Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)

1971-01-13 / nr. 9

ft O♦ • ftft• Să nu listăm Omn! Problema relaţiilor umane in­­tr-o colectivitate închisa, izo­lată de restul lumii, i-a tentat întotdeauna pe cineaşti. Ei ca­ută să descopere aici, concen­trate şi esenţializate, raporturi valabile la scara întregii socie­tăţi, universul celor cîţiva oa­meni constrînşi la o viaţă co­mună constituind un test de verificare a modului de convie­ţuire in condiţii de dependenţă reciprocă, prietenia, duşmănia, dramele fiind, intr-o asemenea situaţie-limită, mult mai eviden­te. Nu cred că regizorul filmu­lui de faţă consideră că micro­­universul înfăţişat de el e re­prezentativ pentru Întreaga so­cietate. Ar fi prea trist dacă ar fi aşa. Dar situaţia de la mica crescătorie de şoimi e fără-n­­doială autentică şi ea are da­rul de a avertiza asupra unor excrescenţe posibile in rela­ţiile din cadrul unei colectivi­tăţi. Eroul filmului, un tînăr, vine în pustă, la crescătoria de şoimi condusă de Lillik. Aici se desfăşoară o muncă foarte fo­lositoare economiei naţionale: sunt dresate păsări de pradă, pentru a vina bu­lanii care pro­duc pagube serioase in bogă­ţia de peşte a rîurilor şi lacu­rilor. La Început totul pare fru­mos, interesant, pasionant chiar. Curind însă, tînărul nostru des­coperă că pentru Lillik păsările contează mai mult decit oa­menii, că disciplina pe care a impus-o este mecanică, supu­nerea subalternilor oarbă, că oamenii trăiesc aici aproape animalic, că din sufletele lor a dispărut orice urmă de sensibi­litate. Ce valoare poate avea o activitate demnă de respect, o aooooo»*a aeo•a« ft ft î» î* JMftOe,0«IZONT » TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT O TUR DE ORIZONT CIUMA ' H* s' dacă oamenii care o practică nu au ştiut să-şi păstreze cali­tatea umană? — pare a se în­treba autorul filmului. Şi, ceea ce este şi mai grav, şi mai peri­culos, este să te complaci in a­­ceastă situaţie, să o consideri normală, să te simţi „fericit" aşa, să crezi că aşa trebuie să fie, că aşa e bine să fie. Filmul ne prezintă patru ti­puri de oameni şi modul lor de a reacţiona faţă de situaţia dată. Primul e reprezentat de însuşi Lillik, şeful staţiunii, cel care a creat şi a impus acest mod de viaţă de-a dreptul bar­bar, un om pentru care nu e­­xistă nimic in afara pasiunii sale pentru şoimi. Sunt apoi ajutoarele sale, executanţi tă­cuţi şi precişi ca nişte automate, oameni lipsiţi de personalitate şi voinţă. Singura femeie din mica colectivitate, Teréz, a stu­diat sculptura şi se pare că avea talent, că statuile ei „tră­iau", că avea şansa să devină un artist autentic. Dar „adevă­rul" atmosferei, concepţiilor şi modului de existenţă de la cres­cătorie au inghiţit-o, a renunţat la idealurile ei artistice (care reprezentau de fapt viaţa au­tentică, sinceră, vie, realmente adevărată), a ajuns chiar să-şi bată joc (sau poate să se au­­toamăgească) de aceste idea­luri, să trăiască anost, în pro­miscuitate morală şi să se simtă bine in această situaţie (sau să nu aibă curajul şi tăria de a recunoaşte că nu se simte bine). Şi, în sfirşit, tinărul, cel care inţelege adevărul, groaz­nicul adevăr ce se ascunde in spatele disciplinei, preciziei şi rezultatelor din ce in ce mai bune, cel care are forţa să se salveze Înainte de a fi redus şi el la rolul de executant docil al unor ordine crude, neomenoase. Spuneam că filmul e un a­­vertisment. Un avertisment pen­tru cei care sunt predispuşi să uite că socialismul nu înseamnă rezultate bune cu orice preţ şi în orice condiţii, că socialismul pune pe prim plan desăvîrşirea, dezvoltarea complexă, Îmbogă­ţirea spirituală a personalităţii umane, că în socialism omul în­seamnă infinit mai mult decit şoimii. ZENO FODOR e« oro­ooo•« o e»o«» eeoo«aaa Klfi DE ORIZONT• TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT Cinema Select: ŞOIMII. Producţie a studiourilor maghiare. Gaál István. Interpreţi: Ivan Andonov (Tînărul), Bánffy György (Lillik), Meszléry Judit (Teréz). ♦ ft ♦ • ft ft ft ft ft ft • ft ft ft ft ft ft ft • ft ft ft ftft *. PREMIERELE SAPTAMÎNII VIITOARE SOARELE ALB AL PUSTIULUI — Un film care îmbină cu măiestrie calitatea artistică şi suc­cesul comercial, un film în care fac casă bună (deci, se poate!) aventura, suspensul, comedia, sensibilitatea, inteligenţa şi bunul gust; un film care oferă o viziune inedită, unei teme care a tentat pînă acum pe mulţi cineaşti: avatarurile unui soldat roşu, care se întoarce acasă ,după terminarea războiului civil; un film care ne pro­pune atenţiei cel puţin trei personalităţi artis­tice de certă valoare: regizorul Vladimir Moţu­, operatorul Eduard Rozovski şi interpretul prin­cipal Anatoli Kuzneţov. ULTIMUL MOHICAN — Continuare a „Vină­­torului de căprioare", această nouă ecranizare după Fenimore Cooper, realizată de cineaşti fran­cezi în România, este — ca şi filmul precedent — o palidă adaptare a romanului, o operă cine­matografică plictisitoare, lipsită de har. KING-KONG EVADEAZA — Un nou film care se vrea de groază (dar nu e!) şi în care se ape­lează (din raţiuni comerciale, fireşte) la un per­sonaj I care a fost cîndva (în 1933) celebru: King-Kong. Dar gorila gigantică, înviată nu ştim cum de cineaştii japonezi, după ce fusese ciurui­tă fie gloanţe pe platourile de la Hollywood, nu mai impresionează pe nimeni, iar fantasticul cu care e agrementat filmul e mai curînd pueril şi rizibil, decît ştiinţific (cum se vrea). PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Studenții anului I de la Institutul de medicină și farmacie din loca­litate la o oră de lucrări practice în laboratorul de fizică. Atenţie deosebită invăţămîntului agrozootehnic AZI ÎNCEPE CICLUL DE LECŢII LA TELEVIZIUNE. In scopul perfecţionării permanente a cunoştinţelor tuturor cooperatorilor din unităţile agricole, în concordanţă cu noile forme de organi­zare, cu măsurile privind promovarea şi extinderea tehnologiilor moderne — a fost organizat, prin intermediul televiziunii, un ciclu de lecţii — pe profile — care se va desfăşura în fiecare luni, miercuri şi vineri, între orele 9—10,30 a. m. Lecţiile se vor referi la creşterea animalelor, horticultură şi cultura mare. Expunerile de la televiziune vor fi tipărite, în tiraje de masă, şi difuzate în toate unităţile agricole. Acţiunea de sprijinire a pregătirii profesionale, a tuturor ca­drelor din agricultură, va fi de un preţios ajutor în munca lucră­torilor de pe ogoare, pentru cunoaşterea şi aplicarea corectă a tehnologiilor şi a măsurilor de cointeresare a membrilor coope­ratori. In acest scop, conducerea cooperativei agricole — preşe­dintele, inginerul-şef — are datoria de a antrena cooperatorii la vizionarea acestor telelecţii, mobilizînd pentru participare, în pri­mul rînd, pe cei care s-au angajat să lucreze în acord global, pe cei cu activităţi permanente in zootehnie, viticultură, legumicul­­tură, etc. La acestea vor participa şi tractoriştii din secţia de me­canizare din cadrul cooperativei. După terminarea vizionării este necesar ca specialistul din unitate să organizeze discuţii, în cadrul cărora să adapteze cele expuse la specificul unităţii (fermă, brigadă sau echipă), insisting asupra acţiunilor ce vor trebui realizate de membrii cooperatori, concretizing totodată cum se va organiza munca în acord, ce obli­gaţii au, cum vor fi retribuiţi şi ce avantaje personale vor avea prin obţinerea unor rezultate cît mai bune de producţie. Vremea ieri, la Tg.-Mureş, cea mai co­­borită temperatură în cursul di­mineţii a fost de minus 8 grade. Timpul probabil. Vremea se menţine în general frumoasă, cu cerul puţin noros. Temperatu­ra uşor variabilă, maximele vor fi cuprinse între minus 1 şi plus 4 grade, minimele între minus 2 şi minus 7 grade. sint slab din sud-est. Dimineața ceaţă în cea mai mare parte a județului. A Cinema MIERCURI, 13 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Pomul de crăciun. Select: Şoimii. Progre­sul: 100 de carabine. Tineretu­lui: Adio, prietenii Unirea: Lacul lebedelor. Muncitoresc: Miste­riosul „X" din Cosmos. Flacăra: Faţa pierdută. SIGHIŞOARA — Lumina: Fraţii Saroian. Tîrnava: Tony, ţi-ai ieşit din minţi? LU­DUŞ — Flacăra: In arşiţa nop­ţii. IERNUT — Lumina: Iubirea strict oprită. SĂRMAŞU — Popu­lar: Acţiunea „Vulturul". RE­GHIN — Patria: Departe de lumea dezlănţuită Victoria: A­­delheid. TIRNĂVENI — Melodia: Departe de lumea dezlănţuită. SOVATA — Doina: Răzbunarea Sfintului. SINGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Contempo­ranul tău. FÎNTÎNELE — Patria: Această femeie. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Dreptul de a te naşte. Teatru TEATRUL DE REVISTĂ DIN PI­TEŞTI. (sala mare a Palatului culturii, orele 17 şi 20). Acce­leratul 402, TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, ora lit Peripeţiile şoricelului Cini; ora 16: Gulli­ver la teatrul de păpuşi. Televiziune 10,00—11,30 — Emisiuni-lecţie pentru lucrătorii din agricultură. Măsuri pentru o mai bună gos­podărire a pămîntului: lucrări pentru combaterea eroziunii so­lului; 18,00 — Ex­terra '71. Emi­­siune-concurs de construcţii teh­nice pentru pionieri şi şcolari; 18,30 — Cabinetul economic TV. Informatica în etapa actua­lă; 19,10 — Tra­gerea Pronoex­­pres; 19,20 — 1.001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Tele-cinemateca: Nechemat în ţarină (premieră pe ţară); 21,30 — Voci de pretutindeni. Mary Hopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Sammy Davis jr.; 21,45 — Cadran internaţio­nal; 22,30 — Gala marilor in­terpreţi români. Ion Buzea; 22,50 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş JOI, 14 IANUARIE în limba română: 16,30—18. Cronica actualităţii. Cîntă la­ A­ raful condus de Victor Radu. Reflecţii pe teme economice: Ritmicitatea producţiei. Literatu­ră şi artă. Expoziţia judeţeană de pictură şi sculptură a artiş­tilor plastici. Poşta muzicală. Anchetă socială. Pe adresa re­dacţiei. Theodor Lupu: Variaţi­­uni simfonice pe teme româ­neşti. In limba maghiară: 6—6,30: Emisiune pentru crescătorii de animale. Muzică distractivă. 18—19,30: Cronica actualităţii. Melodii ţigăneşti. Jurnalul tine­retului. Muzică. Universitatea populară la Casa de cultură a sindi­catelor (sala nr. 6), la ora 18, cursul „Atlas geografic". Dr. Şoneru Ioan, conf. univ., va vorbi despre „Coasta de Azur''. In sala de conferinţe din Pia­ţa Trandafirilor nr. 57, la ora 18 cursul „Teatrul de păpuşi". Lec­ţia „Scena teatrului de păpuşi". aceea—­­apa Dorinţe împlinite Satul Şoimuş se află într-o conti­nuă înnoire şi înfrumuseţare — ne scrie învăţătorul Gheorghe Pop. O­­biectivul cel mai important şi foarte recent pus la dispoziţia sătenilor este căminul cultural, cu 250 de locuri. In impunătorul edificiu va funcţiona o bibliotecă, săli pentru activităţi în cercuri şi un club. Tot­odată s-a făcut şi reparaţia capitală a localului de şcoală unde învaţă peste 200 de elevi. Echipele de zidari şi dulgheri con­duse de Victor Popovici şi Antonie Şandor au prestat o muncă de foar­te bună calitate. Sute de locuitori ai satului, bărbaţi, femei şi elevi, au contribuit cu dragoste la înălţarea şi repararea celor două edificii cul­turale. Prin efectuarea a 5.100 zile muncă voluntar-patriotică, aceştia au făcut o economie la bugetul de investiţii al lucrărilor de peste 150.000 de lei. Zilele de muncă fizică la căminul cultural ca şi de la şcoală, s-au ter­minat. Acum e rindul distracţiilor, al activităţilor cultural-artistice la care, nu ne îndoim, tineretul de aici, şi nu numai el, va participa cu aceeaşi însufleţire... Pentru oţelăriile patriei Formaţiile de colectare şi valorifi­care a fierului vechi de la Combina­tul chimic Tirnăveni şi Depoul de locomotive Sighişoara — citim în scrisorile semnate de ALEXANDRU GANEA şi ION TURJAN, corespon­denţi voluntari cu vechi state de activitate — au dus şi duc o adevă­rată bătălie pentru revalorificarea acestei avuţii naţionale. De la com­binat, la sfîrşitul anului trecut au fost expediate spre oţelăriile patriei peste 3.800 tone de fier vechi şi 263 tone de fontă. La colectarea acestei însemnate cantităţi de fier vechi s-au evidenţiat Cornel Drăguşin, Ioan Fodor, Ioan Gabor, Ioan Kö­blös, Mihai Béres, Ioan Sándor, Pe­tra Orlandea ş. a. Planul de colec­tare şi valorificare a metalelor pe anul 1971 este privit cu aceeaşi res­ponsabilitate şi de lucrătorii Depou­lui de locomotive din Sighişoara ca­re în numai două zile din prima decadă a lunii ianuarie au strîns şi expediat pentru retopire aproape 17.000 kg fier vechi provenit din de­şeuri. .. Cum se vede, aceste inimoase co­lective de lucrători au păşit cu drep­­tu­l în anul abia început şi in pri­vinţa colectării metalelor, ceea ce înseamnă, după cum se zice, că e bine. Am crezut că.. n-am ştiut... Scrisoarea adresată redacţiei de TUDOR VODĂ, şeful detaşamentu­lui nr. 6 P.C.C. Reghin ne-a sesizat urt fapt care nu s-a întîmplat pentru prima oară la cooperativa meşteşu­gărească „Munca“ din Sovata, şi anume­ „în cea de-a doua parte a lunii decembrie 1970, cînd am făcut rondul la acest obiectiv, paznicul de serviciu mi-a raportat că din nou toate uşile de la birouri sunt des­chise. împreună cu un lucrător de la miliţia Sovata am verificat cele raportate de paznic. „Bilanţul“ con­trolului efectuat la miezul nopţii a fost: o maşină de scris „Olimpia“ cu car normal „uitată“ pe o masă de lucru, altă maşină de scris cu car mare, împreună cu documente se­crete au fost lăsate într-un dulap deschis la serviciul tehnic. La servi­ciul financiar-contabilitate fişele contabile şi o maşină manuală de calculat erau la îndemîna oricui.. Că vorbele despre grija păstrării documentelor şi a bunurilor nu le-au intrat pe nici o ureche, dar in schimb le-au ieşit pe amîndouă funcţionarilor de la cooperativa „Munca“ din Sovata, e clar. Că nu ştiu însă nici să citească, ne îndoim. Ne îndoim insă că şi cei în drept se vor lăsa „înduioşaţi“ de scuza: să vedeţi... am crezut că... n-am ştiut... noastră, au început să se acuze re­ciproc de eliberarea documentelor către şofer, concluzionînd: „în ce vă priveşte, nu avem ce să vă facem. Descurcaţi-vă cum puteţi“. Ciudată optică a celor puşi să deservească publicul. După lungi şi încordate tratative pentru 10 persoane (intre timp cinci călători renunţaseră să mai călătorească în acea seară), Autobaza Reghin ne-a pus la dis­poziţie un autobuz de 40 de locuri, pentru aceeaşi rută. Că primul autobuz a plecat înain­tea orei stabilite şi fără călătorii care îşi procuraseră iniţial bilete de la casieria autobazei, e clar. Că a­­cesta a fost urmat de un alt auto­buz, de asemenea e limpede. Nu ştim insă, şi dorim să aflăm, pe spesele cui s-a făcut a doua cursă şi ce „recompense“ vor primi cei care au încălcat orarul de plecare al primului autobuz. Cine a greşit? In seara zilei de 30 decembrie 1970, venind cu autoturismul dinspre Sighişoara prin strada Lungă, avind ţel gara C.F.R., trebuia să parcur­g intersecţia din faţa Palatului P.T.T.R. Tîrgu-Mureş — ne scrie DIETER MOYRER din Sighişoara, str. A. Pann 46 — fapt ce m-a cos­tat 50 de lei. Scumpă taxă de trecere a unei intersecţii ! Ca să nu fiu pa­sibil de alte sancţiuni, atunci nu am comentat cazul, îl fac acum şi nu atît pentru că aş avea intenţia de a recupera suma respectivă, ci mai mult din dorinţa de a se lua măsuri de amenajare corespunzătoa­re a acestei intersecţii. Să mă explic. Vrînd să virez spre strada Gheor­ghe Doja am greşit intrarea în in­tersecţie, dar nu din vina mea ci pentru faptul că aici nu există mar­caje sau semne de circulaţie. E ade­vărat, din nişte pietre şi cărămizi s-au „construit“ cîteva „insule“ al căror rol este însă greu de definit din spatele volanului. Iată de ce, zic, că în cazul de faţă sînt pasibile de sancţiuni, în baza aceluiaşi de­cret 328, aplicat mie, în primul rînd organele obligate cu întreţinerea şi marcajul clar al drumurilor publice şi nu omul de la volan. Cred, de ase­menea, că şi lucrătorul de la circulaţie care mi-a aplicat amenda cu chitan­ţele nr. 412 069, 306 895 şi 306 896, ar fi putut ţine seama de cele ară­tate mai sus, şi în funcţie de ele, în cazul meu, ar fi fost mai corect un avertisment şi nicidecum amenda. Ce se va întimpla la această inter­secţie cînd insuliţele vor fi acoperite cu zăpadă? Fiindcă nu cunosc toate legile cir­­culaţiei, pun şi eu întrebarea din titlu tovarăşilor de la serviciul cir­culaţiei al I.M.J. Mureş şi Consiliu­lui popular municipal. Să vedem ce ne răspund dînşii.­­ Ioan I. Rus — elev la Liceul agricol Tg.-Mureş. Scrisoarea ne-a făcut plăcere, iar fapta umană a tî­­nărului de care ne vorbeşti ne-a im­presionat pur şi simplu. Împărtăşim părerea ta că tinerii din zilele noas­tre (cu mici excepţii) sunt oamenii minunaţi de m­ine. Mai scrie-ne despre astfel de gesturi umane ale tinerilor. @ A. Moldovan — Tirnăveni, D.P.C.C. nr. 4. Ştim că oamenii des­pre care ne scrieţi, inclusiv şeful formaţiunii dv., sînt mereu la da­torie. Ce poate fi mai înălţător pen­tru un om decît să slujească cu credinţă şi să apere bunurile pa­triei sale? — Franciska Kocsis — Tg.-Mureş, Grupul şcolar de construcţii. Nu am înţeles prea bine din cele două scri­sori ce vreţi să spuneţi. Nimeni nu a pus la îndoială calităţile dv., de prozator. Primii care s-ar bucura de o astfel de reuşită am fi noi, care vă promitem anticipat cea mai fa­vorabilă cronică. Iată de ce vă şi sfătuim ca să trimiteţi lucrările dv. cenaclului literar „Liviu Rebreanu" din Tg.-Mureş. Rubrică realizată de GH. TOCACIU MBM Oare ce recompensă vor primi? Cursa Reghin—Urisiu, conform graficului, afişat vizibil, trebuia să plece la ora 18. Ei bine, în 2 ianua­rie a. c. aceasta a plecat din auto­gara cu 12 minute mai devreme. 15 călători, printre care și eu, am rămas cu biletele în buzunar, ne scrie GRIGORE GRAMA din Tg.­­Mureş, Calea Secuilor Martiri, bloc 2, apartamentul 11. Ce era de făcut? Am reclamat încălcarea orarului de mers al autobuzului la impiegatul de mişcare şi casierului de la Auto­baza Reghin. Aceştia, în prezenţa Agenţia judeţeană C.N. T. Mureş o­rganizează în perioada 28 martie — 4 aprilie 1971 o excursie în Ungaria — Cehoslovacia — Polonia. ITINERAR: Tg.-Mureş — Oradea — Miskolc — Kosice — Po­prod — Zakopane — Cracovia — Katovice — R-Bistrica — Bu­dapesta — Oradea — Tg.-Mureş. Preţul informativ al excursiei: 1.475 lei, înscrieri pînă la 20 ianuarie 1971 la toate filialele O.N.T. din județ. Combinatul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului SEBEŞ ALBA "STR. KOGALNICEANU NR. 59 angajează de urgenţă ! MAISTRU pentru exploatare cazane centrale termice. Salarizare conform H.C.M. nr. 914/1968. Se asigură locuinţă în blocurile C.E.I.L. Doritorii se vor adresa la C.E.I.L. Sebeș, biroul personal, telefon 483, interior 108. Direcţia judeţeană a industriei locale Mureş in magazinul de prezentare şi desfacere din Tg.-Mureş, car­tierul 7 Noiembrie, puteţi procura o serie de produse foarte utile realizate de întreprinderile aparţinînd de Direcţia judeţeană a in­dustriei locale Mureş, ca: — diverse articole din mase plastice; — produse de artizanat şi din sticlă; — articole de uz casnic; — garaje prefabricate; — papuci gimnastică; — săniuţe pliante, şi noul produs; — siropul BEM-BEM întreprinderea de utilaje pentru industria uşoara Tîrgu-Mureş STR. GHEORGHE DOJA NR. 64—68 angajează de urgență Muncitori calificaţi în următoarele meserii: — STRUNGAR — LĂCĂTUŞ — LĂCĂTUŞ DE ÎNTREŢINERE — FREZOR — TIMPLAR DE ÎNTREŢINERE Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul personal, telefon 1-16-91.

Next