Steaua Roşie, noiembrie 1970 (Anul 21, nr. 257-281)

1970-11-21 / nr. 274

VIZITA ÎN BULGARIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE După întîlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea con­vorbirilor oficiale şi semnarea Tra­tatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-bulgar, delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarăşul To­­dor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, într-o scurtă călă­torie prin Bulgaria. Delegaţia română formată din tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoţită de Licezar Avramov, Dan­­cio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a stră­bătut Munţii Balcani, oaspeţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La in­trarea în oraş, o urare încadrată de drapelele româneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, expri­mă sentimentele locuitorilor: „Bine aţi venit tovarăşi români“. Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bul­­garia-România, prietenie în veci", „Trăiască şi înflorească prietenia dintre Botevgrad şi Ploieşti", oraşe înfrăţite ale celor două ţări. In sunetele fanfarei, pionieri o­­feră oaspeţilor buchete de flori şi cravate roşii. Din mulţime se scan­dează: „Vecina Drujba" (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetului o­­răşenesc al P.C. Bulgar, Vasil Ta­­nov, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi calde urări de bun venit, exprimă bucu­ria cetăţenilor oraşului pentru pri­lejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Sîntem bucu­roşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Ploieşti — ora­şe înfrăţite — între comuna Pravaţ şi comuna dumneavoastră natală Scorniceşti, pe care le întreţinem de mai mulţi ani, contribuie la a­­dîncirea prieteniei tradiţionale în­tre popoarele noastre. Preşedintele sfatului popular o­­răşenesc, Ivan Nikolciovski a înmî­­nat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferinţă potrivit hotărîrii Comite­tului orăşenesc al Partidului Co­munist Bulgar şi a Sfatului popular orăşenesc. „Aşa cum aurul nu ru­gineşte — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno­­bulgară să strălucească veşnic". Primit cu vii aplauze, cu ovaţiile mulţimii, a răspuns tovarăşul Nicolae Ceauşescu. mari pancarte sunt scrise în limbile română şi bulgară cuvinte de bun venit. Preşedintele Sfatului popular al oraşului, inginer Gancio Racev, salută cordial pe distinşii oaspeţi subliniind că populaţia oraşului se simte onorată să primească pe solii poporului român în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Evocînd tradiţiile prieteniei ro­­mâno-bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospitalitate şi spri­jin din partea poporului român, el a arătat că astăzi, în condiţiile so­cialismului, prietenia celor două popoare de pe malul Dunării do­­bîndeşte noi semnificaţii, noi per­spective, spre binele lor, al cauzei socialismului şi păcii. Intîmpinat cu urale ia cuvîntul tovarăşul Ceauşescu, şi oraţii Nicolae Cuvîntul Nicolae Dragi tovarăşi, Aş dori, în primul rind, să mul­ţumesc primului secretar al muni­cipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraş, pentru primirea călduroasă pe care ne-aţi făcut-o, pentru cu­vintele exprimate la adresa priete­niei dintre România şi Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frăţesc din partea delegaţiei noastre, a populaţiei oraşului Plo­ieşti cu care sînteţi înfrăţiţi, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem în Bulgaria şi semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Bulgaria s-au transformat într-o a­­devăratâ sărbătoare a prieteniei dintre ţările noastre. (Aplauze). In discuţiile pe care le-am avut cu tovarăşul Jivkov şi cu ceilalţi Cuvintele conducătorului parti­dului şi statului nostru au fost pri­mite cu un deosebit entuziasm de miile de cetăţeni care aclamă în­delung pentru prietenia româno­­bulgară. Tinere fete oferă oaspeţilor pîine şi sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd oraşul într-o ma­şină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov răspund aclamaţiilor îndelungi ale locuito­rilor. In localităţile de pe întregul tra­seu pînă la Vraţa — Skravena, Novacene, Mezdra — sute şi sute de locuitori întîmpină cu deosebi­tă căldură pe oaspeţi. Peisajul este dominat de stinci semeţe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata isto­rie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele gru­puri de partizani în timpul războ­iului de eliberare antifascist. La intrarea în oraşul Vraţa, în întîmpinare au venit reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. Bulgar, prim-se­cretar al Comitetului judeţean al P.C.R. In faţă ne apare silueta noului oraş modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de­ cetăţeni, fluturînd steguleţe româneşti şi bulgare, au ieşit în întîmpinarea oaspeţilor. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare pa­nou la intrare în oraş sînt reluate în valuri, multiplicîndu-se în ova­ţiile şi uralele mulţimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale României şi Bulgariei. In acest frumos oraş asistăm la o vibrantă manifestare a sentimentelor de sti­mă şi preţuire faţă de conducăto­rul partidului şi statului nostru, ex­presie a prieteniei trainice care uneşte popoarele român şi bulgar. In aplauzele şi uralele mulţimii, oaspeţii români se îndreaptă spre piaţa centrală a oraşului care poartă numele cunoscutului revo­luţionar bulgar Hristo Botev. Co­loana de maşini străbate principa­lele străzi ale acestei citadele de la poalele Munţilor Stara Planina. Orăşelul de provincie de odinioa­ră, numărînd doar 16.000 de lo­cuitori, cu cele cîteva ateliere meş­teşugăreşti, desfăşoară astăzi pa­norama unui oraş industrial, în continuă expansiune: blocuri mo­derne, integrate armonios în pei­sajul montan, vile cochete încon­jurate de grădini, parcuri, turle de fabrici şi uzine, edificii moderne de cultură. Viaţa are astăzi 55.000 de locuitori, fiind unul din cele mai înfloritoare centre ale industriei bulgare. In piaţa centrală a oraşului, do­minată de monumentala statuie a lui Hristo Botev, o mare mulţime aşteaptă pe oaspeţii dragi. Pe Botev a putut să-şi organizeze for­ţele de luptă împotriva stăpinirii otomane pe teritoriul românesc a­­ceasta se datoreşte faptului că în­totdeauna popoarele noastre s-au întrajutorat şi au înţeles că numai unite pot să-şi asigure indepen­ tovarăşului Ceauşescu denţa, bunăstarea şi fericirea. (A­­plauze). Botev se bucură şi in Ro­mânia de o adincă cinstire, deoa­rece el a militat pentru prietenia dintre români şi bulgari, şi-a dat viaţa pentru eliberarea patriei sa­le, pentru fericirea poporului. Noi sîntem convinşi că prietenia dintre România şi Bulgaria, prie­tenia cu toate ţările socialiste con­tribuie la bunăstarea popoarelor noastre, la cauza socialismului şi păcii în lume. Aş dori să exprim încă o dată mulţumirea noastră Comitetului Central al Partidului Comunist Bul­gar şi tovarăşului Jivkov pentru că ne-a organizat această vizită plă­cută în judeţul şi oraşul Vraţa. Ne bucură faptul că oraşul dumnea­voastră cunoaşte o rapidă dezvol­tare şi înflorire, aceasta fiind o expresie a superiorităţii socialis­mului, o expresie vie a rolului con­ducător al Partidului Comunist. Vă urez multe succese în activi­tatea dumneavoastră de îndeplini­re a hotăririlor Congresului al X- lea al Partidului Comunist Bulgar, care va avea loc în curînd. Vă doresc multă sănătate şi multă fericire. (Aplauze). tovarăşului Ceauşescu Cuvîntul Nicolae Dragi tovarăşi. Doresc să vă mulţumesc pentru primirea făcută, pentru cuvintele rostite aici la adresa prieteniei dintre popoarele şi partidele noas­tre. Vreau, totodată, să vă adre­sez in numele delegaţiei de partid şi guvernamentale din România un salut cordial dumneavoastră, tutu­ror locuitorilor oraşului Vraţa. Intr-adevăr, judeţul dumneavoas­tră este vecin cu unul din judeţele noastre care, ca şi Viaţa, se află în plină dezvoltare. Ne bucură faptul că intre conducătorii jude­ţelor şi oraşelor noastre există re­laţii bune, că se vizitează reciproc. Aceasta contribuie la întărirea prieteniei dintre popoarele şi par­tidele noastre şi, totodată, prile­juieşte un schimb util de experien­ţă in edificarea societăţii socia­liste. După cum ştiţi, ieri s-a semnat Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România şi Bulgaria. El nu face, de fapt, decit să consfinţeas­că realitatea prieteniei de veacuri membri ai delegaţiei bulgare am convenit să acţionăm continuu pentru întărirea prieteniei şi cola­borării între partidele şi popoarele dintre popoarele noastre. Şi dacă noastre, considerînd că aceasta corespunde atit voinţei tuturor lo­cuitorilor ţărilor noastre, intereselor făuririi noii orinduiri în România şi Bulgaria, cit şi cauzei socialismului şi păcii in întreaga lume. (Aplau­ze). Cunoaştem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X- lea şi ştim, de asemenea, că ora­şul dumneavoastră lucrează pentru a intimpina cu rezultate cit mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez orga­nizației de partid, tuturor oameni­lor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în întîmpinarea Con­gresului al X-lea al Partidului Co­munist Bulgar. Vă doresc multă fe­ricire și multă sănătate. (Aplauze). Delegația de partid şi guverna­mentală a Republicii Socialiste Ro­mânia depune o coroană de flori la Monumentul lui Hristo Botev, un semn de omagiu adus marelui re­voluţionar bulgar. După depunerea coroanei, cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere. Din Piaţa Hristo Botev, oaspeţii români şi persoanele care-i înso­ţesc s-au îndreptat spre sediul Comitetului judeţean al P.C. Bul­gar, unde a avut loc o întîlnire cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Cu acest pri­lej, Ivan Abadjiev, prim-secretar al Comitetului judeţean al P.C. Bul­gar, a prezentat o largă informare cu privire la dezvoltarea economi­că şi social-culturală a judeţului Vraţa. Vorbitorul a arătat că acest judeţ a cunoscut în ultimii ani, ca de altfel toate regiunile ţării, o pu­ternică dezvoltare. Pe harta jude­ţului Vraţa, în care producţia agri­colă era preponderentă cu ani în urmă, au apărut o serie de între­prinderi industriale, printre care, la loc de frunte, se află marele Combinat chimic, considerat pe bună dreptate cetate a chimiei bulgare, întreprinderi textile, o fa­brică de ciment, un combinat de hîrtie şi celuloză, o uzină de electrocare. La începutul aces­tui an, în localitatea Kozlodui s-a deschis şantierul unei centrale atomoelectrice, care va intra în funcţiune în 1974. In continuare, el s-a referit la pregătirile pe care le fac oamenii muncii din judeţul Vraţa în întîmpinarea Congresului al X-lea al P.C. Bulgar, la atmos­fera însufleţitoare care domneşte (Continuare în pag. a 6-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! TEADAROSI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII, Nr. 274 (3.939) Simbată, 21 noiembrie 1970 A pagini, 30 de bani Suplimentarea bugetelor judeţelor calamitate Consiliul de Miniştri a apro­bat suplimentarea cu 150 mi­lioane lei a bugetelor judeţelor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Din această suplimentare, fonduri mai mari au fost acordate judeţelor Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Iaşi, Ga­laţi, Mureş şi Sălaj. Ele sunt destinate acoperirii cheltuielilor pe care organele locale le-au făcut şi le vor mai face pînă la finele anului în vederea reface­rii drumurilor, podurilor, a fon­dului de locuit, proprietate de stat, a construcţiilor social-cul­­turale,­­ şcoli, grădiniţe, cămi­ne culturale şi altele — cit şi a reţelei edilitare. Concomitent, organele locale sunt sprijinite în realizarea acestor lucrări şi cu diverse materiale şi utilaje. Aceste noi măsuri se adaugă celor luate anterior pentru con­struirea din fonduri de stat pes­te prevederile de plan a 5.000 de apartamente, precum şi spri­jinului în bani şi materiale a­­cordat populaţiei sinistrate. (Agerpres) 5 1Decada cărţii româneşti“ ieri la librăria ,,UNIVERSA­LĂ“ din Tirgu-Mureş a avut loc deschiderea festivă a ,,Decadei cărţii româneşti". In organizarea Comitetului pentru cultură şi artă al jude­ţului Mureş şi Centrul de li­brării Tg.-Mureş a fost amena­jată cu acest prilej o expoziţie de carte cu vinzare, a ultime­lor noutăţi editoriale. Au fost de faţă reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, numeroşi iubitori ai cărţii. In cadrul „Decadei cărţii ro­mâneşti“ se vor organiza dife­rite manifestări menite să popu­larizeze şi să răspindească cre­aţia noastră literară contempo­rană. Şedinţă de lucru I ! cu conducătorii auto-moto Serviciul Miliţiei municipiului Tirgu-Mureş organizează dumi­nică, 22 noiembrie, ora 9, în sala clubului O.C.L. Alimentara din Piaţa Trandafirilor, o şedin­ţă de lucru cu toţi conducătorii auto-moto amatori. Cu acest prilej se vor aborda probleme noi apărute în circulaţia rutieră, făcîndu-se cunoscute şi instruc­ţiunile respective. Sunt invitaţi să participe şi acei conducători auto profesionişti, care nu au O delegaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane va vizita România La invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, Consiliului de Stat şi Con­siliului de Miniştri ale Republi­cii Socialiste România, o dele­gaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Democrate Germane, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a. c. o vizită oficială de prieten­­ie in Republica Socialistă Ro­mânia. Cu prilejul vizitei va fi sem­nat Tratatul de prietenie, cola­borare şi asistență mutuală în­tre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Democrată Germană. Plenara Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană Ieri a avut loc la Tg.-Mureş plenara Consiliului judeţan al oamenilor muncii de naţionalitate germană. Au participat: Eduard Eisenburger, membru al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului na­ţional al oamenilor muncii de naţionalitate germană Livi­u Se­bestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid, Hans Well­­mann, deputat în Marea Aduna­re Naţională, preşedintele Consi­liului judeţean Mureş al oameni­lor muncii de naţionalitate ger­mană. Plenara a dezbătut o informare asupra activităţii desfăşurate de consiliu în perioada aprilie-noiem­­brie 1970. Totodată s-a prezentat planul de muncă pe perioada no­iembrie 1970—mai 1971, îndeosebi activităţile ce se vor organiza în cinstea aniversării a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român Pe marginea materialelor pre­zentate au luat cuvntul : Theil Georg, Baier Hermann, Schneider Gustav, Jikeli Wolfgang, Kohn Karl, Schumann Helwig. In cadrul plenarei a luat, de asemenea, cu­­vintul Liviu Sebestyén şi Eduard Eisenburger. Plenara a avut la ordinea de zi şi probleme organizatorice, in con­ducerea consiliului judeţean a fost ales ca vicepreşedinte Schnei­der Gustav şi au fost cooptaţi ca membri : Bayer Hermann, Bitta Ste­fan, Jakobi Hans şi Mathes Grete. INSTANTANEU IN SIBIUL VECHI ŞI NOU. (Foto Agerpres A. ROSENTHAL) Simbată, 21 noiembrie, in ju­rul orei 8,30, posturile noastre de radio şi televiziune vor trans­mite direct, de la Sofia, cere­monia plecării delegaţiei de partid şi guvernamentale a Re­publicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, care a făcut o vizită oficia­lă de prietenie in Republica Populară Bulgaria. Şedinţa plenară a Consiliului judeţean al sindicatelor Ieri a avut loc la Tg.-Mureş Plenara Consiliului judeţean al sindicatelor care a dezbătut activitatea desfăşurată de orga­nele şi organizaţiile sindicale în domeniul mişcării de invenţii, inovaţii şi raţionalizări. La lucrările plenare, au par­ticipat preşedinţi ai comitetelor sindicatelor, responsabili ai cer­curilor inovatorilor, ai comisiilor inginerilor şi tehnicienilor, mem­bri ai comitetelor de direcţie şi un număr însemnat de ino­vatori fruntaşi. Din raportul prezentat şi cu­vîntul participanţilor a reieşit aportul adus de sindicate la atragerea muncitorilor, tehnici­enilor şi inginerilor în rezolva­rea problemelor tehnice ridi­cate de activitatea practică a unităţilor economice. Plenara a stabilit măsuri pen­tru îmbunătăţirea activităţii cer­curilor inovatorilor, impulsiona­rea aplicării propunerilor fă­cute şi pentru generalizarea invenţiilor, inovaţiilor şi raţio­nalizărilor valoroase. Activitatea în pădure cunoaşte în această perioadă o efervescen­ţă deosebită, numărul de munci­tori a sporit vertiginos. Pentru a­­sigurarea condiţiilor de cazare au fost construite noi cabane, s-au reparat cele existente, au fost procurate peste 1.000 pături de lină, cearşafuri, saltele etc. Se poate spune că unităţile de ex­ploatare a lemnului cu ajutorul C.E.I.L. Tg.-Mureş, au dat şi dau atenţia ce se cuvine asigurării unor condiţii cit mai bune pentru cazarea muncitorilor din pădure. Un raid anchetă întreprins re­cent la gurile de exploatare şi prin magazinele de aprovizionare ale muncitorilor forestieri a permis desprinderea unor concluzii cu caracter general şi anume că fon­dul de marfă pe care cooperaţia îl are cu destinaţie specială pentru muncitori forestieri, este de natură să asigure o alimentaţie normală, continuă şi variată. Aşa de exem­plu în magazinele din Lăpuşna şi în general pe toată valea Gur­­ghiului, Cîmpul Cetăţii, Iuhod, De­da Bistra şi altele în zilele de sîm­­bătă şi luni se desfac mii de kg de pîine proaspătă, făină de mă­lai, slănină sărată, untură de porc, ulei de floarea-sorelui, prepara­te şi conserve din carne şi le­gume în cutii de mărimi diferite, 6,7 sortimente de conserve de peşte, paste făinoase, zahăr, orez, compoturi, murături etc. „Numai o greşeală a gestionarului sau a conducerii cooperativei — spunea tov. Marcu Alexandru, şeful servi­ciului de la IJECOOP Tg.-Mureş — poate deregla buna aprovizie-DUMITRU HUSAR şeful serviciului aprovizionare C.E.I.L. Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 2-a) la luat parte la şedinţele ţinute în acest sens în cadrul întreprin­derilor unde îşi desfăşoară acti­vitatea. Faza judeţeană a concursului „Stăpîn pe volan“ Duminică, 22 noiembrie, in­­cepînd de la ora 9, va avea loc, la sediul Autobazei marfă din Tg.-Mureş, str. Budiului nr. 101, faza judeţeană a con­cursului ,,Stăpîn pe volan". Con­cursul, organizat de Comitetul judeţean U.T.C., Serviciul mi­liţiei judeţene şi I.T.A. Tg.-Mu­reş, reuneşte 26 de participanţi, selecţionaţi cu prilejul fazelor preliminare. Tinerii concurenţi — conducători auto — vor fi examinaţi cu ajutorul dispozi­tivului denumit „Vericol", reali­zat în cadrul Autobazei marfă, avind obligaţia să răspundă la cite 40 de întrebări cu carac­ter teoretic şi practic. Ciştigă­­torii urmează să se prezinte la faza finală pe ţară a concur­sului.

Next