Steaua Roşie, iulie 1970 (Anul 21, nr. 152-178)

1970-07-15 / nr. 164

* Anul XXII. Nr. 164 (3.829) MIERCURI, 15 iulie 1970 4 pagini, 30 de bani CHMN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CU TOATE FORŢELE LA ÎNTREŢINEREA In cooperativele agricole de pro­ducţie din Zau de Gmpie, Tăureni, Sculfa şi Roşiori lucrările agricole de sezon se desfăşoară în bune condiţiuni, datorită mobilizării din timp a tuturor forţelor existente. Ca atare, în toate cele patru C.A.P. se prevede o recoltă abun­dentă de sfeclă de zahăr, cartofi şi porumb. Pierderile de timp pro­vocate de intemperii sunt recupe­rate aici printr-o activitate asiduă, perseverentă, acordîndu-se o gri­jă deosebită lucrărilor de întreţi­nere a culturilor. La Tăureni, de pildă, cea de-a treia praşilă a sfe­clei de zahăr a fost terminată ur­­mînd ca pînă la pornirea combi­nelor să se execute şi cea de-a patra. O suprafaţă de 100 de hec­tare a fost prăşită mecanic şi a treia oară. Cei doi tractorişti rea­lizează zilnic un ritm de 30 de hectare, astfel că în decurs de cîteva zile lucrarea va fi termina­tă. Situaţia e similară şi la Zau de Cîmpie şi Roşiori. In C.A.P. Zau de Cîmpie, de pildă, este în curs cea de-a patra praşilă a sfeclei de zahăr, prăşitul mecanic al po­rumbului executîndu-se de-acuma a doua oară. Secerişul n-a început încă în toate C.A.P., însă apropierea lui se resimte peste tot. Or acest lu­cru presupune accelerarea prăşi­­tului mecanic, cu atît mai mult cu cît pentru lucrările de întreţinere a culturilor sînt necesare cîte 2—3 şi chiar şi 4 tractoare, atît de ne­cesare la recoltarea păioaselor, mai ales a griului, întreţinerea culturilor de cartofi e pe terminate în toate cele patru C.A.P. vizitate. La Roşiori a şi fost valorificată o parte din recoltă, obţinîndu-se 133.200 lei în loc de 80.000 de lei planificaţi pentru car­tofii de vară de pe 8 hectare. Te­renul respectiv a fost arat şi re­­însămînţat cu porumb siloz. La Zau de Cîmpie şi Şăulia, încă la sfîrşitul săptămînii trecute au pornit combinele, pe cînd însă la Tăureni şi Roşiori, secerişul a în­ceput numai luni. După cum reie­se însă din stadiul pregătirilor, si­tuaţia nu e alarmantă. Prăşitul şi cositul au fost terminate aproape peste tot, şi s-au făcut intense pre­gătiri şi pentru recoltare. La Zau de Cîmpie lucrează de acuma 10 combine, la Roşiori şi Şăulia cîte 7, iar la Tăureni 6 combine. Ast­fel, în primele două C.A.P., încă la sfîrşitul săptămînii curente se va termina secerişul orzului. La Tău­reni şi Roşiori, de asemenea, se prevede terminarea lucrărilor, cel puţin după cum ne asigură ingi­nerii—şefi ai unităţilor respective. Prevederile privind strîngerea baloturilor de paie sunt de aseme­nea promiţătoare. Ţăranii cooperatori din Roşiori au decis ca, în fiecare dimineaţă, pînă la pornirea combinelor, toate atelajele să fie dirijate la trans­portul paielor. Sîntem de părere că această metodă ar putea fi apli­cată și la arături, introducîndu-se două schimburi sau schimburi pre­lungite. Desigur, aceasta cade în sarcina conducerii I.M.A., care ar avea menirea de a asigura spe­cialiştii necesari. In fotografie : — Orzul este copt; combinele pot pomni — constată specialiştii de la C.A.P. Şăulia. CULTURILOR ŞI SECERIŞ! MUNCA SUSŢINUTA PENTRU REFACEREA GRĂDINII DE LEGUME Calamităţile din luna mai au cauzat fermei legumicole din Sîn­­paul mari daune. Unele culturi au fost compromise, iar la altele, din cauza ploilor şi a timpului nefavo­rabil vegetaţia a întîrziat. Se pă­rea că producţia din acest sector nu va putea fi realizată la nivelul sumei de 1.500.000 de lei prevă­zută in planul de producţie. Stînd de vorbă cu inginerul La­­dislau Szăcs, şeful acestei ferme, am aflat lucruri îmbucurătoare. Dacă la cultura mazărei, calami­tăţile au cauzat o pierdere de 80.000 de lei, s-a însămînţat mai multă fasole, s-au plantat în cîmp mai multe roşii, iar plantele aflate în cultură sunt mai bine îngrijite, asigurîndu-li-se condiţii optime de dezvoltare. In solarii, roşiile au în­ceput să se coacă în acest an cu o săptămînă mai de timpuriu decit în anul trecut. Pînă în prezent, de sub folia protectoare de polietilenă au fost recoltate şi livrate peste 1.200 de kg de roşii. Ferma a mai livrat pînă în prezent peste 10.000 de kg de salată, 4.000 de kg de spanac şi 3.000 de kg de ceapă verde. Nu peste mult timp se va trece la recoltarea roşiilor în cîmp şi a celorlalte legume. . .Terenurile cu culturi compro­mise au fost refăcute — ne-a spus inginerul Ladislau Szöcs. Am plan­tat răsaduri, am aplicat metoda de insămînţare direct in cîmp. Re­zultatele de pînă acum mă îndrep­tăţesc să afirm că vom putea rea­liza veniturile prevăzute în acest sector". Ca o mărturie la cele spuse de şeful fermei stă şi faptul că recol­tatul mazărei pentru conserve este pe terminate şi că zilnic, peste 200 de ţărani cooperatori participă la întreţinerea culturilor de legume. Producţia se hotărăşte acum prin îngrijirea culturilor. V. OLTEANU Pămîntul are din nou nevoie de apă. In fotografie: Aspect din timpul pregătirilor pentru irigaţii în grădina de legume de la CA.P. Sinpaul. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura ae­rului la Tg.-Mureş a fost de 26 de grade. TIMPUL PROBABIL : Vreme frumoasă şi călduroasă, cu uşoa­ră instabilitate în cursul după­­amiezii, cînd, cu totul izolat vor cădea averse slabe de ploaie. Vînt slab din sud-vest Diminea­ţa ceaţă locală. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10— 17 grade, maximele între 24—28 grade. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! TEMA ROSIE " «»■"■■■■■mm» "I"" ■■ ■ ui««.. . . *■!««»■»■■» ss»««TM»„„ PRILEJ DE DISTRACŢIE PENTRU TINERET Tineretul municipiului nostru va avea ocazia să participe, în­­cepînd cu această săptămînă, la serile distractive ce vor fi orga­nizate de Comitetul municipal U.T.C. și Casa de cultură a sin­dicatelor, în fiecare sîmbătă, la ora 19 în curtea Liceului „Bolyai Farkas". Participanţii la aceste seri, care se anunţă deosebit de antrenante, vor dansa la muzica oferită de formaţiile de amatori tîrgumureşene „Iris“ şi „Denies“. Tot în curtea liceului va func­ţiona şi un bufet ocazional. SOLISTUL SERII — AURELIAN ANDREESCU Grupul vocal-instrumental „Meteor" care funcţionează pe lângă Clubul studenţesc din Iaşi, va susţine joi, 16 iulie la orele 17 şi 20, pe scena Palatului cul­turii, un spectacol muzical inti­tulat „Cavalcada ritmurilor“, în­tregit cu momente vesele semna­te de Radu Athanasie. Concertul se va bucura de concursul cunos­cutului solist de muzică ușoară — Aurelian Andreescu. ÎN SEZONUL TURISTIC — pe traseele turistice Ne găsim în plin sezon al drumeţiilor, al excursiilor. Oa­meni de toate vîrstele şi de toate profesiile pleacă la drum, în dorinţa de a face cunoştinţă cu frumuseţile şi bogăţiile na­turii sau cu cele create de se­menii lor. In acest anotimp, pe drumurile de beton sau de as­falt ale judeţului autovehiculele se ţin lanţ. Sezonul turistic e în toi. Zilele trecute am pornit şi noi la drum. Ne însoţeşte tovară­şul Alexandru Pop, şeful servi­ciului alimentaţiei publice din cadrul întreprinderii economice a U.J.C.C. Şi deşi călătorului îi stă bine cu drumul, ne-am oprit din loc în loc, pentru a vedea cum sunt deserviţi turiştii de uni­tăţile cooperaţiei de consum si­tuate pe traseele turistice. Tre­buie să arătăm că, în judeţul nostru, cooperaţia de consum dispune de unităţi moderne, în stare să satisfacă în bune con­diţii cerinţele atît în privinţa cazării cît şi a mesei. Unele dintre ele, cum sînt, de pildă, restaurantul de la Bălăuşeri şi unitatea „Vatman" fac parte din unităţile „Camping în Ro­mânia", destinate deservirii tu­­riştilor­ străini. Şi-au cîştigat un binemeritat renume şi terasa „Salamul" din Luduş, „Steja­rul" din Tîrnăveni, Cabana Şoimii" din Lunca Bradului, ca­bana de la Gălăoaia etc. Dar iată-ne la terasa „Sal­amul" din Luduş. La locul de parcare, autoturisme multe, purtînd numere de imatricu­­lare cu iniţialele multor judeţe din ţară şi chiar de peste ho­tare. Grătarul este încins, gata de a potoli pofta drumeţilor cu un pui stropit cu mujdei de usturoi. Bucătăreasa şefă, Vio­rica Ghirca ne face cunoscut că puiul la grătar cu mujdei de usturoi constituie specialitatea bucătarului. La comandă, clien­ţii sunt serviţi şi cu alte prepa­rate, pregătite ca la „mama acasă". — Astăzi, de pildă — ne spune bucătăreasa — avem ciorbă de purcel, antricot cu ceapă, friptură de porc, tocană de văcuţă, cîrnaţ de porc, miti­tei, cotlet de porc la grătar. Şeful unităţii, tovarăşul Chio­­reanu, ne informează că mîn­­cărurile reprezintă aproape o treime din volumul vînzărilor zil­nice. In luna iunie, de pildă, din totalul de 167.441 lei, bucă­tăria a realizat aproape 50.000 de lei. — Cum reuşiţi acest lucru? — Ne străduim să facem ast­fel de mîncăruri, care în altă parte să nu se găsească, uni­tatea noastră să-și aibă perso­nalitatea proprie. La noi, spe­cialitatea casei sau a bucă­tarului este puiul la grătar cu mujdei de usturoi. Pentru a P. POPSOR (Continuare în pag. a 2-a) INSTALAŢII MODERNE LA FA­­BRICA DE LAPTE PRAF DIN LUDUŞ. (Fotó : C. SZÁSZ) Trimişii Agerpres, Mircea S. Io­­nescu şi Nicolae Creţu, transmit: In cea de-a patra zi a vizitei în ţara noastră, generalul Jean Be­del Bokassa, preşedintele Republi­cii Africa Centrală, persoanele ca­­re-l însoţesc, precum şi Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, întreprind o călăto­rie prin ţară. Oaspeţii sunt însoţiţi de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, ad­junct al şefului Marelui Stat Ma­jor, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariului — oraşul Piteşti. Pe platforma unde se află am­plasate un modern combinat pe­trochimic, o fabrică de negru de fum, şi una din cele mai mari ra­finării petrolifere, oaspeţii din Re­publica Africa Centrală sunt întîm­­pinaţi de Gheorghe Năstase, pre­şedintele Consiliului popular jude­ţean Argeş, de primarul municipiu­lui Piteşti, Alexandru Popescu, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcţiune la sfîrşitul anului trecut, însoţiţi de Gheorghe Pacoste, ad­junct al ministrului industriei pe­trolului, şi de Victor Nica, directo­rul general al rafinăriei, oaspeţii vi­zitează principalele instalaţii. La ta­bloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extrac­ţie, prefracţionare şi hidrofinare a benzinei, se dau explicaţii în legă­tură cu procesul tehnologic com­plet automatizat al rafinăriei. Străbătînd apoi centrul Piteştiu­­lui, oaspeţii ajung în zona indus­trială din partea de nord a oraşu­lui unde se află numeroase unităţi ale industriei uşoare. Combinatul de exploatare a lemnului, fabrica de bere şi fabricile textile. Se vizitează Combinatul de ex­ploatare şi industrializare a lem­nului, unde oaspeţii iau cunoştinţă de procesele tehnologice în mare parte mecanizate şi automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale ju­deţului este transformat în garni­turi de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase şi alte produ­se. Face o plăcută impresie sala expoziţiei permanente a combina­tului. Are loc aici o discuţie asupra posibilităţilor de cooperare ale Ro­mâniei cu Republica Africa Cen­trală în domeniul prelucrării lem­nului, lemnul fiind o mare bogăţie de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Produsele Combinatului piteştean sunt cunoscute în peste 100 de ţări ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteştiului se face un scurt popas la moderna fabrică de bere, uni­tate industrială dată în producţie în vara trecută. Urmează o degus­tare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei indus­triale piteştene, preşedintele Consi­liului popular judeţean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea gene­ralului Jean Bedel Bokassa un de­jun. In timpul dejunului, preşedintele Consiliului popular judeţean Ar­geş şi preşedintele Republicii Afri­ca Centrală au toastat pentru dez­voltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, pe multiple planuri, între cele două ţări, pentru pace şi înţelegere între popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca şosea naţională Cîmpulung — Rucăr — Bran, oaspeţii s-au îndreptat spre Braşov. La sosirea în oraşul de la poa­lele Tîmpei, ei au fost salutaţi cor­dial de preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov, Constan­tin Cîrţînă, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Atît în judeţul Argeş cît şi la Braşov, pretutindeni în localităţile şi unităţile economice vizitate de preşedintele Jean Bedel Bokassa, cetăţenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. in municipiul Tîrgu-Mureş Elanul sporit şi creator al oame­nilor muncii din municipiul Tg.­­Mureş pentru repunerea în funcţiu­ne a obiectivelor economice ava­riate, abnegaţia cu care s-a mun­cit şi se munceşte în schimburi normale şi prelungite pentru recu­perarea timpului furat de ape, pen­tru îndeplinirea tuturor indicatori­lor planului de stat pe 1970, nu i-a împiedicat pe inovatori şi raţionali­­zatori să-şi materializeze preţioa­sele lor idei. „îndrumate de organizaţiile de partid, sindicatele au mobilizat ma­sele de salariaţi din întreprinderi pe făgaşul valorificării iniţiativei creatoare. Biroul executiv al Consi­liului municipal al sindicatelor din Tg.-Mureş — remarca­tov. Alexan­dru Brejan, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor — a ini­ţiat mai multe acţiuni concrete pri­vind îmbunătăţirea activităţii celor 16 cercuri ale inovatorilor din mu­nicipiul nostru. Atît membrii birou­lui cît şi comitetele sindicatelor din întreprinderi au exercitat un con­trol permanent asupra felului cum sunt rezolvate propunerile de ino­vaţii, realizarea planurilor tema­tice. Cu scopul de a menţine in­teresul inovatorilor şi raţionalizato­­rilor pentru descoperirea celor mai potrivite soluţii în stare să asigure neîncetat îmbunătăţirea tehnolo­giilor de fabricaţie, reducerea con­sumurilor specifice, creşterea pro­ductivităţii muncii, ridicarea cali­tăţii produselor, reducerea preţu­lui de cost, am organizat recent şi o consfătuire la nivel de munici­piu cu inovatorii fruntaşi şi cadrele direct legate de această mişcare“. Şi într-adevăr, rezultatele obţi­nute pînă acum în domeniul ino­vaţiilor şi raţionalizărilor sunt bune. In comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timpul care s-a scurs din acest an s-a înregistrat o creştere atît în dinamica numă­rului de inovaţii aplicate (129), cît şi în eficienţa economiilor realiza­te, economii care se cifrează la 10.500.000 de lei. Printre invenţiile şi inovaţiile care au soluţionat pro­bleme tehnice şi economice reţin atenţia: „Metodă şi aparat pentru analiza magnetică a vibraţiilor structurale în oţeluri". Această in­venţie, realizată de fizicianul Em­őd Fülöp de la I.I.S. Metalotehnica, poate fi aplicată în analiza canti­tativă a unor compuşi structurali, în special în oţelurile de scule şi la stabilirea anumitor parametri de tratament termic. Pe lîngă faptul că inovaţia aduce economii de cca. 150.000 de lei, mai are şi avantajul că s-a renunţat la im­portarea unui „Dilatometru uni­versal" care se plătea în valută iar costul unui astfel de aparat inven­tat la Tg.-Mureş nu depăşeşte 9.000 de lei. Inginerii Fodor Petru şi Gherghel Ioan de la Fabrica de conductoare prin inovaţia: „îmbunătăţirea cu­ GH. TOCAGIU (Continuare în pag. a 2-a) Lucrările consfătuirii privind prevenirea fasciolozei După cum s-a anunţat în nu­mărul de ieri al ziarului, la Casa agronomului din lerut s-au deschis lucrările consfătuirii repu­blicane privind prevenirea fascio­lozei. Lucrările consfătuirii au fost deschise de ing. Marcel Mogoşiu, directorul Direcţiei agricole a ju­deţului Mureş. Importanţa consfătuirii a fost subliniată de reprezentanţi ai Mi­nisterului Agriculturii şi Silviculturii şi ai Institutului „Pasteur". Referatul principal privind me­todele folosite în prevenirea fas­ciolozei în judeţul Mureş, cît şi primele rezultate obţinu­te pe baza muncii unui colec­tiv format din reprezentanţi ai I.C.V.R. „Pasteur", ai Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, Direcţiei agricole judeţene Mureş şi Labo­ratorului veterinar judeţean, a fost prezentat de dr. Alexandru Ronea, şeful serviciului sanitar-veterinar j­udeţea­n. Referatul a scos în evidenţă fap­tul că după 2 ani de aplicare a unor măsuri susţinute, cu con­cursul consiliilor populare comu­nale, al specialiştilor din agricul­tura judeţului, s-au obţinut rezul­tate remarcabile în p­revenire­a fasciolozei, împărtăşind consfătuirii metode­le care au concurat la obţinerea acestor rezultate, medicii veterinari de la circumscripţiile Brîncoveneşti, Iernut, Găneşti şi Cucerdea au prezentat date ilustrative asupra eficienţei economice a măsurilor întreprinse. Un viu interes a stîrnit referatul prezentat de ing. Ioan Cătană, di­rectorul O.F.G.A.I.F. Mureş, care a relevat importanţa lucrărilor actua­le şi a celor de perspectivă, solu­ţiile adoptate, cît şi aportul aces­tora în complexul de măsuri pri­vind prevenirea biotopilor favora­bili dezvoltării fasciolozei. In cuvîntul său, tov. Leon Truţa, primarul comunei Gurghiu, a ex­pus felul în care consiliul popu­lar comunal a sprijinit acţiunea de prevenire a fasciolozei, colabora­rea cu organele tehnice-veteri­­nare. In încheierea lucrărilor din pri­ma zi, au fost prezentate referate din partea mai multor judeţe d­in ţară, în aceeaşi problemă. Lucră­rile consfătuirii continuă. dr. ŞTEFAN OLTEANU director adjunct al Direcţiei agricole a judeţului Mureş

Next