muncă, dar această responsabilitate nu-şi întregeşte sensul ei autentic decît prin participarea lui — în funcţie, desigur, de specialitatea şi înclina­rea pe care o are — la întreaga viaţă cultural-artistică locală. Prin natura ei , tocmai activitatea de răspîndire a cunoştinţelor cultural­­ştiinţifice angajează un mare nu­măr de intelectuali. Bazîndu-se pe participarea ob­ştească, entuziastă şi pasionată a miilor de intelectuali, a celor mai reprezentative forţe cultural-artis­­tice, comitetele pentru cultură şi artă, comisiile pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, a­­şezămintele culturale dispun de ne­limitate potenţe creatoare, capabile să asigure dezvoltarea continuă a vieţii cultural-artistice. Nenumărate sunt deplasările pe care le întreprind intelectualii în calitate de conferenţiari în oraşele, comunele şi satele mureşene, expu­­nînd teme variate, de larg interes cetăţenesc. Este semnificativ spriji­nul dat din partea cadrelor didac­tice de la Institutul pedagogic de 3 ani, a cadrelor medicale de la I.M.F., şi clinici, a cercetătorilor de la Arhivele statului din Tirgu-Mureş, a societăţilor ştiin­ţifice şi culturale, a liceelor din judeţ. Oameni de ştiinţă, artă şi cultură, scriitori, cadre didactice din Invăţămîntul de cultură gene­rală, mediu sau superior, ingineri, medici, cat prof. univ. dr. docent Vasile Săbădeanu, prof. univ. dr. Ander Zoltán, prof. univ. dr. do­cent Maros Tiberiu, prof. univ. dr. Pop D. Popa Ioan, prof. univ. dr. Liviu Popoviciu, scriitorii Kovács György, Sütő András, Katona Szabó István, criticul literar Hajdú Győző, conferenţiarii universitari Gáli Iu­­liu, Oláh Tibor, Chereji Ioan, Kris­­tó Adalbert, compozitorul Zoltán Aladár, pictorul Olariu Gheorghe, şef de lucrări Bukaresti László şi mulţi alţii aduc o contribuţie sub­stanţială la difuzarea ştiinţei şi cul­turii. Concomitent, personalităţi marcante ale vieţii cultural-artistice din ţară au fost prezente deseori în mijlocul oamenilor muncii din ora­şele şi comunele judeţului. Acade­micienii Zaharia Stancu, Alexandru Graur, Remus Răduleţ, Mihai Be­­niuc, Nagy István şi alţii au ţinut prelegeri mult apreciate, au purtat discuţii cu intelectualii. Paralel cu antrenarea intelectua­lilor în acţiunile cultural-educative, ne-am preocupat de organizarea u­­nor acţiuni în cadrul ciclului de manifestări „Tribuna ştiinţei şi a culturii“ pentru intelectuali, pentru informarea şi instruirea metodico­­ştiinţifică a conferenţiarilor. Intelectualii de pe plaiurile mu­reşene, români, maghiari, germani, alături de întreaga intelectualitate a ţării noastre, îşi aduc contribuţia la dezvoltarea culturii şi civilizaţiei româneşti, la crearea şi sporirea acelui tezaur de bunuri materiale şi spirituale, care asigură progresul ţării noastre şi creează un mare prestigiu internaţional. In momentele de grea incercare în lupta aprigă, îndirjită, împotriva furiei apelor revărsate şi asupra judeţului nostru, zile şi nopţi, ală­turi de oamenii muncii de toate vîr­­stele şi profesiile, intelectualii, oa­menii de cultură şi artă din judeţ, au fost alături, din primele clipe, de toţi cetăţenii, pentru vindecarea ră­nilor provocate de inundaţii. Ei au dat explicaţii ştiinţifice cauzelor inundaţiilor, ale acestor fenomene naturale. In spiritul unei nobile so­lidarităţi umane active şi-au adus contribuţia la efortul general de restabilire a ritmului normal de muncă creatoare în toate domeniile vieţii. Organizarea unor acţiuni educa­tive de amploare în perspectiva a­­propiată, subordonarea întregii munci cultural-educative bătăliei pentru refacere, pentru sistematiza­re, pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe acest an şi tra­ducerea în viaţă a programului de dezvoltare multilaterală elaborat de partid, vor duce neapărat la ampli­ficarea şi adîncirea procesului cul­­tural-educativ, la îmbogăţirea vieţii spirituale a oamenilor muncii din judeţ. Avînd in vedere cerinţele e­­lementare ale acţiunii cultural-edu­cative pentru adulţi, caracterul ei permanent, multilateral, variat, di­ferenţiat, fără îndoială că manifes­tările preconizate în domeniul acti­vităţii de răspîndire a ştiinţei şi culturii vor confirma o activitate culturală pe măsura exigenţelor publicului nostru. prof. IOAN KAPUS secretar al Comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural­­ştiinţifice a judeţului Mureş Pe agenda de lucru a Consiliului judeţean al sindicatelor: Sprijin mai concret comitetelor sindicale in întreprinderi Intr-o atmosferă specifică de lucru a avut loc şedinţa lărgită a biroului Consiliului judeţean al sindicatelor. Au luat parte membrii Consiliului judeţean, directori, pre­şedinţi ai unor consilii oră­şeneşti şi ai unor comitete sin­dicale din întreprinderi industriale, membrii comisiei economice a Consiliului judeţean al sindicate­lor, invitaţi. La lucrări a participat tovară­şul Ioan Gherman, instructor al Consiliului Central al U.G.S.R. Participanţii au adoptat în una­nimitate următoarea ordine de zi: a) Raportul privind activitatea comitetului sindicatului de la U.E.L. Reghin în vederea realizării Hotărîrii Plenarei C.C. al U.G.S.R. din decembrie 1969 şi a conferinţei de alegeri din februarie a. c. — raportor Traian Pop, preşedintele comitetului sindicatului. b) Raportul privind formele şi mijloacele cultural-educative folo­site de comitetul sindicatului şi clubul de la U.E.I.L. Sovata în ve­derea recuperării pierderilor de producţie şi realizării angajamen­telor, întăririi disciplinei in muncă — raportor Barabás Coloman, preşedintele comitetului sindicatu­lui. Numeroşi participanţi, luînd cu­­vîntul pe marginea documentelor prezentate, au subliniat realizările obţinute precum şi sarcinile ce re­vin acestor sindicate în viitor. In urma dezbaterilor s-a ajuns la concluzia că pentru sprijinirea mai concretă a sindicatelor din ramura exploatării, prelucrării şi industrializării lemnului, îmbunătă­ţirea muncii, sporirea contribuţiei acestora la realizarea în întregime şi chiar depăşirea sarcinilor de plan pe 1970, sunt necesare o serie de măsuri. In acest sens membrii biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor vor participa la pre­gătirea şi desfăşurarea şedinţelor de comitet ale sindicatelor, la adunările lunare ale grupelor sin­dicale, precum şi la adunările ce vor avea loc la sectoarele de ex­ploatare şi în întreprinderi în ve­derea dezbaterii măsurilor ce se impun pentru recuperarea pierde­rilor de producţie cauzate de inun­daţii, pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe 1970 şi fun­damentarea planului pe 1971. Toate acestea vor conduce nemij­locit la valorificarea superioară a masei lemnoase, la reducerea pierderilor şi a consumurilor spe­­■ cifb­e de materii prime şi mate­riale. Biroul executiv va organiza­­un schimb de experienţă pe tema: „Generalizarea experienţei înain­tate şi a metodelor avansate de muncă". Sarcina principală o con­stituie urmărirea aplicării hotă­rîrii privind acordarea de premii muncitorilor care obţin economii de materii prime şi materiale. In ceea ce priveşte munca cul­tura­l-educativă de masă în spriji­nul realizării sarcinilor de plan, sindicatele vor fi sprijinite în orga­nizarea brigăzilor artistice de agi­taţie, reactivarea bibliotecilor vo­lante la toate parchetele de ex­ploata­re. Zece lectori din activul sindica­tului vor ţine expuneri la grupele sindicale, prin care vor populariza măsurile şi hotărîrile partidului şi statului. De asemenea, vor avea loc conferinţe pe teme privind în­tărirea disciplinei în producţie, uti­lizarea cit mai deplină a fondului de timp şi a capacităţilor de pro­ducţie. In preocuparea permanentă a sindicatelor va trebui să stea şi în continuare îmbunătăţirea condiţii­lor de muncă şi de viaţă ale sala­riaţilor. (Urmare din pag. 1) » avea în permanenţă pui, am organizat o gospodărie anexă, avînd în prezent 40 de pui. Trebuie să spun că deocamdată cresc aceşti pui chiar la mine acasă. Oprim şi la Zau de Cîmpie. Tovarăşul Vasile Dosan, preşe­dintele cooperativei ne declară că deşi aici nu este un traseu turistic important, conducerea cooperativei acordă o atenţie deosebită unităţilor de alimen­taţie publică. Sifonăria proprie produce zilnic, în medie, în jur de 400 sticle de sifon şi 600 sticle de suc de lămîie, cu care sunt aprovizionate unităţile. La­boratorul de cofetărie, de aser­menea, realizează 14—15 sorti­mente de prăjituri şi un bogat sortiment de îngheţată. Fac faţă solicitărilor şi bufetele, chiar şi cu preparate din carne. Coope­rativa şi-a creat o gospodărie anexă, dispunînd în prezent de 6 porci, care în perioada sep­­tembrie-noiembrie vor fi buni de tăiat. Şi iată-ne acum la Iernut. Aici ne-a surprins slaba apro­vizionare atît la braserie, cit şi la restaurant. In afară de chif­­teluţe şi mititei, în vitrinele fri­gorifice n-am găsit nimic. Cofe­tăria dispune de un bogat sor­timent de prăjituri. Nu dispune în schimb tocmai de ceea ce solicită drumeţii însetaţi, de ră­coritoare. De mai bine de o săptămînă cofetăria nu primise nici o sticlă de Bem-Bem sau Fructe, deşi conform graficului trebuie să i se livreze de două ori la săptămînă, marţi şi vineri, cite 800 de sticle. Vizităm şi alte unităţi de ali­mentaţie publică. Unele fac faţă solicitărilor turiştilor în mai mare măsură, altele în mai mică. __ Biroul executiv al Uniunii judeţene a cooperativelor de consum — ne spune tovarăşul Alexandru Pop — a acordat din timp o atenţie deosebită unităţilor de pe traseele turisti- turistice ce. Avem 9 unităţi speciale, din care 7 dispun şi de spaţii de cazare cu peste 140 de locuri. Toate unităţile au fost puse la punct, s-a revizuit şi completat inventarul, creîndu-se condiţii bune de servire. In privinţa a­­provizionării, acestor unităţi li se livrează mărfuri cu prioritate. Bere, de pildă, ele primesc cel puţin de două ori la săptămînă. Pentru ele lucrează şi labora­toarele de carmangerie şi cofe­tărie. — Se discută de mult pro­blema personalităţii acestor unităţi, in sensul ca fiecare să dispună de mîncărurile speci­fice locului. — Noi am dispus ca la fie­care unitate să se stabilească mîncăruri specifice, care în alte părţi să nu se găsească. In une­le locuri s-a şi introdus. La Răstoliţa, de pildă, zilnic con­sumatorii găsesc fasole cu costiţă. Aceasta e o specialitate aici. La „Stejarul" de la Tîrnă­­veni, specialitatea casei este tocăniţa cu mămăliguţă, la „Salcîmul" puiul la grătar cu mujdei, la „Vaţman" cîrnaţul la grătar etc. — Am observat în multe locuri o preocupare de seamă în privinţa completării fondului de marfă, în special la carne, prin înfiinţarea de gospodării anexe.­­ Avînd în vedere situaţia creată de calamitatea naturală din primăvara acestui an, Biroul executiv al U.J.C.C. a îndrumat conducerile cooperativelor pen­tru organizarea de gospodării anexe. In total, pe judeţ, avem 14 astfel de gospodării, în care se cresc porci, păsări şi oi. La Bălăuşeri, de pildă, se cresc 100 de păsări, la Luduş 73 de miei şi două scroafe cu 12 purcei, la „Vaţman" 50 de pui, la Lunca Bradului 15 miei, la Sovata 8 porci, la Fîntînele este în curs de organizare o crescă­torie cu 200—300 de păsări etc. — Cooperaţia de consum se îmbogăţeşte cu o nouă unitate pentru deservirea turiştilor. Este vorba de Hanul de la Sovata. Ce ne puteţi spune despre acesta? — Hanul turistic din Sovata este o unitate modernă. Acesta va fi dat în folosinţă in cursul lunii august. El va cuprinde un hotel cu aproape 70 de locuri, în camere cu 1­4 paturi, un restaurant modern cu 100 de locuri la mese în sală şi 150 de locuri pe terasă, o cofetărie, un bar, un laborator de car­mangerie, unul de cofetărie etc. Aşadar, unităţile cooperative­lor de consum situate pe tra­seele turistice îşi aşteaptă oas­peţii. Vizitaţi-le cu încredere. Tir cu­ arcul_ Cupa memorială „Buksa-Kelemen“ In organizarea Clubului sportiv Voinţa din Tg.-Mureş, sâmbătă şi duminică pe terenul „7 Noiembrie, de la fostul hipodrom al oraşului a avut loc concursul memorial „Buk­­sa-Kelemen“ la tir cu arcul pentru juniori şi seniori. Iată primii cla­saţi: Seniori: 2X50 m şi 2X30 m. Individual: 1. Teodor Kaszoni (P.T.T.R.) 997 puncte; 2. Eugen Vass (P.T.T.R.) 954 puncte; 3. Ioan Má­tyás (Voinţa) 904 puncte; 4. Alexan­dru Simon (Voinţa) 886 puncte; 5. Eugen Kovács (Voinţa) 879 puncte. Pe echipe: 1. P.T.T.R. 2.809 puncte; 2. Voinţa 2.669 puncte; 3. Mureşul 2.331 puncte. Juniori: 2X30 m şi 2X16 m. Individual: 1. Iosif Baráth (Voinţa) 1. 152 puncte; 2. Ştefan Szentgyörgy (Voinţa) 1.076 puncte; 3. Alexandru Mátyás (Voinţa) 1.033 puncte; 4. Ştefan Farczădi (Voinţa) 993 puncte; 5. Csaba Sipos (Voinţa) 987 puncte. Pe echipe: 1. Voinţa I. 3.261 puncte; 2. Mureşul 1.991 puncte; 3. Voinţa II. 1.904 puncte. IOAN PAUL ECONOMII SUPLIMENTARE (Urmare din pag. 1)­racteristicilor izolaţiei conductori­lor şi cablurilor expuse la intem­perii", realizează anual economii de granule P.V.C. în valoare 7.200.000 de lei, concomitent creşterea gradului de izolaţie şi conductibilitate a conductorilor şi cablurilor. . Cu bune rezultate se aplica şi inovaţia inginerilor Paul Turcu şi Octavian Moraru de a C.I.A., pri­vind­ Modificări tehnologice la fabrica de acid azotic, oxidarea amoniacului". Prin creaţia lor, ino­vatorii de la Combinatul de îngră­şăminte azotoase din Tg.-Mureş au obţinut scăderea consumului de arr-­lac pe tona de acid azotic. Angajamentul inovatorilor, in­ventatorilor şi raţionalizatorilor din municipiul Tg.-Mureş de a obţine in acest an 46.600.000 de lei eco­nomii suplimentare, realizate pe baza dinamizării mişcării de masă a inovatorilor, atestă frumoasa tra­diţie privind activitatea de inovaţii şi raţionalizări statornicită în între­prinderile tîrgumureşene. La Iprofil „23 August", din ini­ţiativa comitetului sindicatului s-a introdus metoda acordării recom­penselor băneşti la locurile de muncă ale inovatorilor, în grupele sindicale din care aceştia fac par­te, cu scopul de a stimula şi an­trena cu­ mai mulţi muncitori, maiştri, ingineri şi tehnicieni în mişcarea de inovaţii. Dacă aşa stau lucrurile aici, trebuie spus că la alte întreprinderi din Tg.-Mureş recompensele materiale care se cuvin inovatorilor se achită cu destul de mari întîrzieri. Fireşte, acest mod de a proceda e de­parte de a stimula pe oamenii în­drăgostiţi de noutăţi. In alte între­prinderi se tărăgănează nejustifi­cat rezolvarea dosarelor de ino­vaţii. Aşa s-a întîmplat la sfîrşitul anului trecut, cînd 272 dosare de inovaţii au rămas nerezolvate. Cei însărcinaţi cu rezolvarea acestor probleme de mare însemnătate pentru procesul de producţie tre­buie controlaţi mai îndeaproape. Ei nu trebuie să uite că în fiecare dosar de inovaţii zac idei menite să conducă la realizarea de eco­nomii, de beneficii, de care eco­nomia naţională are nevoie acum, mai mult ca oricînd, de cu Cinema MIERCURI, 15 IULIE TG.-MUREŞ — Arta: Străinii- Select. Splendoare în iarbă. Pro­gresul) Cu mine nu, madam! Tineretului: Războiul domniţelor. Unirea: Cînd se arată cucuveaua. Muncitoresc: Jocul care ucide. Flacăra: Sezon mort (ambele se­rii). Grădina de vară: Străinii. SIGHIŞOARA — Lumina: ...Să ucizi o pasăre cîntătoare. Tîrna­­va: Winnetou în Valea Morţii. LUDUŞ — Flacăra: La nord prin nord-vest. IERNUT — Lu­mina: „Armata codobaturilor“ din nou în luptă. SARMAŞU — Popular: Planeta maimuţelor. REGHIN — Patria: Joc dublu în serviciul secret. Victoria: Testa­mentul doctorului Mabuse. TlR­­NAVENI — Melodia: Vadul ia­dului. SOVATA — Doina: Drep­tul de a te naște. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Populari Ultima șansă. FlNTlNELE — Patria: Omul, orgoliul, vendetta. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Corabia nebunilor. Televiziune 18:00 — Microavanpremieră; 18,05 — Universal-șotron. Enci­clopedie pentru copii; 18,30 — Actualitatea în economie. Cen­tralele industriale după un an de activitate; 19,20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Reflector; 20,15 — Tele­­cinemateca: Viva Villa; 22,05 — Ora editorului: Editura „Univers" şi citeva probleme ale literaturii secolului XV; 22,30 — Desene animate; 22,40 — Gala marilor interpreţi români: Elena Cernei; 23,05 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş JOI, 16 IULIE In limba română: 6—6,30: Jurnal de dimineaţă. Varietăţi muzicale. Sfatul medicului. 18— 19.30: Cronica actualităţii. Muzi­că populară. Reflecţii pe teme economice. Literatură şi artă: D. R. Popescu şi proza româ­nească contemporană. Poşta mu­­zicală. Anchetă socială. Romanţe. In limba maghiară: 6,30—7; Emisiune pentru crescătorii de animale. Sporirea producţiei de lapte. Muzică populară: 16,30—18; Cronica actualităţii. Melodii din filme. Jurnalul tineretului. Mu­zică. Slujitorii catedrei. Cereţi în librării: Petőfi Sándor: Poezii şi poeme — ediţie bilingvă lei 25.— Mansfield K.: Preludiu lei 17.— Hoffmann E, T. A.: Opere alese lei 10.— Veress Zoltán: Septembrie — reman lei 9,50 Szabó Gyula: Neamul Gondoşilor — roman lei 26.— Eugen Barbu: Jurnal lej 15.— Samuel Pepys: Jurnal lei 8.— Zeno Ghiţulescu: Dincolo de umbre — versuri lei 2,75 James Joyce: Portret al artistului în tinereţe (colecţia Meridiane) lei 7,50 Francesco de Sanctis: Istoria literaturii italiene — lei 20.— ed. legată lei 27.— Angajăm pentru * conducerea magazinului de artizanat — persoană cu practică corespunzătoare, care cunoaşte limba germană sau eventual franceza. — remizier pentru activitate de comerţ ambulant, în tîrguri. Persoanele care posedă mijloace de transport au prioritate. Informaţii se pot primi la O.C.M.A.D. Tg.-Mureş, str. Kossuth Lajos nr. 20. Cinema „Progresul" C­u nu, infroeun! Spre deosebire de STRĂINII, în care lucrurile sunt luate în se­rios, iar „durii“ îşi fac meseria cu toată conştiinciozitatea, lovind cu sete şi fără milă, filmul studiourilor germane DEFA­C CU MINE NU, MADAM, realizat în colaborare cu cineaştii iugoslavi undeva pe ma­lul sîrbesc al Adriaticii, transpune aventura în domeniul parodiei, agrementînd-o cu tot ceea ce le place spectatorilor să vadă în zilele de destindere ale stagiunii estivale. Avem, astfel, şi femei frumoase, şi aventuri amoroase, şi încurcături, şi spionaj (chiar dublu), şi tra­vestiuri, şi bătăi, şi o paradă a modei (inclusiv de costume de baie), şi... cite şi mai cite. S-ar părea că noi, cei confortabil instalaţi în fotolii, nu mai avem altceva de făcut decît să palpităm (pentru că filmul e cu suspense) şi să ne amuzăm (pentru că filmul e şi comedie). Numai că intenţia realizatorilor nu s-a materializat, bunăvoinţa do­­vedindu-se insuficientă acolo unde lipseşte fantezia. Şi iată că în loc să palpităm ne plictisim, iar în Ioc să ne amuzăm rămînem nepăsă­tori. Nu chiar în permanenţă, e drept, dar excepţiile sunt puţine, prea neînsemnate şi, vorba proverbului, nu fac decît să sublinieze şi mai puternic impresia generală. Vizionînd acest film, nu putem decit să ne întrebăm (pentru a cita oară?): de ce cred unii (e vorba de cei care achiziţionează fil­mele) că destinderea e sinonimă cu lipsa de calitate, că a dori să te distrezi înseamnă a renunţa la orice pretenţie artistică? ZENO FODOR Aînsemnări Nota 4 întreprinderii comunale Din nou şi din nou se ridică aceeaşi problemă. Conducerea întreprinderii comunale, (sectorul transport în comun), nu este în stare să se adapteze la situaţii noi, la cerinţele călătorilor. Presupunem că şi tovarăşii cărora li s-a încredinţat organiza­rea transportului în comun pe raza municipiului Tg.-Mureş ştiu că ne aflăm în luna iulie, luna lui cuptor, cum i se mai zice şi că cetă­ţenii municipiului sunt dornici să se răcorească, să se deplaseze la băi, la ştranduri. Una din băile cele mai frecventate în aceste zile e cea din Sîn­­georgiu de Mureş, situată la circa 5 km de centrul oraşului. Avînd în vedere accesul extraordinar de mare al populaţiei către acest loc de recreare, ar fi cu totul normal ca pe linia nr. 5 care deser­veşte staţiunea, să circule, mai ales în orele de vîrf, un număr sporit de autobuze. In cursul săptămînii trecute am constatat cu regret că, pe cînd cursele de pe alte linii circulau adesea goale, pe linia nr. 5 erau dirijate prea puţine maşini. Culmea, duminica, zi cu cea mai mare afluenţă, autobuzele supraaglomerate nici nu opreau în unele staţii ca, de exemplu cea din Piaţa Trandafirilor. Treceau agale prin faţa staţiei autobuze de pe liniile 12 şi 2, mai multe la rînd, aproape goale... iar pe linia nr. 5 .. .ioc. Permiteţi-ne să punem întrebarea, unde se aflau în acele ore toride ale dimineţii de duminică diriguitorii transportului în co­mun? Ce păzesc dispecerii a căror obligaţie elementară ar fi tocmai reglementarea acestei situaţii, care în nici un caz nu dovedeşte o preocupare serioasă din partea întreprinderii comunale faţă de nor­malizarea transportului în comun. ŞTEFAN IZSAK Agenţia O. N. I­ut­reş şi mialele im­oi­ct dispun de locuri pentru odihnă pe litoral, in hoteluri, căsuţe tip vile şi bungalowuri. Perioada 15 iulie — 30 septembrie. Preţuri convenabile; reducere de 50 la sută pe C.F.R. AUTOBAZA MARFĂ TG. Mureş ANGAJEAZA DE URGENŢĂ ŞOFERI PROFESIONIŞTI. CONDIŢII: SA AIBA STAGIUL MILITAR SATISFĂCUT, SĂ NU AIBĂ SANCŢIUNI NOTATE IN TICHETUL PERMISULUI DE CONDUCERE, SA AIBĂ DOMICILIUL PE RAZA JUDEŢULUI MUREŞ. RELAŢII SE DAU ZILNIC LA SEDIUL AUTOBAZEI DIN TG. MUREŞ, STR. BUDIULUI NR. 101, RESORTUL PERSONAL. Combinatul de sticlă şi faianţă sighişoara Vinde din stoc disponibil, pe bază de comandă următoarele materiale : — ARGILA REFRACTARĂ AR 173 tone 142. — CLEI DE OASE ŞI PIELE lag. 138. — INDICATORI PIROSCOPICI buc. 48.000. Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul aprovizionări al Combinatului de sticlă și faianță.

Next