Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)

1970-10-18 / nr. 245

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII, Nr. 245 (3.910) Duminică, 18 octombrie 1970 4 pagini, 30 de bani aceste zile în toate unităţile agricole se cere SPORIREA RITMULUI ÎNSĂMîNŢÂRILOR, RECOLTĂ­RILOR Şl TRANSPORTULUI PRODUSEL­OR Cu forţe sporite la semănat După cum am arătat, însămîn-­­ţarea griului pînă la 15 octombrie în cooperativele agricole a fost e­­xecutată în proporţie de 42,5 la sută, iar în întreprinderile agricole de stat pe 66 la sută din suprafa­ţă. Aceasta înseamnă că în C.A.P., în perioada ce urmează, însămîn­­ţarea griului mai trebuie efectua­tă încă pe 32.700 ha ! Cu toată vremea schimbătoare din cursul acestei săptămîni, totuşi, în multe cooperative agricole însămînţării griului i s-a acor­dat o deosebită atenţie. La Un­­gheni, de pildă, semănatul griu­lui s-a efectuat în proporţie de 88 la sută, Aluniş 75 la sută, la Naz­­na şi Vidrasău­cile 72 la sută, la Reghin sau Găieşti 68 la sută, în altele, printre care Zau, Mădăraş, Voiniceni, Sinmartin, Roşiori sau Daia, deşi au fost condiţii de lu­cru, totuşi realizările la însămîn­­ţarea griului abia sunt cuprinse intre 31—35 la sută. Chiar şi C.A.P. Zau, unitate fruntaşă în ob­ţinerea unei producţii sporite de grîu la hectar, stă slab cu semă­natul griului. In această situaţie oare va mai putea reedita această cooperativă succesul din acest an, de a ocupa locul I pe judeţ la producţia de grîu ? Acum, după ploile căzute în cursul acestei săptămîni, condiţii­le de lucru ale solului s-au îm­bunătăţit radical. Esenţialul este deci ca de-acum înainte, din zori şi pînă seara tîrziu, ca toate for­ţele să se lucreze la semănat A­­răturile pentru însămînţările de toamnă sînt executate în proporţie de 64 la sută, din care o mare parte din teren este pregătit deja pentru a primi sămînţa. Neajunsul este însă că, nici acum, după căderea ploilor, care au uşurat mult munca mecaniza­torilor, nu peste tot se acordă a­­tenţia cuvenită impulsionării rit­mului de executare a arăturilor şi lucrărilor de pregătire a solului. Forţe sînt suficiente pe ogoare. Se impune ca acestea să fie folosite cît mai raţional pentru ca griul să fie însămînţat într-un ritm cît mai accelerat şi într-un pat ger­minativ cît mai bine pregătit, ceea ce pe lingă alţi factori — sămînţă îngrăşăminte etc. — va asigura anul viitor o producţie sporită la hectar. ■ ■ La C.A.P. Band mecanizatorii zo­resc arăturile destinate însămin­­țării griului. Pe lingă aspectele bune ce se întilnesc în această campanie la C.A.P. Iernut, din atenţia briga­dierilor, a conducerii cooperati­vei scapă buna organizare a sortării şi transportului operativ a porumbului în pătul. După cum se vede şi in fotografia de mai jos, ştiuleţii sunt lăsaţi a fi călcaţi în picioare, şi astfel se înregistrează o mare risipă de boabe. Lucrare de maximă urgenţă Recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr In perioada actuală, paralel cu în­­sămînţarea griului, recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr de pe cîmp se numără printre cele mai urgente lucrări. După cum reiese şi din situaţia operativă a Direcţiei a­­gricole din 15 octombrie, din 11.815 ha de sfeclă rămasă în cultură, re­coltarea s-a făcut pe aproape 7.000 ha, adică în proporţie de 59 la sută. Din sfecla recoltată, peste 40.000 to­ne se află încă în grămezi, pe cîmp, netransportată. Este un neajuns cît se poate de păgubitor. In primul rînd, se ştie că sfecla de zahăr, du­pă recoltare dacă e ţinută în cîmp mai mult timp, scade în greutate prin deshidratare. In al doilea rînd se ştie că aproape pe întreaga su­prafaţă cultivată cu sfeclă urmează a se insămînţa grîu. Or, atîta timp cît grămezile de sfeclă sînt disper­sate pe mari suprafeţe de teren, nici tractoarele nu au cîmp de acţiune. Să dăm doar cîteva exemple. La cooperativa agricolă din Iclănzel sfecla este cultivată pe o suprafaţă de 160 ha. Din acestea recoltarea s-a făcut de pe 150 ha. Cu toate că s-a lucrat intens cu mijloacele existen­te la transport, totuşi se află încă în grămezi, netransportată peste 1.800 tone de sfeclă. Fără îndoială că acesta este un mare inconvenient, deoarece se întîrzie pregătirea tere­nului destinat însămînţării griului. Decalajul mare care s-a creat la Iclănzel între recoltarea sfeclei de zahăr şi transport, se datoreşte pe de o parte şi insuficienţei mijloace­lor de transport, iar pe de altă par­te, că nici maşinile I.T.A., care sunt zilnic repartizate, nu se prezintă toate la lucru. Astfel, în loc de 8 maşini dirijate a lucra zilnic la transportul sfeclei, dacă vin în me­die 4 autocamioane. După cum ne-a informat preşedintele unităţii, Con­stantin Roman, cooperativa are po­­sibilitatea ca în zilele de lucru să asigure încărcarea a cel puţin­­15 autocamioane cu sfeclă, iar dumini­ca chiar şi 40 de autocamioane! Tot aici sunt folosite intens şi forţele pro­prii. Şi joi, cînd a plouat, dar mai ales după ce a stat ploaia, cu 2 re­morci şi 12 atelaje s-a lucrat intens la transportul sfeclei. Tot vineri, dacă în unele părţi ca: Berghia, Păingeni, Poarta sau Frun­­zeni la transportul sfeclei nu s-a în­treprins nimic, deşi stau slab cu a­­ceastă lucrare, ia­r C.A.P. Band, la căratul sfeclei de pe cîmp s-a lucrat cu forţe sporite. In cea mai recentă şedinţă de consiliu s-a hotărât ca tot ce se recoltează intr-o zi, pînă seara să fie transportat cu atelajele la marginea tarlalei. Astfel, chiar şi vineri, după ploaie, la Band 65 de atelaje au reuşit să scoată din tar­lale peste 10 vagoane de sfeclă. Dat fiind că şi aici ca şi la Iclănzel, din 249 ha de sfeclă, după 175 ha ur­mează grîu, ar trebui respectată pla­nificarea autocamioanelor I.T.A. ca­re se repartizează pe unităţi. Au fost zile cînd din 6 autocamioane promi­se, la Band au venit să lucreze doar două. Dacă la C.A.P. din Band sau Iclănzel şi în multe altele se ape­lează pentru transportul sfeclei la autocamioane de la I.T.A., conduce­rea cooperativei agricole din Iernut reuşeşte să transporte la rampa de recepţie C.F.R., toată cantitatea de sfeclă, rezultată de pe cele 196 ha, folosind 6 autocamioane şi 4 re­morci proprii. Situaţia de pe teren mai scoate în evidenţă şi alte aspecte. Astfel, dacă în unele unităţi se depun efor­turi de a se impulsiona ritmul de recoltare a sfeclei, în altele se avan­sează lent. La 16 octombrie de e­­xemplu, la C.A.P. Căpuş a fost pla­nificată să iasă la lucru toată bri­gada lui Păcurar Crişan. Deși se pu­tea lucra destul de bine, în timp ce satul era plin de oameni iar biroul administrativ al C.A.P. de tot felul de contabili, într-o tarla de zeci de hectare, se afla doar o singură fami­lie, aceea a lui Oltean Iulian. Ţărani cooperatori! Pentru a se evita orice pierdere de recoltă, a se crea cîmp liber de lu­cru tractoarelor pentru pregătirea terenului şi semănatul griului, par­ticipaţi în număr cît mai mare la recoltarea operativă a sfeclei de za­hăr și transportul acesteia de pe câmp ! REMUS CÂMPEAN • ŢĂRANI COOPERATORI! Azi, 277 de autocamioane din întreprinderile din Tg.-Mureş, Sighişoara, Reghin, Tîrnăveni sau Luduş, vin în ajutorul vostru la transpor­tul sfeclei de zahăr. Participaţi în număr cît mai mare la încărcatul operativ al acestora pentru a se evita orice pierdere de timp, orice staţionare în gol! Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în California La sistemul de irigate în continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care-l însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre ora­şul Fresno din California. Distinşii oaspeţi români sunt însoţiţi de re­prezentanţi ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei ali­mentare şi irigaţiilor ,,Food Machi­nery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno, Hu­­bier Byrd, prim-vicepreşedinte al F.M.C., Jack Ratjens şi Elmer An­derson, vicepreşedinţi. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreşedinta agenţiei pentru pro­tejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunos­cută şi în România. Avionul special pus la dispoziţia şefului statului român de Casa Al­bă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o reţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu demult, această zonă era în general aridă. Datorită irigaţiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantaţii de ci­trice, în special portocali, de viţă de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Preşe­dintele Nicolae Ceauşescu se in­teresează îndeaproape de caracte­risticile acestui sistem, primeşte ex­plicaţii amănunţite din partea pro­iectantului principal al sistemului de irigaţii şi de control al regimu­lui apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întâmpi­narea preşedintelui Ceauşescu au venit primarul adrinterim al ora­şului, Paul Wasemiller, şi alţi re­prezentanţi ai autorităţilor locale. In semn de omagiu, primarul în­­mînează şefului statului român o diplomă prin care i se conferă ti­tlul de cetăţean de onoare al o­­raşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Numeroşi ziarişti înregis­trează aceste momente semnifica­tive pentru stima şi consideraţia de care se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Consiliului de Stat personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobilele care se în­dreaptă spre plantaţiile de porto­cali irigate. Se dau explicaţii asu­pra sistemului de aducţiune, pom­pare şi distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane şi apoi se reîntoarce prin canale la suprafaţă, încheind un circuit com­plet. Următorul popas se face la ba­rajul friant de pe riul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Pre­şedintele Nicolae Ceauşescu se in­teresează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigaţie folosit: debitul de apă dis­tribuită anual pentru fiecare ha, eficienţa economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiştii pre­zenţi dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu sem­nează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeţii poposesc în loca­litatea San Jose, unde se află cen­trala întreprinderii vizitate. In intim­­pinare au venit primarul oraşului, James Ron, şi preşedintele între­prinderilor „Food Machinery Cor­poration", James Hall. Îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinde­rilor care au legături de afaceri şi cu tara noastră, despre diverse ti­puri de maşini şi instalaţii. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In ca­drul discuţiilor avute cu acest pri­lej au fost evocate posibilităţile de extindere în continuare a relaţiilor de colaborare dintre firmele ameri­cane şi firmele din ţara noastră — inclusiv cooperarea în producţie — şi, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre Ro­mânia şi S.U.A. La uzinele „Memorex11 din Santa Cara După-amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi persoanele care-l în­soţesc au vizitat Uzinele „Memo­rex" din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pen­(Continuare în pag. a 4-a) CONSTITUIREA COMISIEI DE EDUCAŢIE PERMANENTA Simbătă, la Ministerul în­­văţămîntului, a avut loc, în prezenţa ministrului învăţă­­mîntului, Mircea Maliţa, şe­dinţa de constituire a Comi­siei de educaţie permanentă, sub preşedinţia acad. Grigo­­re Moisil. Comisia, din care fac par­te academicieni, cadre didac­tice din învăţămîntul de toa­te gradele, cercetători ştiin­ţifici, specialişti din variate domenii de activitate, repre­zentanţi ai presei, Radiodifu­ziunii şi Televiziunii, va func­ţiona pe lîngă Ministerul In­­văţămîntului. Ea va studia şi promova formele de instruire şi educare a adulţilor, anali­­zînd şi prospectînd noile ten­dinţe în formele instituţiona­­lizate, postşcolare şi postuni­versitare, destinate perfec­ţionării metodelor şi tehnici­lor de muncă profesională. (Agerpres) IN DIVIZIA A DE FOTBAL După o săptămînă de între­rupere, datorită meciului in­ternaţional România — Fin­landa, ieri a fost reluat cam­pionatul Diviziei A de fotbal prin partidele Steaua — Poli­tehnica, F.C. Argeş — Dinamo Bucureşti şi Steagul roşu — U.T.A. In două din cele trei meciuri oaspeţii au reuşit să cîştige cîte un preţios punct (F.C. Argeş — Dinamo 1—1; Steagul roşu — U.T.A. 0—0). Marea surpriză era să se pro­ducă la Bucureşti, unde Poli­tehnica a condus mult timp cu 2—1 pentru ca în final să piardă cu 3—2. Steaua a în­scris golul victoriei în ultimele secunde ale partidei. Celelalte meciuri ale etapei a Vll-a se desfășoară azi, du­pă următorul program: Fa­rul — Petrolul, „U“ Cluj — Jiul, Rapid — „U“ Craiova, Dinamo Bacău — Progresul, C.F.R. Timișoara — C.F.R. Cluj. LUNI, 19 OCTOMBRIE, ÎN JURUL OREI 16,45 — TRANSMISIUNE DIRECTA LA POS­TURILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE A CUVÎNTARII PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIA­LISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU, LA SESIUNEA JUBI­LIARA A ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE. Pagina a 3-a. La Fabrica de pielărie şi mănuşi: COTE NOI pe ruta economisirii materiei prime La Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş bilanţul activităţii de producţie pe primele trei trimestre ale anului curent, evidenţiază di­mensiunile existente pe linia redu­cerii consumurilor specifice. Faptul că această activitate s-a situat în permanenţă pe un loc începător de listă pe agenda de lucru a Comite­tului de direcţie, se regăseşte acum într-o cifră: 1.433.000 lei economii la preţul de cost al producţiei. Şi nu se poate spune că expresia fizică a acestei valori ar fi mai puţin semni­ficativă. Astfel, la secţia de confec­ţii mănuşi, confecţii haine şi atelie­rul pentru articole de protecţie s-au economisit în acest an peste 6.500 mp piele; de asemenea, la secţia tă­­băcărie a unităţii s-au economisit aproape 58.000 bucăţi piei cromate din import. Firesc este ca asemenea realizări pe una dintre rutele cele mai soli­citate în activitatea tehnico-produc­­tivă, cum este creșterea gradului de utilizare a materiei prime, să-și gă­sească corespondent în măsuri adec­vate pe linia valorificării rezerve­lor interne existente. Dintre acestea, inginerul Ghemeş Laurean, inginer tehnolog principal la compartimen­tul tehnic al întreprinderii ne-a a­­mintit: tipizarea produselor, aşeza­rea consumurilor specifice pe baze mai ştiinţifice, înlocuindu-se astfel vechea metodă statistică bazată pe realizările existente într-o perioadă de plan anterioară, recepţia mai e­xigentă a materiei prime şi revizui­rea unor procese tehnologice, coin­teresarea materială a croitorilor. Care dintre măsurile amintite o­­cupă primul loc în ierarhia eficien­ţei, a aportului pe care şi l-a adus în reducerea cheltuielilor cu materii prime, element care în preţul de cost al producţiei fabricii deţine o pondere de cca. 70 la sută? Ne răs­punde Meitzer Otto, inginerul şef al fabricii. — în activitatea de confecţii, se desprinde eficienţa cointeresării croitorilor în reducerea consumuri­lor. Raportul de dependenţă dintre munca depusă, rezultatele obţinute şi sporul la salariul tarifar, a deter­minat un interes general pentru a obţine cît mai substanţiale economii la materia primă. In ce priveşte tă­­băcăria, un rol hotărîtor l-a avut îmbunătăţirea tehnologiei de obţine­re a pieilor. Reclamarea şi asigura­rea unor uleiuri cu un conţinut bo­gat de acizi graşi au condus la o alungire a pieilor şi la obţinerea, pe această cale, a unor suprafeţe mări­te de piei, calitativ corespunzătoare pentru confecţionat mănuşi, haine sau alte articole de protecţie. Aşadar, izvoarele economiilor In­­registrate la nivelul fabricii, pot fi regăsite la fiecare dintre secţiile de GH. NARTEA (Continuare în pag. a 2-a) PENTRU CIT TIMP VA APROVIZIONAŢI? După cum se ştie, buna apro­vizionare a populaţiei cu produse agro-alimentare constituie una din problemele principale care stă zi de zi, ceas de ceas în atenţia con­ducerii partidului şi statului, a tuturor organelor de partid şi de stat. In ultima perioadă, sub în­drumarea comitetelor de partid, consiliile populare judeţean, mu­nicipale şi orăşeneşti au dezbătut în sesiuni această problemă, a­­doptind măsurile corespunzătoare pentru ca pieţele şi magazinele de desfacere a produselor agro­­alimentare să satisfacă în măsură tot mai mare cerinţele oamenilor muncii. Zilele trecute am vizitat nume­roase magazine de desfacere din Tg.-Mureş şi din alte localităţi din judeţ, am discutat cu lucrătorii din aceste unităţi, cu gospodine, am răsfoit documente. Din documente şi din declaraţiile şefilor de uni­tăţi aflăm că nu numai la legume, dar şi la o largă gamă de pro­duse alimentare, in acest an s-au depăşit cu mult-­ vin­zări­le din anul trecut, cu toate condiţiile vitrege din acest an, cu toate că agricul­tura noastră a fost puternic lovi­tă de calamitatea naturală din mai. Fără doar şi poate, capriciile naturii au influenţat negativ asu­pra producţiei agricole, ceea ce face ca la unele produse să se re­simtă şi în privinţa aprovizionării. Dar să ne continuăm drumul prin magazine. In plin centrul mu­nicipiului Tîrgu-Mureş, suntem­ ga­­ta-gata să trecem „pragul" maga­zinului nr. 3 cu autoservire. Ne­am oprit însă la uşă, observînd un cumpărător care îşi umplea sacul. El stătea afară, iar altul intra şi ieşea din magazin, sco­­ţînd de fiecare dată două-trei pungi. Şi iată că sacul s-a umplut şi „cumpărătorul” se pregăteşte de plecare, îl oprim și îl întrebăm pentru cit timp se aprovizionează. Nu de alta, dar în sac avea 20 de pungi de cite un kilogram cu P. POPSOR (Continuare în •'­’a a 2-a)

Next