Steaua Roşie, noiembrie 1970 (Anul 21, nr. 257-281)

1970-11-21 / nr. 274

tyîndiAi’ înckitud& fendcesionatu&ii £G£. Comuniştii, toţi oamenii mun­cii din patria noastră, indiferent de naţionalitate, vor sărbători la 8 mai 1971 unul din cele mai mari evenimente din viaţa parti­dului, a poporului nostru, impli­nirea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. In vederea intîmpinării aces­tui măreţ eveniment, colectivele de muncă din toate domeniile îşi intensifică activitatea, îşi iau noi angajamente, obţin succese deosebite pe care le închină Partidului Comunist Român , raţiunea şi inima fierbinte a po­porului nostru. Consiliul popular al munici­piului Sighişoara, îndrumat în permanenţă de comitetul muni­cipal de partid, folosind varia­te forme de legătură cu masele de cetăţeni, a realizat în acest an un volum de lucrări edili­­taro-gospodăreşti în valoare de 16.500.000 lei. Ca şi multe alte localităţi din ţara noastră, municipiul Sighi­şoara a fost greu lovit de cala­mităţile naturale din luna mai, ceea ce a determinat organele locale să ia cele mai adecvate măsuri în vederea mobilizării în­tregului potenţial uman şi ma­terial în scopul înlăturării în cel mai scurt timp a efectelor gra­ve provocate de inundaţii. Grija părintească a conduce­rii de partid şi de stat au sim­ţit-o şi cetăţenii municipiului nostru prin acordarea unui nu­măr suplimentar de 110 apar­tamente, care au şi fost date în folosinţă la sfîrşitul lunii octom­brie. In acest context relevăm şi faptul că, datorită muncii de­puse de către toţi cetăţenii mu­nicipiului, mobilizaţi de depu­taţi, de comitetele de cetăţeni şi asociaţiile de locatari, la data de 1 octombrie a. c., cele 1.200 imobile avariate, din care 29 complet distruse, au fost refă­cute şi, ca urmare, în momentul de faţă cetăţenii rămaşi fără locuinţă au asigurate spaţiile de locuit. GHEORGHE HUNDORFEANU vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Sighişoara Printre preocupările de bază ale Consiliului popular munici­pal Sighişoara a fost şi readu­cerea în stare de circulaţie nor­mală a celor 33 de străzi afec­tate de inundaţii, lucrare care s-a realizat prin mobilizarea tu­turor cetăţenilor şi cu sprijinul primit din partea întreprinderi­lor economice din municipiu. Prin efortul comun s-a reuşit ca toate străzile să fie redate în cel mai scurt timp circulaţiei ru­tiere, în acest fel la ora actuală putem afirma că municipiul nos­tru şi-a redobîndit înfăţişarea plăcută pe care a avut-o înain­te de inundaţii. Cu toate încercările grele prin care a trecut oraşul, munca de­pusă de toţi cetăţenii, mobili­zaţi de deputaţi şi de comitetele de cetăţeni, s-a reflectat în a­­precierile pozitive ale comisi..or judeţene şi centrale de urmă­rire a întrecerilor patriotice pen­tru buna gospodărire şi înfru­museţare a localităţilor, care au acordat municipiului nostru punctajul maxim. Pentru Consiliul popular al municipiului Sighişoara ,cît şi pentru toţi cetăţenii acest fapt constituie un îndemn puternic pentru realizarea angajamente­lor pe anul viitor. El cu noi In această perioadă se desfă­şoară dările de seamă ale de­putaţilor în faţa alegătorilor, prilej de amplu bilanţ al reali­zărilor pe fiecare circumscripţie electorală, cetăţenii îşi iau noi angajamente în vederea reali­zării unui volum sporit de lu­crări edilitaro-gospodăreşti, prin muncă patriotică. Intre obiectivele majore pre­văzute pentru anul viitor se nu­mără construcţii de trotuare pe mai mult de 7.000 mp, în car­tierele mărginaşe, modernizarea străzilor Nicolae Bălcescu, Ila­ri© Chendi şi Ana Ipătescu pe o suprafaţă de 12.000 mp şi pregătirea pentru modernizare şi a altor străzi. De asemenea, se preocupă în mod deosebit înfrumuseţarea continuă a municipiului, în care scop se vor planta peste 8.000 de arbori şi arbuşti ornamentali, peste 5.000.000 de fiori, 3.000 de trandafiri pitici şi urcători, iar spaţiile verzi vor fi extinse cu încă 5 hectare. Un capitol important îl con­stituie consolidarea în continua­re a malurilor rîului Tîrnava Ma­re, unde se vor planta peste 2.000 de sălcii, se vor continua lucrările de taluzare în sectoa­rele afectate de inundaţii. Pentru ca toate aceste obiec­tive să poată fi realizate şi chiar depăşite, Comitetul executiv al Consiliului popular al munici­piului Sighişoara a întocmit un plan de măsuri, defalcat pe cir­cumscripţii electorale şi pe toţi membrii comitetului executiv, a­­sigurîndu-se în acelaşi timp şi asistenţa tehnică necesară. Bazînd­u-ne pe experienţa a­­cumulată în organizarea acţiu­nilor patriotice şi edilitaro-gos­podăreşti, sub directa conduce­re a organului municipal de partid, suntem­ convinşi că vom realiza în cinstea semicentena­rului partidului toate sarcinile şi angajamentele, dovedind prin aceasta întreaga dragoste ce o purtăm faţă de Partidul Comu­nist Român şi conducătorii săi. In mai 1971 se vor împlini 50 de ani de la crearea Partidu­lui Comunist Român, moment de mare însemnătate şi deo­sebită semnificaţie in istoria contemporană a poporului ro­mân. Fireşte că un astfel de eveniment va fi intimpinat de oamenii muncii intelectuale cu noi realizări in domeniul speci­fic de activitate Lucrătorii din cimpul ştiinţelor sociale vor par­ticipa la omagierea partidului sub semnul ridicării nivelului cercetării ştiinţifice, al intensi­ficării muncii de cercetare, care va fi legată tot mai mult de cerinţele şi practica construcţiei socialismului, prin creşterea contribuţiei lor la progresul e­­conomiei, ştiinţei şi culturii ro­mâneşti, la dezvoltarea genera­lă a societăţii. Istoricii la rindul lor, vor con­tinua să aprofundeze de pe poziţiile concepţiei materialist dialectice şi istorice, studiul is­toriei patriei, al istoriei parti­dului comunist, al mişcării de­mocratice şi revoluţionare, vor lărgi sfera investigaţiei ştiinţi­fice. Cercetînd istoria poporu­lui român şi a naţionalităţilor conlocuitoare, vor releva lupta comună împotriva opresiunii şi exploatării, convieţuirea in is­toria generală a patriei. Adu­­cîndu-şi contribuţia la elucida­rea unor momente din istoria noastră, vor îmbina studiul is­toriei naţionale cu cel al isto­riei universale. Pe aceste coor­donate, îşi vor marca prezenţa şi cercetătorii Centrului de şti­inţe sociale Tirgu-Mureş, uni­tate condusă de Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a Re­publicii Socialiste România. Pentru mine este o mare bu­curie, să vă pot informa de pe acum de prezenţa substanţială a colegilor mei in ştiinţa istorică românească, in anul viitor, anul aniversării semicentenarului, cu mai multe volume, numeroase studii şi articole. In Editura A­­cademiei vor apare studii de is­torie, filologie şi istoria artei, volum de peste 300 de pagini, Întrunind materiale de istorie modernă şi contemporană, de istorie culturală şi folclor. Men­ţionez intre altele, lucrările ,,Im­portanţa insurecţiei armate de la 23 August 1944 pentru lupta de eliberare a nordului Trans nostru GRIGORE PLOEŞTEANU cercetător ştiinţific silvaniei", „Demascarea agresi­unilor fasciste in paginile revis­tei Korunk", „Un puternic act de acuzare împotriva fascismu­lui : procesul M­anuchian-Bo­­czor". Subsemnatul voi fi pre­zent cu studiul ,,Contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii lui Vasile Lucaciu", dedicat u­­nuia dintre remarcabilii gindi­­tori democraţi şi luptători pen­tru desăvirşirea unităţii naţio­­nal-statale a poporului român. Cercetători de la Centrul de ştiinţe sociale vor semna edi­ţii critice din publicistica şi scri­erile sociologice ale militantului democrat V. Aradi, Memorialul luptătorului paşoptist L. Ber­­zenczei, basme populare ma­ghiare din secolul al XIX-lea etc. Se află în pregătire o is­torie a mişcării muncitoreşti din Tirgu-Mureş şi de asemenea un volum de evocări a celor mai reprezentative figuri de cărturari şi luptători democraţi mureşeni. O contribuţie importantă va aduce Centrul de ştiinţe socia­le la organizarea, la sfirşitul lunii aprilie 1971, a sesiunii ştiinţifice închinată semicente­narului Partidului Comunist Ro­mân. Se pregătesc comunicări referitoare la înfiinţarea orga­nizaţiilor P.C.R. la Tirgu-Mureş şi in valea superioară a Mure­şului, începuturile mişcării mun­citoreşti din Reghin, activitatea lui Köblös Elek, Ioan Şulariu, Lucian Georgiu, colaborarea scriitorilor şi publiciştilor mili­tanţi la ziarul ,,Socialismul". Voi încerca să prezint cu acest prilej, gindirea istorică a acelui strălucit intelectual marxist ca­re a fost Lucreţiu Pătrăşcanu. Accentuind cercetarea ştiinţi­fică, noi nu putem uita că sun­tem­ datori, acum mai mult ca oricînd, să servim prin faptă, cuvint şi scris, activitatea po­­litico-educativă a partidului. Prin conferinţe, simpozioane şi articole, vom reînvia in conşti­inţa şi inima oamenilor care trăiesc şi muncesc pe aceste meleaguri mureşene, momente de seamă din istoria P.C.R., vom evoca pagini din trecutul de luptă al mişcării muncito­reşti, revoluţionare şi democra­tice, viaţa şi activitatea unor personalităţi marcante ale cla­sei muncitoare, conducători ai partidului, mari patrioţi. Vom slăvi eroii comunişti, pe cei ca­re au căzut in lupta împotriva vechiului regim, pe cei care s-au jertfit pentru a asigura o viaţă fericită poporului român, pe cei care s-au dăruit ideilor socialismului şi comunismului. Deopotrivă vom propaga in oraşele şi comunele judeţului, politica internă şi externă a partidului nostru, realizările Ro­mâniei socialiste. Vom dialoga despre principiile călăuzitoare ale activităţii P.C.R., despre fer­mitatea lor, despre aplicarea creatoare a învăţăturii marxist­­leniniste, la condiţiile ţării noas­tre. Vom discuta cu muncitorii, ţăranii şi intelectualii, cu care ne vom intilni, despre apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, ne vom bucura re­­levind marele prestigiu de care se bucură P.C.R. şi poporul ro­mân creator de istorie pe toa­te meridianele lumii. Aş încheia aceste rinduri mărturisind convingerea că o­­magiul cel mai frumos pe care îl putem aduce aceluia din care facem parte, este să ne însuşim devotamentul, pasiunea, abnegaţia in luptă, tinereţea şi combativitatea, slujirea fermă a idealurilor de dreptate socială şi naţională, care l-au caracte­rizat in cei 50 de ani de exis­tenţă. Luind tot ce este mai bun din istorie, vom fi mai pre­zenţi in eforturile de azi şi mîi­­ne ale naţiunii noastre socia­liste. Dezvelirea unei plăci comemorative Ieri, 20 noiembrie a avut loc solemnitatea dezvelirii unei plăci comemorative închinate eroilor militari din Garnizoana Tg.-Mureş care au căzut la da­torie în primăvara acestui an, în lupta cu furia apelor dez­lănţuite. Locotenentul colonel Vasile Enache, reprezentant al Ministrului Forţelor Armate ale R.S. România, a dat citire de­cretului de decorare şi de schimbare a denumirii unor străzi din municipiul Tg.-Mureş, ce vor purta numele eroilor care în timpul inundaţiilor şi-au jert­fit viaţa salvînd oameni şi bu­nuri materiale şi Ordinului Mi­nistrului Forţelor Armate de înaintare în grad a acestora. Traian Duşa, membru al Co­mitetului executiv al Consiliului municipal Tg.-Mureş în cuvîn­­tul său a omagiat faptele me­morabile, pline de măreţie şi glorie înscrise de ostaşii eroi în istoria municipiului. In acordurile Imnului de stat al Republicii Socialiste Româ­nia, intonat de fanfara militară, colonelul Ioan Scrieciu dezve­lește placa comemorativă insta­lată pe casa cu numărul 126 din strada Kossuth Lajos, pe care stă scris cu majuscule : GLORIE ETERNA OSTAŞILOR EROI : DAVID IOAN RUSU, plu­tonier adjutant, LAZAR BLEJ­­NARI, sergent major, IONEL GIURCHI, sergent major, IOAN P. ROMAN, sergent major, MIR­­CEA L. ROBU, sergent major, căzuţi la datorie in ziua de 13 mai 1970 pentru salvarea de vieţi omeneşti, de la primejdia valurilor furioase ale Mureşului revărsat. Veşnică recunoştinţă din partea cetăţenilor ! La solemnitate au luat parte reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat, pă­rinţii şi rudele eroilor, nume­roşi cetăţeni şi militari. Mmmm Glorie eternă ostaşilor eroii Ieri lîngă po­dul de peste Mureș, în mu­nicipiul Tîrgu- Mureș, a fost dezvelită o pla­că comemora­tivă în aminti­rea militarilor căzuți în lupta cu furia ape­lor. Insămînţările de toamnă s-au ter­minat, iar in continuare Lucrările de pe ogoare s-au bucurat de zile deosebit de bune pentru strîngerea tuturor produselor de pe cîmp, pen­tru continuarea arăturilor adînci şi transportul îngrăşămintelor în ve­derea asigurării unei temelii trai­nice şi pentru producţia culturilor de primăvară. Timpul este atît de înaintat încît în orice moment pot să survină îngheţuri care să opreas­că definitiv munca la cîmp. In mul­te cooperative agricole oamenii aş­teaptă iarna fără teamă, toate lu­crările fiind de acum încheiate. Sînt însă pe cuprinsul judeţului nostru şi unităţi cărora toamna, deşi lungă şi bună, nu le-a fost suficientă pen­tru a-şi aduna de pe cîmp toate produsele, mai au încă mari supra­feţe nearate şi cantităţi importante de îngrăşăminte naturale care aş­teaptă să fie duse la cîmp. In cooperativa agricolă din Bah­­nea am Intîlnit o vie activitate pen­tru încheierea grabnică a lucrărilor rămase neexecutate. Un număr de 12 tractoare lucrau de zor la ară­turi, lucrare executată pînă acum pe 310 ha din 400 ha cît prevede planul. La transportul cocenilor de porumb și depozitarea lor în apro­pierea grajdurilor pentru a putea fi tocaţi şi preparaţi prin saramura­­re, lucrau 40 de atelaje. O atenţie deo­sebită se acordă folosirii îngrăşămin­telor naturale la fertilizarea terenu­rilor rezervate culturii sfeclei de zahăr. — Vrem, ne spune inginerul şef Kiss Karol, ca întreaga suprafaţă de 100 ha pe care o vom însămînţa în primăvară cu sfeclă de zahăr să fie fertilizată şi cu îngrăşăminte naturale. Iată o măsură bună, la care ar trebui să se gîndească în mod foarte serios toate unităţile cultiva­toare de sfeclă de zahăr. La Bahnea dorinţa exprimată de inginerul şef a început să fie materializată. Un număr de 4 remorci şi un graifăr lucrează neîntrerupt la transportul îngrăşămintelor. Lor li s-au alătu­rat, pe măsura terminării altor transporturi, şi atelajele proprietate obştească. Fertilizarea cu îngrăşă­minte naturale a ocupat un loc im­portant şi la cerealele păioase în­­sămînţate în toamnă, la grîu 82 ha iar la orz 60 ha. Ritmul arăturilor nu este însă peste tot mulţumitor. Cooperatorii din Coroisînmărtin au arat numai 225 ha din 640 ha prevăzute în plan. Tovarăşul preşedinte Teofil Bruzlea motivează această întîrziere prin lipsa din unitate pe timp de 6 zile a celor 15 tractoare pe care le avea în dotarea secţiei, tractoare trimise să lucreze în alte părţi. Fără îndo­ială că unităţile care au primit tractoarele aveau nevoie de acest ajutor. Sîntem însă de părere că di­rijarea lor trebuia făcută cu mai mult discernămînt, astfel încît să nu fie complet descoperite unităţile care aveau plan mare de arături.­­ La întîrzierea arăturilor au mai contribuit însă şi alţi factori. De­fecţiunile, de pildă, scot în unele zile din brazdă pînă la 4 tractoare. Apoi, două dintre tractoarele exis­tente nu sunt dotate cu pluguri, ast­fel că în loc să fie folosite la arat ele fac transporturi, lucrări care s-ar putea face şi numai cu atela­jele. Arăturile sînt foarte mult răma­se în urmă şi la C.A.P. din Gogan. Dacă îngheţul va surveni peste o săptămînă, cooperativa de aici ris­că să rămînă fără arături de toam­nă, şi se ştie ce poate însemna acest lucru pentru producţia culturilor de primăvară. Din suprafaţa de 515 ha, nu s-au arat decit 195 ha. In aceas­tă situaţie, mai poate fi oare liniş­tit preşedintele Toth Francisc? Se pare că da, altfel s-ar lupta mai mult să îndrepte situaţia. Nici la C.A.P. din Idiciu, preşedinte Ioan Csíki, situaţia nu este mai roză. Dimpotrivă. Aici, pe lîngă că s-a arat foarte puţin în această toam­nă, pe cîmp mai sînt suprafeţe în­semnate de coceni netăiaţi şi ne-­­ transportaţi, chiar porumb necules. Pe unele suprafeţe, în loc să se taie cocenii şi să se gospodărească cu grijă, deoarece deficitul de furaje este evident, se preconizează să fie păscuţi cu animalele direct din lan. In ziua cînd am vizitat cooperativa, cooperatorii prezenţi la culesul po­rumbului puteau fi, număraţi pe de­gete. Evitarea risipei, cu toate că producţia este slabă, nu preocupă pe nimeni. Porumbul cules a fost depozitat nesortat într-o magazie de cereale, în straturi ce ajung in grosime pînă la 2 m. Fiindcă ştiu­­leţii verzi şi plini de apă nu au fost aleşi, porumbului depozitat aici nu-i trebuie mai mult de 4—5 zile pen­tru a se încinge şi a pierde astfel şi puţinul care s-a adunat. In raidul pe care l-am făcut am găsit pe cîmp mulţi coceni netrans­­portaţi. La C.A.P. din Gogan, supra­faţa ocupată cu coceni este apre­ciată la circa 20 ha, la Bahnea 80 ha, la Coroisînmărtin 80 ha etc. Iată deci că deşi iarna ameninţă să se instaleze din clipă în clipă, mai sînt cooperative agricole care nu şi-au mobilizat toţi cooperatorii pentru terminarea lucrărilor din cîmp. Unii conducători se mai amă­gesc cu gîndul că toamna va mai dura încă. Este timpul să-i trezim la realitate, altfel riscă să-l prindă zăpada cu lucrările neterminate. M. BÂLDEANU De ce numai eu „In contractul pe care l am­ în­cheiat, în luna aprilie a. c., cu în­treprinderea „Metalotehnica" din Tirgu-Mureş, la punctul 5 se spu­ne... întreprinderea se obligă să asigure cursanţilor pregătirea pro­fesională, practică şi teoretică, precum şi toate drepturile stabilite de dispoziţiile legale în vigoare. Şi de o parte şi de alta, consider eu, lucrurile sunt clare. Doar un singur lucru, pe care nu o dată l-am re­clamat la secretariatul şcolii, mă nemulţumeşte. De 8 luni nu am primit, conform legii, abonament gratuit pe C.F.R., înlesnire de care se bucură alţi colegi de şcoală şi chiar din Cipău, cu care fac 7îE sa fac excepţie ? nue naveta. De ce numai eu să fac excepţie de la această regulă legală? De ce adeverinţa adusă de mine de la Consiliul popular comunal lemut, nu e luată în con­siderare de luni de zile? Ca atare, vă rog să-mi acordaţi sprijinul ziarului „Steaua roşie" pentru a mi se rezolva această chestiune financiară care mă de­­ranjează foarte. Eu cred că între­­prinderea, sau funcţionara negli­­jentă trebuie să-mi plătească re­troactiv costul abonamentelor pe 8 luni, care se ridică la 500 de lei. GHEORGHE STAN Cipău Aşteptăm un telef Luînd în serios utilitatea telefo­nului pentru cooperativa de con­sum Morăreni, şi nicidecum in­candescentele expresii la adresa Direcţiei judeţene P.T.T.R., chiar dacă aceasta mai are şi anumite lipsuri, nu întotdeauna obiectiv e­­tichetate, redacţia îşi face datoria informîndu-i pe preşedintele şi contabilul-şef, semnatarii scrisorii de la sus-numita cooperativă, că Direcţia judeţeană P.T.T.R. ne-a a­­sigurat că telefonul va fi instalat in cel mult 3—4 zile de la data apariţiei acestei note. Rămîne ca dumneavoastră, tovarăşi din Moră­reni, să cădeţi de acord cu I.M.A. Reghin unde să fie instalată cheia comutatoare, nu de alta, dar di­ferenţa de preţ e considerabilă. Dacă e la dumneavoastră vă cos­tă mai puţin, dacă e la I.M.A. vă costă mult. Aşteptăm deci un tele­fon de la cooperativa din Morăreni convinşi că de data aceasta nu vor mai avea loc „deranjamente tehnice" între cele două instituţii. 11 (Urmare din pag. 1) nare cu mărfurile alimentare a muncitorilor forestieri, pentru că volumul acestor produse este cu mult mai mare decît cel ce îl aveam în depozite acum un an". Spre a ne convinge de acest lucru am verificat depozitul cooperati­vei din Reghin, care trebuie să aprovizioneze cca. 4.500 de munci­tori forestieri. Dacă în depozit se aflau cantităţi îndestulătoare de conserve de carne, legume, peşte, făină de pîine şi mălai, slănină etc., cu care se completează con­tinuu necesarul magazinelor din pădure, nu acelaşi lucru se poate spune de modul cum sunt asigu­rate cantităţile necesare de car­tofi, fasole uscată, ceapă usca­tă etc. Deşi există unele greutăţi în or­ganizarea de cantine în condiţiile de dispersie a forestierilor în par­chete, ne-am convins la faţa lo­cului de necesitatea ca în timpul iernii, acestor muncitori să li se asigure posibilitatea pregătirii la baracă, fie de către îngrijitoare, fie de către ei înşişi a mîncărurilor calde cum sunt : ciorbele de fa­sole, tocana de cartofi cu ceapă şi altele. Acest lucru se putea re­zolva dacă ar fi existat mai multă înţelegere şi bunăvoinţă din par­tea tuturor factorilor care răspun­deau de procurarea fasolei. In perioada 1—10 noiembrie co­operativa din Reghin trebuia să preia pentru însilozare, conform contractelor ce le are cu centrul de legume şi fructe din localitate, o anumită cantitate de cartofi, destinată consumului muncitorilor forestieri din valea Gurghiului şi Deda Bistra. Cu toate greutăţile existente starea în care au fost oferiţi spre însilozare aceşti car­tofi dovedeşte lipsa de răspundere de care dă dovadă conducerea C.L.F. Reghin, care cu multă se­ninătate se scuză că a oferit ceea ce a avut — respectiv — în loc de cartofi apţi, cîtuşi de puţin pentru însilozare, pămînt ameste­cat cu cartofi stricaţi. Normal, car­tofii însilozaţi de cooperaţie, cu destinaţia spre cămările pădurii, ar trebui să ajungă fiecărui mun­citor cel puţin cîte 2 kg pe săptă­mînă, să nu mai vorbim de fasolea uscată care lipseşte complet. Ţi­­nînd seama de numărul sporit de muncitori existenţi fie în exploa­tări, fie la refaceri de drumuri şi instalaţii, care în comparaţie cu perioada anului trecut este aproa­pe dublu, cantităţile minime de cartofi şi fasole uscată ce trebu­iau însilozate de către IJECOOP pentru aprovizionarea muncitorilor forestieri, sunt cu mult sub nece­sar. Acum cînd unităţile forestiere îşi mobilizează forţele pentru pre­gătirea planului pe 1971, început de nou cincinal, eforturile întregu­lui colectiv trebuie îndreptate spre folosirea integrală a timpului de muncă, a mecanismelor din ex­ploatări. Aceasta presupune ca fiecare muncitor să folosească din plin ziua de muncă. Din cauza aprovizionării defectuoase a unor magazine cu alimente şi în spe­cial cu pîine, muncitorii aşteaptă ore în şir în faţa lor pierzînd timp preţios. La începutul lunii noiembrie de exemplu, la maga­zinul luhod — Sovata într-o zi de „premîndă" a lipsit pîinea, iar peste 250 de muncitori au plecat la pădure fără pîine din cauză că brutăria din Sovata a neglijat trimiterea pîinii la acest magazin. Iarna şi-a făcut deja apariţia în munţi, aprovizionarea ritmică a magazinelor cu alimentele ne­cesare presupune şi asigurarea de stocuri intangibile de siguran­ţă, la nivelul ce a fost comunicat fiecărui magazin. Realizarea sarcinilor de produc­ţie în exploatările forestiere este puternic influențată de aprovizio­narea cu alimente a muncitorilor forestieri, iată de ce forestierii so­licită tuturor factorilor responsa­bili cu asigurarea alimentelor să se facă tot ce depinde de ei pen­tru ca aprovizionarea magazinelor din pădure să fie rezolvată cu toată răspunderea, ofere muncitorilor forestieri­­ . S-au luat măsuri practice Kuttersch Wolf Maria din Tîrnă­­veni a sesizat ziarul „Steaua roşie" că blocul nr. 2 A de pe str. Poştei deşi este dat în folosinţă de 2 ani, din cauza unor defecte de execuţie în apartamente se prelinge apa cînd plouă. Cu toate insistenţele, sesiză­rile şi reclamaţiile făcute — scria semnatara sesizării — această stare de lucruri nu-şi găseşte nici In pre­zent rezolvarea... T.C.M. Mureş executantul lucrării confirmă temeinicia celor sesizate. In consecinţă s-au luat măsuri ca prin şantierul 3 construcţii-montaj, pînă azi 21 noiembrie să se execute remedierile la izolaţia hidrofugă a blocului. Am fi bucuroşi să ştim da­că semnatara sesizării e în sflrşit satisfăcută de operativitatea cu care s-a remediat una din plîngerile domniei sale. Rubrică întocmită de GH. TOCACIU

Next