Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)
1970-10-18 / nr. 245
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII, Nr. 245 (3.910) Duminică, 18 octombrie 1970 4 pagini, 30 de bani aceste zile în toate unităţile agricole se cere SPORIREA RITMULUI ÎNSĂMîNŢÂRILOR, RECOLTĂRILOR Şl TRANSPORTULUI PRODUSELOR Cu forţe sporite la semănat După cum am arătat, însămîn-ţarea griului pînă la 15 octombrie în cooperativele agricole a fost executată în proporţie de 42,5 la sută, iar în întreprinderile agricole de stat pe 66 la sută din suprafaţă. Aceasta înseamnă că în C.A.P., în perioada ce urmează, însămînţarea griului mai trebuie efectuată încă pe 32.700 ha ! Cu toată vremea schimbătoare din cursul acestei săptămîni, totuşi, în multe cooperative agricole însămînţării griului i s-a acordat o deosebită atenţie. La Ungheni, de pildă, semănatul griului s-a efectuat în proporţie de 88 la sută, Aluniş 75 la sută, la Nazna şi Vidrasăucile 72 la sută, la Reghin sau Găieşti 68 la sută, în altele, printre care Zau, Mădăraş, Voiniceni, Sinmartin, Roşiori sau Daia, deşi au fost condiţii de lucru, totuşi realizările la însămînţarea griului abia sunt cuprinse intre 31—35 la sută. Chiar şi C.A.P. Zau, unitate fruntaşă în obţinerea unei producţii sporite de grîu la hectar, stă slab cu semănatul griului. In această situaţie oare va mai putea reedita această cooperativă succesul din acest an, de a ocupa locul I pe judeţ la producţia de grîu ? Acum, după ploile căzute în cursul acestei săptămîni, condiţiile de lucru ale solului s-au îmbunătăţit radical. Esenţialul este deci ca de-acum înainte, din zori şi pînă seara tîrziu, ca toate forţele să se lucreze la semănat Arăturile pentru însămînţările de toamnă sînt executate în proporţie de 64 la sută, din care o mare parte din teren este pregătit deja pentru a primi sămînţa. Neajunsul este însă că, nici acum, după căderea ploilor, care au uşurat mult munca mecanizatorilor, nu peste tot se acordă atenţia cuvenită impulsionării ritmului de executare a arăturilor şi lucrărilor de pregătire a solului. Forţe sînt suficiente pe ogoare. Se impune ca acestea să fie folosite cît mai raţional pentru ca griul să fie însămînţat într-un ritm cît mai accelerat şi într-un pat germinativ cît mai bine pregătit, ceea ce pe lingă alţi factori — sămînţă îngrăşăminte etc. — va asigura anul viitor o producţie sporită la hectar. ■ ■ La C.A.P. Band mecanizatorii zoresc arăturile destinate însămințării griului. Pe lingă aspectele bune ce se întilnesc în această campanie la C.A.P. Iernut, din atenţia brigadierilor, a conducerii cooperativei scapă buna organizare a sortării şi transportului operativ a porumbului în pătul. După cum se vede şi in fotografia de mai jos, ştiuleţii sunt lăsaţi a fi călcaţi în picioare, şi astfel se înregistrează o mare risipă de boabe. Lucrare de maximă urgenţă Recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr In perioada actuală, paralel cu însămînţarea griului, recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr de pe cîmp se numără printre cele mai urgente lucrări. După cum reiese şi din situaţia operativă a Direcţiei agricole din 15 octombrie, din 11.815 ha de sfeclă rămasă în cultură, recoltarea s-a făcut pe aproape 7.000 ha, adică în proporţie de 59 la sută. Din sfecla recoltată, peste 40.000 tone se află încă în grămezi, pe cîmp, netransportată. Este un neajuns cît se poate de păgubitor. In primul rînd, se ştie că sfecla de zahăr, după recoltare dacă e ţinută în cîmp mai mult timp, scade în greutate prin deshidratare. In al doilea rînd se ştie că aproape pe întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă urmează a se insămînţa grîu. Or, atîta timp cît grămezile de sfeclă sînt dispersate pe mari suprafeţe de teren, nici tractoarele nu au cîmp de acţiune. Să dăm doar cîteva exemple. La cooperativa agricolă din Iclănzel sfecla este cultivată pe o suprafaţă de 160 ha. Din acestea recoltarea s-a făcut de pe 150 ha. Cu toate că s-a lucrat intens cu mijloacele existente la transport, totuşi se află încă în grămezi, netransportată peste 1.800 tone de sfeclă. Fără îndoială că acesta este un mare inconvenient, deoarece se întîrzie pregătirea terenului destinat însămînţării griului. Decalajul mare care s-a creat la Iclănzel între recoltarea sfeclei de zahăr şi transport, se datoreşte pe de o parte şi insuficienţei mijloacelor de transport, iar pe de altă parte, că nici maşinile I.T.A., care sunt zilnic repartizate, nu se prezintă toate la lucru. Astfel, în loc de 8 maşini dirijate a lucra zilnic la transportul sfeclei, dacă vin în medie 4 autocamioane. După cum ne-a informat preşedintele unităţii, Constantin Roman, cooperativa are posibilitatea ca în zilele de lucru să asigure încărcarea a cel puţin15 autocamioane cu sfeclă, iar duminica chiar şi 40 de autocamioane! Tot aici sunt folosite intens şi forţele proprii. Şi joi, cînd a plouat, dar mai ales după ce a stat ploaia, cu 2 remorci şi 12 atelaje s-a lucrat intens la transportul sfeclei. Tot vineri, dacă în unele părţi ca: Berghia, Păingeni, Poarta sau Frunzeni la transportul sfeclei nu s-a întreprins nimic, deşi stau slab cu această lucrare, iar C.A.P. Band, la căratul sfeclei de pe cîmp s-a lucrat cu forţe sporite. In cea mai recentă şedinţă de consiliu s-a hotărât ca tot ce se recoltează intr-o zi, pînă seara să fie transportat cu atelajele la marginea tarlalei. Astfel, chiar şi vineri, după ploaie, la Band 65 de atelaje au reuşit să scoată din tarlale peste 10 vagoane de sfeclă. Dat fiind că şi aici ca şi la Iclănzel, din 249 ha de sfeclă, după 175 ha urmează grîu, ar trebui respectată planificarea autocamioanelor I.T.A. care se repartizează pe unităţi. Au fost zile cînd din 6 autocamioane promise, la Band au venit să lucreze doar două. Dacă la C.A.P. din Band sau Iclănzel şi în multe altele se apelează pentru transportul sfeclei la autocamioane de la I.T.A., conducerea cooperativei agricole din Iernut reuşeşte să transporte la rampa de recepţie C.F.R., toată cantitatea de sfeclă, rezultată de pe cele 196 ha, folosind 6 autocamioane şi 4 remorci proprii. Situaţia de pe teren mai scoate în evidenţă şi alte aspecte. Astfel, dacă în unele unităţi se depun eforturi de a se impulsiona ritmul de recoltare a sfeclei, în altele se avansează lent. La 16 octombrie de exemplu, la C.A.P. Căpuş a fost planificată să iasă la lucru toată brigada lui Păcurar Crişan. Deși se putea lucra destul de bine, în timp ce satul era plin de oameni iar biroul administrativ al C.A.P. de tot felul de contabili, într-o tarla de zeci de hectare, se afla doar o singură familie, aceea a lui Oltean Iulian. Ţărani cooperatori! Pentru a se evita orice pierdere de recoltă, a se crea cîmp liber de lucru tractoarelor pentru pregătirea terenului şi semănatul griului, participaţi în număr cît mai mare la recoltarea operativă a sfeclei de zahăr și transportul acesteia de pe câmp ! REMUS CÂMPEAN • ŢĂRANI COOPERATORI! Azi, 277 de autocamioane din întreprinderile din Tg.-Mureş, Sighişoara, Reghin, Tîrnăveni sau Luduş, vin în ajutorul vostru la transportul sfeclei de zahăr. Participaţi în număr cît mai mare la încărcatul operativ al acestora pentru a se evita orice pierdere de timp, orice staţionare în gol! Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în California La sistemul de irigate în continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care-l însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre oraşul Fresno din California. Distinşii oaspeţi români sunt însoţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare şi irigaţiilor ,,Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno, Hubier Byrd, prim-vicepreşedinte al F.M.C., Jack Ratjens şi Elmer Anderson, vicepreşedinţi. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreşedinta agenţiei pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunoscută şi în România. Avionul special pus la dispoziţia şefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o reţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu demult, această zonă era în general aridă. Datorită irigaţiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantaţii de citrice, în special portocali, de viţă de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primeşte explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al sistemului de irigaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întâmpinarea preşedintelui Ceauşescu au venit primarul adrinterim al oraşului, Paul Wasemiller, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. In semn de omagiu, primarul înmînează şefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Numeroşi ziarişti înregistrează aceste momente semnificative pentru stima şi consideraţia de care se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Consiliului de Stat personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobilele care se îndreaptă spre plantaţiile de portocali irigate. Se dau explicaţii asupra sistemului de aducţiune, pompare şi distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane şi apoi se reîntoarce prin canale la suprafaţă, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe riul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigaţie folosit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficienţa economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiştii prezenţi dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeţii poposesc în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In intimpinare au venit primarul oraşului, James Ron, şi preşedintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation", James Hall. Îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri şi cu tara noastră, despre diverse tipuri de maşini şi instalaţii. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilităţile de extindere în continuare a relaţiilor de colaborare dintre firmele americane şi firmele din ţara noastră — inclusiv cooperarea în producţie — şi, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre România şi S.U.A. La uzinele „Memorex11 din Santa Cara După-amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi persoanele care-l însoţesc au vizitat Uzinele „Memorex" din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pen(Continuare în pag. a 4-a) CONSTITUIREA COMISIEI DE EDUCAŢIE PERMANENTA Simbătă, la Ministerul învăţămîntului, a avut loc, în prezenţa ministrului învăţămîntului, Mircea Maliţa, şedinţa de constituire a Comisiei de educaţie permanentă, sub preşedinţia acad. Grigore Moisil. Comisia, din care fac parte academicieni, cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, cercetători ştiinţifici, specialişti din variate domenii de activitate, reprezentanţi ai presei, Radiodifuziunii şi Televiziunii, va funcţiona pe lîngă Ministerul Invăţămîntului. Ea va studia şi promova formele de instruire şi educare a adulţilor, analizînd şi prospectînd noile tendinţe în formele instituţionalizate, postşcolare şi postuniversitare, destinate perfecţionării metodelor şi tehnicilor de muncă profesională. (Agerpres) IN DIVIZIA A DE FOTBAL După o săptămînă de întrerupere, datorită meciului internaţional România — Finlanda, ieri a fost reluat campionatul Diviziei A de fotbal prin partidele Steaua — Politehnica, F.C. Argeş — Dinamo Bucureşti şi Steagul roşu — U.T.A. In două din cele trei meciuri oaspeţii au reuşit să cîştige cîte un preţios punct (F.C. Argeş — Dinamo 1—1; Steagul roşu — U.T.A. 0—0). Marea surpriză era să se producă la Bucureşti, unde Politehnica a condus mult timp cu 2—1 pentru ca în final să piardă cu 3—2. Steaua a înscris golul victoriei în ultimele secunde ale partidei. Celelalte meciuri ale etapei a Vll-a se desfășoară azi, după următorul program: Farul — Petrolul, „U“ Cluj — Jiul, Rapid — „U“ Craiova, Dinamo Bacău — Progresul, C.F.R. Timișoara — C.F.R. Cluj. LUNI, 19 OCTOMBRIE, ÎN JURUL OREI 16,45 — TRANSMISIUNE DIRECTA LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE A CUVÎNTARII PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU, LA SESIUNEA JUBILIARA A ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE. Pagina a 3-a. La Fabrica de pielărie şi mănuşi: COTE NOI pe ruta economisirii materiei prime La Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş bilanţul activităţii de producţie pe primele trei trimestre ale anului curent, evidenţiază dimensiunile existente pe linia reducerii consumurilor specifice. Faptul că această activitate s-a situat în permanenţă pe un loc începător de listă pe agenda de lucru a Comitetului de direcţie, se regăseşte acum într-o cifră: 1.433.000 lei economii la preţul de cost al producţiei. Şi nu se poate spune că expresia fizică a acestei valori ar fi mai puţin semnificativă. Astfel, la secţia de confecţii mănuşi, confecţii haine şi atelierul pentru articole de protecţie s-au economisit în acest an peste 6.500 mp piele; de asemenea, la secţia tăbăcărie a unităţii s-au economisit aproape 58.000 bucăţi piei cromate din import. Firesc este ca asemenea realizări pe una dintre rutele cele mai solicitate în activitatea tehnico-productivă, cum este creșterea gradului de utilizare a materiei prime, să-și găsească corespondent în măsuri adecvate pe linia valorificării rezervelor interne existente. Dintre acestea, inginerul Ghemeş Laurean, inginer tehnolog principal la compartimentul tehnic al întreprinderii ne-a amintit: tipizarea produselor, aşezarea consumurilor specifice pe baze mai ştiinţifice, înlocuindu-se astfel vechea metodă statistică bazată pe realizările existente într-o perioadă de plan anterioară, recepţia mai exigentă a materiei prime şi revizuirea unor procese tehnologice, cointeresarea materială a croitorilor. Care dintre măsurile amintite ocupă primul loc în ierarhia eficienţei, a aportului pe care şi l-a adus în reducerea cheltuielilor cu materii prime, element care în preţul de cost al producţiei fabricii deţine o pondere de cca. 70 la sută? Ne răspunde Meitzer Otto, inginerul şef al fabricii. — în activitatea de confecţii, se desprinde eficienţa cointeresării croitorilor în reducerea consumurilor. Raportul de dependenţă dintre munca depusă, rezultatele obţinute şi sporul la salariul tarifar, a determinat un interes general pentru a obţine cît mai substanţiale economii la materia primă. In ce priveşte tăbăcăria, un rol hotărîtor l-a avut îmbunătăţirea tehnologiei de obţinere a pieilor. Reclamarea şi asigurarea unor uleiuri cu un conţinut bogat de acizi graşi au condus la o alungire a pieilor şi la obţinerea, pe această cale, a unor suprafeţe mărite de piei, calitativ corespunzătoare pentru confecţionat mănuşi, haine sau alte articole de protecţie. Aşadar, izvoarele economiilor Inregistrate la nivelul fabricii, pot fi regăsite la fiecare dintre secţiile de GH. NARTEA (Continuare în pag. a 2-a) PENTRU CIT TIMP VA APROVIZIONAŢI? După cum se ştie, buna aprovizionare a populaţiei cu produse agro-alimentare constituie una din problemele principale care stă zi de zi, ceas de ceas în atenţia conducerii partidului şi statului, a tuturor organelor de partid şi de stat. In ultima perioadă, sub îndrumarea comitetelor de partid, consiliile populare judeţean, municipale şi orăşeneşti au dezbătut în sesiuni această problemă, adoptind măsurile corespunzătoare pentru ca pieţele şi magazinele de desfacere a produselor agroalimentare să satisfacă în măsură tot mai mare cerinţele oamenilor muncii. Zilele trecute am vizitat numeroase magazine de desfacere din Tg.-Mureş şi din alte localităţi din judeţ, am discutat cu lucrătorii din aceste unităţi, cu gospodine, am răsfoit documente. Din documente şi din declaraţiile şefilor de unităţi aflăm că nu numai la legume, dar şi la o largă gamă de produse alimentare, in acest an s-au depăşit cu mult- vinzările din anul trecut, cu toate condiţiile vitrege din acest an, cu toate că agricultura noastră a fost puternic lovită de calamitatea naturală din mai. Fără doar şi poate, capriciile naturii au influenţat negativ asupra producţiei agricole, ceea ce face ca la unele produse să se resimtă şi în privinţa aprovizionării. Dar să ne continuăm drumul prin magazine. In plin centrul municipiului Tîrgu-Mureş, suntem gata-gata să trecem „pragul" magazinului nr. 3 cu autoservire. Neam oprit însă la uşă, observînd un cumpărător care îşi umplea sacul. El stătea afară, iar altul intra şi ieşea din magazin, scoţînd de fiecare dată două-trei pungi. Şi iată că sacul s-a umplut şi „cumpărătorul” se pregăteşte de plecare, îl oprim și îl întrebăm pentru cit timp se aprovizionează. Nu de alta, dar în sac avea 20 de pungi de cite un kilogram cu P. POPSOR (Continuare în •'’a a 2-a)