Steaua Roşie, noiembrie 1970 (Anul 21, nr. 257-281)
1970-11-21 / nr. 274
tyîndiAi’ înckitud& fendcesionatu&ii £G£. Comuniştii, toţi oamenii muncii din patria noastră, indiferent de naţionalitate, vor sărbători la 8 mai 1971 unul din cele mai mari evenimente din viaţa partidului, a poporului nostru, implinirea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. In vederea intîmpinării acestui măreţ eveniment, colectivele de muncă din toate domeniile îşi intensifică activitatea, îşi iau noi angajamente, obţin succese deosebite pe care le închină Partidului Comunist Român , raţiunea şi inima fierbinte a poporului nostru. Consiliul popular al municipiului Sighişoara, îndrumat în permanenţă de comitetul municipal de partid, folosind variate forme de legătură cu masele de cetăţeni, a realizat în acest an un volum de lucrări edilitaro-gospodăreşti în valoare de 16.500.000 lei. Ca şi multe alte localităţi din ţara noastră, municipiul Sighişoara a fost greu lovit de calamităţile naturale din luna mai, ceea ce a determinat organele locale să ia cele mai adecvate măsuri în vederea mobilizării întregului potenţial uman şi material în scopul înlăturării în cel mai scurt timp a efectelor grave provocate de inundaţii. Grija părintească a conducerii de partid şi de stat au simţit-o şi cetăţenii municipiului nostru prin acordarea unui număr suplimentar de 110 apartamente, care au şi fost date în folosinţă la sfîrşitul lunii octombrie. In acest context relevăm şi faptul că, datorită muncii depuse de către toţi cetăţenii municipiului, mobilizaţi de deputaţi, de comitetele de cetăţeni şi asociaţiile de locatari, la data de 1 octombrie a. c., cele 1.200 imobile avariate, din care 29 complet distruse, au fost refăcute şi, ca urmare, în momentul de faţă cetăţenii rămaşi fără locuinţă au asigurate spaţiile de locuit. GHEORGHE HUNDORFEANU vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Sighişoara Printre preocupările de bază ale Consiliului popular municipal Sighişoara a fost şi readucerea în stare de circulaţie normală a celor 33 de străzi afectate de inundaţii, lucrare care s-a realizat prin mobilizarea tuturor cetăţenilor şi cu sprijinul primit din partea întreprinderilor economice din municipiu. Prin efortul comun s-a reuşit ca toate străzile să fie redate în cel mai scurt timp circulaţiei rutiere, în acest fel la ora actuală putem afirma că municipiul nostru şi-a redobîndit înfăţişarea plăcută pe care a avut-o înainte de inundaţii. Cu toate încercările grele prin care a trecut oraşul, munca depusă de toţi cetăţenii, mobilizaţi de deputaţi şi de comitetele de cetăţeni, s-a reflectat în aprecierile pozitive ale comisi..or judeţene şi centrale de urmărire a întrecerilor patriotice pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor, care au acordat municipiului nostru punctajul maxim. Pentru Consiliul popular al municipiului Sighişoara ,cît şi pentru toţi cetăţenii acest fapt constituie un îndemn puternic pentru realizarea angajamentelor pe anul viitor. El cu noi In această perioadă se desfăşoară dările de seamă ale deputaţilor în faţa alegătorilor, prilej de amplu bilanţ al realizărilor pe fiecare circumscripţie electorală, cetăţenii îşi iau noi angajamente în vederea realizării unui volum sporit de lucrări edilitaro-gospodăreşti, prin muncă patriotică. Intre obiectivele majore prevăzute pentru anul viitor se numără construcţii de trotuare pe mai mult de 7.000 mp, în cartierele mărginaşe, modernizarea străzilor Nicolae Bălcescu, Ilari© Chendi şi Ana Ipătescu pe o suprafaţă de 12.000 mp şi pregătirea pentru modernizare şi a altor străzi. De asemenea, se preocupă în mod deosebit înfrumuseţarea continuă a municipiului, în care scop se vor planta peste 8.000 de arbori şi arbuşti ornamentali, peste 5.000.000 de fiori, 3.000 de trandafiri pitici şi urcători, iar spaţiile verzi vor fi extinse cu încă 5 hectare. Un capitol important îl constituie consolidarea în continuare a malurilor rîului Tîrnava Mare, unde se vor planta peste 2.000 de sălcii, se vor continua lucrările de taluzare în sectoarele afectate de inundaţii. Pentru ca toate aceste obiective să poată fi realizate şi chiar depăşite, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Sighişoara a întocmit un plan de măsuri, defalcat pe circumscripţii electorale şi pe toţi membrii comitetului executiv, asigurîndu-se în acelaşi timp şi asistenţa tehnică necesară. Bazîndu-ne pe experienţa acumulată în organizarea acţiunilor patriotice şi edilitaro-gospodăreşti, sub directa conducere a organului municipal de partid, suntem convinşi că vom realiza în cinstea semicentenarului partidului toate sarcinile şi angajamentele, dovedind prin aceasta întreaga dragoste ce o purtăm faţă de Partidul Comunist Român şi conducătorii săi. In mai 1971 se vor împlini 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, moment de mare însemnătate şi deosebită semnificaţie in istoria contemporană a poporului român. Fireşte că un astfel de eveniment va fi intimpinat de oamenii muncii intelectuale cu noi realizări in domeniul specific de activitate Lucrătorii din cimpul ştiinţelor sociale vor participa la omagierea partidului sub semnul ridicării nivelului cercetării ştiinţifice, al intensificării muncii de cercetare, care va fi legată tot mai mult de cerinţele şi practica construcţiei socialismului, prin creşterea contribuţiei lor la progresul economiei, ştiinţei şi culturii româneşti, la dezvoltarea generală a societăţii. Istoricii la rindul lor, vor continua să aprofundeze de pe poziţiile concepţiei materialist dialectice şi istorice, studiul istoriei patriei, al istoriei partidului comunist, al mişcării democratice şi revoluţionare, vor lărgi sfera investigaţiei ştiinţifice. Cercetînd istoria poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare, vor releva lupta comună împotriva opresiunii şi exploatării, convieţuirea in istoria generală a patriei. Aducîndu-şi contribuţia la elucidarea unor momente din istoria noastră, vor îmbina studiul istoriei naţionale cu cel al istoriei universale. Pe aceste coordonate, îşi vor marca prezenţa şi cercetătorii Centrului de ştiinţe sociale Tirgu-Mureş, unitate condusă de Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România. Pentru mine este o mare bucurie, să vă pot informa de pe acum de prezenţa substanţială a colegilor mei in ştiinţa istorică românească, in anul viitor, anul aniversării semicentenarului, cu mai multe volume, numeroase studii şi articole. In Editura Academiei vor apare studii de istorie, filologie şi istoria artei, volum de peste 300 de pagini, Întrunind materiale de istorie modernă şi contemporană, de istorie culturală şi folclor. Menţionez intre altele, lucrările ,,Importanţa insurecţiei armate de la 23 August 1944 pentru lupta de eliberare a nordului Trans nostru GRIGORE PLOEŞTEANU cercetător ştiinţific silvaniei", „Demascarea agresiunilor fasciste in paginile revistei Korunk", „Un puternic act de acuzare împotriva fascismului : procesul Manuchian-Boczor". Subsemnatul voi fi prezent cu studiul ,,Contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii lui Vasile Lucaciu", dedicat unuia dintre remarcabilii ginditori democraţi şi luptători pentru desăvirşirea unităţii naţional-statale a poporului român. Cercetători de la Centrul de ştiinţe sociale vor semna ediţii critice din publicistica şi scrierile sociologice ale militantului democrat V. Aradi, Memorialul luptătorului paşoptist L. Berzenczei, basme populare maghiare din secolul al XIX-lea etc. Se află în pregătire o istorie a mişcării muncitoreşti din Tirgu-Mureş şi de asemenea un volum de evocări a celor mai reprezentative figuri de cărturari şi luptători democraţi mureşeni. O contribuţie importantă va aduce Centrul de ştiinţe sociale la organizarea, la sfirşitul lunii aprilie 1971, a sesiunii ştiinţifice închinată semicentenarului Partidului Comunist Român. Se pregătesc comunicări referitoare la înfiinţarea organizaţiilor P.C.R. la Tirgu-Mureş şi in valea superioară a Mureşului, începuturile mişcării muncitoreşti din Reghin, activitatea lui Köblös Elek, Ioan Şulariu, Lucian Georgiu, colaborarea scriitorilor şi publiciştilor militanţi la ziarul ,,Socialismul". Voi încerca să prezint cu acest prilej, gindirea istorică a acelui strălucit intelectual marxist care a fost Lucreţiu Pătrăşcanu. Accentuind cercetarea ştiinţifică, noi nu putem uita că suntem datori, acum mai mult ca oricînd, să servim prin faptă, cuvint şi scris, activitatea politico-educativă a partidului. Prin conferinţe, simpozioane şi articole, vom reînvia in conştiinţa şi inima oamenilor care trăiesc şi muncesc pe aceste meleaguri mureşene, momente de seamă din istoria P.C.R., vom evoca pagini din trecutul de luptă al mişcării muncitoreşti, revoluţionare şi democratice, viaţa şi activitatea unor personalităţi marcante ale clasei muncitoare, conducători ai partidului, mari patrioţi. Vom slăvi eroii comunişti, pe cei care au căzut in lupta împotriva vechiului regim, pe cei care s-au jertfit pentru a asigura o viaţă fericită poporului român, pe cei care s-au dăruit ideilor socialismului şi comunismului. Deopotrivă vom propaga in oraşele şi comunele judeţului, politica internă şi externă a partidului nostru, realizările României socialiste. Vom dialoga despre principiile călăuzitoare ale activităţii P.C.R., despre fermitatea lor, despre aplicarea creatoare a învăţăturii marxistleniniste, la condiţiile ţării noastre. Vom discuta cu muncitorii, ţăranii şi intelectualii, cu care ne vom intilni, despre apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, ne vom bucura relevind marele prestigiu de care se bucură P.C.R. şi poporul român creator de istorie pe toate meridianele lumii. Aş încheia aceste rinduri mărturisind convingerea că omagiul cel mai frumos pe care îl putem aduce aceluia din care facem parte, este să ne însuşim devotamentul, pasiunea, abnegaţia in luptă, tinereţea şi combativitatea, slujirea fermă a idealurilor de dreptate socială şi naţională, care l-au caracterizat in cei 50 de ani de existenţă. Luind tot ce este mai bun din istorie, vom fi mai prezenţi in eforturile de azi şi mîine ale naţiunii noastre socialiste. Dezvelirea unei plăci comemorative Ieri, 20 noiembrie a avut loc solemnitatea dezvelirii unei plăci comemorative închinate eroilor militari din Garnizoana Tg.-Mureş care au căzut la datorie în primăvara acestui an, în lupta cu furia apelor dezlănţuite. Locotenentul colonel Vasile Enache, reprezentant al Ministrului Forţelor Armate ale R.S. România, a dat citire decretului de decorare şi de schimbare a denumirii unor străzi din municipiul Tg.-Mureş, ce vor purta numele eroilor care în timpul inundaţiilor şi-au jertfit viaţa salvînd oameni şi bunuri materiale şi Ordinului Ministrului Forţelor Armate de înaintare în grad a acestora. Traian Duşa, membru al Comitetului executiv al Consiliului municipal Tg.-Mureş în cuvîntul său a omagiat faptele memorabile, pline de măreţie şi glorie înscrise de ostaşii eroi în istoria municipiului. In acordurile Imnului de stat al Republicii Socialiste România, intonat de fanfara militară, colonelul Ioan Scrieciu dezvelește placa comemorativă instalată pe casa cu numărul 126 din strada Kossuth Lajos, pe care stă scris cu majuscule : GLORIE ETERNA OSTAŞILOR EROI : DAVID IOAN RUSU, plutonier adjutant, LAZAR BLEJNARI, sergent major, IONEL GIURCHI, sergent major, IOAN P. ROMAN, sergent major, MIRCEA L. ROBU, sergent major, căzuţi la datorie in ziua de 13 mai 1970 pentru salvarea de vieţi omeneşti, de la primejdia valurilor furioase ale Mureşului revărsat. Veşnică recunoştinţă din partea cetăţenilor ! La solemnitate au luat parte reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, părinţii şi rudele eroilor, numeroşi cetăţeni şi militari. Mmmm Glorie eternă ostaşilor eroii Ieri lîngă podul de peste Mureș, în municipiul Tîrgu- Mureș, a fost dezvelită o placă comemorativă în amintirea militarilor căzuți în lupta cu furia apelor. Insămînţările de toamnă s-au terminat, iar in continuare Lucrările de pe ogoare s-au bucurat de zile deosebit de bune pentru strîngerea tuturor produselor de pe cîmp, pentru continuarea arăturilor adînci şi transportul îngrăşămintelor în vederea asigurării unei temelii trainice şi pentru producţia culturilor de primăvară. Timpul este atît de înaintat încît în orice moment pot să survină îngheţuri care să oprească definitiv munca la cîmp. In multe cooperative agricole oamenii aşteaptă iarna fără teamă, toate lucrările fiind de acum încheiate. Sînt însă pe cuprinsul judeţului nostru şi unităţi cărora toamna, deşi lungă şi bună, nu le-a fost suficientă pentru a-şi aduna de pe cîmp toate produsele, mai au încă mari suprafeţe nearate şi cantităţi importante de îngrăşăminte naturale care aşteaptă să fie duse la cîmp. In cooperativa agricolă din Bahnea am Intîlnit o vie activitate pentru încheierea grabnică a lucrărilor rămase neexecutate. Un număr de 12 tractoare lucrau de zor la arături, lucrare executată pînă acum pe 310 ha din 400 ha cît prevede planul. La transportul cocenilor de porumb și depozitarea lor în apropierea grajdurilor pentru a putea fi tocaţi şi preparaţi prin saramurare, lucrau 40 de atelaje. O atenţie deosebită se acordă folosirii îngrăşămintelor naturale la fertilizarea terenurilor rezervate culturii sfeclei de zahăr. — Vrem, ne spune inginerul şef Kiss Karol, ca întreaga suprafaţă de 100 ha pe care o vom însămînţa în primăvară cu sfeclă de zahăr să fie fertilizată şi cu îngrăşăminte naturale. Iată o măsură bună, la care ar trebui să se gîndească în mod foarte serios toate unităţile cultivatoare de sfeclă de zahăr. La Bahnea dorinţa exprimată de inginerul şef a început să fie materializată. Un număr de 4 remorci şi un graifăr lucrează neîntrerupt la transportul îngrăşămintelor. Lor li s-au alăturat, pe măsura terminării altor transporturi, şi atelajele proprietate obştească. Fertilizarea cu îngrăşăminte naturale a ocupat un loc important şi la cerealele păioase însămînţate în toamnă, la grîu 82 ha iar la orz 60 ha. Ritmul arăturilor nu este însă peste tot mulţumitor. Cooperatorii din Coroisînmărtin au arat numai 225 ha din 640 ha prevăzute în plan. Tovarăşul preşedinte Teofil Bruzlea motivează această întîrziere prin lipsa din unitate pe timp de 6 zile a celor 15 tractoare pe care le avea în dotarea secţiei, tractoare trimise să lucreze în alte părţi. Fără îndoială că unităţile care au primit tractoarele aveau nevoie de acest ajutor. Sîntem însă de părere că dirijarea lor trebuia făcută cu mai mult discernămînt, astfel încît să nu fie complet descoperite unităţile care aveau plan mare de arături. La întîrzierea arăturilor au mai contribuit însă şi alţi factori. Defecţiunile, de pildă, scot în unele zile din brazdă pînă la 4 tractoare. Apoi, două dintre tractoarele existente nu sunt dotate cu pluguri, astfel că în loc să fie folosite la arat ele fac transporturi, lucrări care s-ar putea face şi numai cu atelajele. Arăturile sînt foarte mult rămase în urmă şi la C.A.P. din Gogan. Dacă îngheţul va surveni peste o săptămînă, cooperativa de aici riscă să rămînă fără arături de toamnă, şi se ştie ce poate însemna acest lucru pentru producţia culturilor de primăvară. Din suprafaţa de 515 ha, nu s-au arat decit 195 ha. In această situaţie, mai poate fi oare liniştit preşedintele Toth Francisc? Se pare că da, altfel s-ar lupta mai mult să îndrepte situaţia. Nici la C.A.P. din Idiciu, preşedinte Ioan Csíki, situaţia nu este mai roză. Dimpotrivă. Aici, pe lîngă că s-a arat foarte puţin în această toamnă, pe cîmp mai sînt suprafeţe însemnate de coceni netăiaţi şi ne- transportaţi, chiar porumb necules. Pe unele suprafeţe, în loc să se taie cocenii şi să se gospodărească cu grijă, deoarece deficitul de furaje este evident, se preconizează să fie păscuţi cu animalele direct din lan. In ziua cînd am vizitat cooperativa, cooperatorii prezenţi la culesul porumbului puteau fi, număraţi pe degete. Evitarea risipei, cu toate că producţia este slabă, nu preocupă pe nimeni. Porumbul cules a fost depozitat nesortat într-o magazie de cereale, în straturi ce ajung in grosime pînă la 2 m. Fiindcă ştiuleţii verzi şi plini de apă nu au fost aleşi, porumbului depozitat aici nu-i trebuie mai mult de 4—5 zile pentru a se încinge şi a pierde astfel şi puţinul care s-a adunat. In raidul pe care l-am făcut am găsit pe cîmp mulţi coceni netransportaţi. La C.A.P. din Gogan, suprafaţa ocupată cu coceni este apreciată la circa 20 ha, la Bahnea 80 ha, la Coroisînmărtin 80 ha etc. Iată deci că deşi iarna ameninţă să se instaleze din clipă în clipă, mai sînt cooperative agricole care nu şi-au mobilizat toţi cooperatorii pentru terminarea lucrărilor din cîmp. Unii conducători se mai amăgesc cu gîndul că toamna va mai dura încă. Este timpul să-i trezim la realitate, altfel riscă să-l prindă zăpada cu lucrările neterminate. M. BÂLDEANU De ce numai eu „In contractul pe care l am încheiat, în luna aprilie a. c., cu întreprinderea „Metalotehnica" din Tirgu-Mureş, la punctul 5 se spune... întreprinderea se obligă să asigure cursanţilor pregătirea profesională, practică şi teoretică, precum şi toate drepturile stabilite de dispoziţiile legale în vigoare. Şi de o parte şi de alta, consider eu, lucrurile sunt clare. Doar un singur lucru, pe care nu o dată l-am reclamat la secretariatul şcolii, mă nemulţumeşte. De 8 luni nu am primit, conform legii, abonament gratuit pe C.F.R., înlesnire de care se bucură alţi colegi de şcoală şi chiar din Cipău, cu care fac 7îE sa fac excepţie ? nue naveta. De ce numai eu să fac excepţie de la această regulă legală? De ce adeverinţa adusă de mine de la Consiliul popular comunal lemut, nu e luată în considerare de luni de zile? Ca atare, vă rog să-mi acordaţi sprijinul ziarului „Steaua roşie" pentru a mi se rezolva această chestiune financiară care mă deranjează foarte. Eu cred că întreprinderea, sau funcţionara neglijentă trebuie să-mi plătească retroactiv costul abonamentelor pe 8 luni, care se ridică la 500 de lei. GHEORGHE STAN Cipău Aşteptăm un telef Luînd în serios utilitatea telefonului pentru cooperativa de consum Morăreni, şi nicidecum incandescentele expresii la adresa Direcţiei judeţene P.T.T.R., chiar dacă aceasta mai are şi anumite lipsuri, nu întotdeauna obiectiv etichetate, redacţia îşi face datoria informîndu-i pe preşedintele şi contabilul-şef, semnatarii scrisorii de la sus-numita cooperativă, că Direcţia judeţeană P.T.T.R. ne-a asigurat că telefonul va fi instalat in cel mult 3—4 zile de la data apariţiei acestei note. Rămîne ca dumneavoastră, tovarăşi din Morăreni, să cădeţi de acord cu I.M.A. Reghin unde să fie instalată cheia comutatoare, nu de alta, dar diferenţa de preţ e considerabilă. Dacă e la dumneavoastră vă costă mai puţin, dacă e la I.M.A. vă costă mult. Aşteptăm deci un telefon de la cooperativa din Morăreni convinşi că de data aceasta nu vor mai avea loc „deranjamente tehnice" între cele două instituţii. 11 (Urmare din pag. 1) nare cu mărfurile alimentare a muncitorilor forestieri, pentru că volumul acestor produse este cu mult mai mare decît cel ce îl aveam în depozite acum un an". Spre a ne convinge de acest lucru am verificat depozitul cooperativei din Reghin, care trebuie să aprovizioneze cca. 4.500 de muncitori forestieri. Dacă în depozit se aflau cantităţi îndestulătoare de conserve de carne, legume, peşte, făină de pîine şi mălai, slănină etc., cu care se completează continuu necesarul magazinelor din pădure, nu acelaşi lucru se poate spune de modul cum sunt asigurate cantităţile necesare de cartofi, fasole uscată, ceapă uscată etc. Deşi există unele greutăţi în organizarea de cantine în condiţiile de dispersie a forestierilor în parchete, ne-am convins la faţa locului de necesitatea ca în timpul iernii, acestor muncitori să li se asigure posibilitatea pregătirii la baracă, fie de către îngrijitoare, fie de către ei înşişi a mîncărurilor calde cum sunt : ciorbele de fasole, tocana de cartofi cu ceapă şi altele. Acest lucru se putea rezolva dacă ar fi existat mai multă înţelegere şi bunăvoinţă din partea tuturor factorilor care răspundeau de procurarea fasolei. In perioada 1—10 noiembrie cooperativa din Reghin trebuia să preia pentru însilozare, conform contractelor ce le are cu centrul de legume şi fructe din localitate, o anumită cantitate de cartofi, destinată consumului muncitorilor forestieri din valea Gurghiului şi Deda Bistra. Cu toate greutăţile existente starea în care au fost oferiţi spre însilozare aceşti cartofi dovedeşte lipsa de răspundere de care dă dovadă conducerea C.L.F. Reghin, care cu multă seninătate se scuză că a oferit ceea ce a avut — respectiv — în loc de cartofi apţi, cîtuşi de puţin pentru însilozare, pămînt amestecat cu cartofi stricaţi. Normal, cartofii însilozaţi de cooperaţie, cu destinaţia spre cămările pădurii, ar trebui să ajungă fiecărui muncitor cel puţin cîte 2 kg pe săptămînă, să nu mai vorbim de fasolea uscată care lipseşte complet. Ţinînd seama de numărul sporit de muncitori existenţi fie în exploatări, fie la refaceri de drumuri şi instalaţii, care în comparaţie cu perioada anului trecut este aproape dublu, cantităţile minime de cartofi şi fasole uscată ce trebuiau însilozate de către IJECOOP pentru aprovizionarea muncitorilor forestieri, sunt cu mult sub necesar. Acum cînd unităţile forestiere îşi mobilizează forţele pentru pregătirea planului pe 1971, început de nou cincinal, eforturile întregului colectiv trebuie îndreptate spre folosirea integrală a timpului de muncă, a mecanismelor din exploatări. Aceasta presupune ca fiecare muncitor să folosească din plin ziua de muncă. Din cauza aprovizionării defectuoase a unor magazine cu alimente şi în special cu pîine, muncitorii aşteaptă ore în şir în faţa lor pierzînd timp preţios. La începutul lunii noiembrie de exemplu, la magazinul luhod — Sovata într-o zi de „premîndă" a lipsit pîinea, iar peste 250 de muncitori au plecat la pădure fără pîine din cauză că brutăria din Sovata a neglijat trimiterea pîinii la acest magazin. Iarna şi-a făcut deja apariţia în munţi, aprovizionarea ritmică a magazinelor cu alimentele necesare presupune şi asigurarea de stocuri intangibile de siguranţă, la nivelul ce a fost comunicat fiecărui magazin. Realizarea sarcinilor de producţie în exploatările forestiere este puternic influențată de aprovizionarea cu alimente a muncitorilor forestieri, iată de ce forestierii solicită tuturor factorilor responsabili cu asigurarea alimentelor să se facă tot ce depinde de ei pentru ca aprovizionarea magazinelor din pădure să fie rezolvată cu toată răspunderea, ofere muncitorilor forestieri . S-au luat măsuri practice Kuttersch Wolf Maria din Tîrnăveni a sesizat ziarul „Steaua roşie" că blocul nr. 2 A de pe str. Poştei deşi este dat în folosinţă de 2 ani, din cauza unor defecte de execuţie în apartamente se prelinge apa cînd plouă. Cu toate insistenţele, sesizările şi reclamaţiile făcute — scria semnatara sesizării — această stare de lucruri nu-şi găseşte nici In prezent rezolvarea... T.C.M. Mureş executantul lucrării confirmă temeinicia celor sesizate. In consecinţă s-au luat măsuri ca prin şantierul 3 construcţii-montaj, pînă azi 21 noiembrie să se execute remedierile la izolaţia hidrofugă a blocului. Am fi bucuroşi să ştim dacă semnatara sesizării e în sflrşit satisfăcută de operativitatea cu care s-a remediat una din plîngerile domniei sale. Rubrică întocmită de GH. TOCACIU