Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)

1971-01-13 / nr. 9

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 9 (3.982) Miercuri, 13 ianuarie 1971 4 pagini, 30 de bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anu­lui in curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită de vizite in întreprinderi industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întilniri de lu­cru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ, s-a întîlnit din nou cu factorii de condu­cere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun", intreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi Uzina mecanică din Cimpina, Uzina mecanică „ Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi Uzina „1 Mai" din Ploieşti. Sinaia este cunoscută nu numai ca staţiune de odihnă, ci şi prin una dintre cele mai importante în­treprinderi constructoare de ma­şini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injec­ţie. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu şi a celor­lalţi conducători de partid şi de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însufleţite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibran­tei primiri făcute secretarului ge­neral al partidului la Azuga, Buş­teni, Poiana Ţapului de mii şi mii de cetăţeni. Sosirea conducătorilor de partid­­şi de stat în faţa noului pavilion tehrfico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost în­­timpinată cu ropote de aplau­ze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R.­­, „Ceauşescu şi poporul", „P.C.R. — Ceauşescu". Se fluturau steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pan­cartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu!“. Primul secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ilie Cişu, rosteş­te un cuvînt de bun sosit. Directo­rul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o expoziţie un­de sunt înfăţişate principalele pro­duse ale întreprinderii , aproxi­mativ 30 de tipuri de pompe de injecţie necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabrica­te in ţara noastră, pompe de ulei şi distribuitoare hidraulice pentru instalaţii de mecanizări şi automa­tizări. Vizitînd hala de automate şi se­mifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al par­tidului se interesează de desfăşu­rarea procesului de producţie, de modul de organizare a fluxului teh­nologic, in hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătu­şului Stan Mihălcioiu, care lucrea­ză de aproximativ 32 de ani in a­­ceastă uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătuşu­lui ajustor Georgeta Voiculescu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi discută cu muncitorii despre preocupările lor pentru creşterea producţiei şi productivi­tăţii muncii, se interesează de condiţiile de lucru şi de viaţă ale acestora. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producţie, întrerup cîteva clipe ac­tivitatea şi fac oaspeţilor o caldă primire. „Bine aţi venit în mij­locul nostru, tovarăşe Nicolae Ceauşescu ! ", „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general al partidului !" — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expre­sie a sentimentelor de preţuire şi dragoste pe care colectivul a­­cestei moderne întreprinderi indus­triale, ca întregul nostru popor, le nutreşte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Uzina mecanică din Sinaia, ca­re în ultimii ani a cunoscut o dez­voltare deosebită, va înregistra înnoiri şi mai importante in actua­lul plan cincinal. Se află în con­strucţie aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de in­jecţie şi aparatură de precizie. înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii tehnicienii şi inginerii acestei uni­tăţi pentru succesele obţinute pînă în prezent şi le urează noi vic­torii in actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. , Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului şi ridicarea necontenită a calită­ţii producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii întreprinderii şi ministerului de resort să analizeze toate posibili­tăţile pentru depăşirea prevederi­lor iniţiale ale planului. Dialogul intre oaspeţi şi gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrşitul ac­tualului cincinal să se ajungă la o producţie de aproximativ 600.000 pompe de injecţie, in uni­tăţi convenţionale, faţă de 510.000 cit era prevăzut iniţial. De aseme­nea, secretarul general al parti­dului adresează colectivului uzi­nei îndemnul mobilizator de a de­pune eforturi stăruitoare pe tă­­rîmul concepţiei şi realizării de ma­şini, atît pentru necesităţi proprii, cit şi pentru înzestrarea altor în­treprinderi. Intrarea în oraşul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasu­pra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea: „Bine aţi venit, iu­biţi conducători de partid şi de stat". O mare şi entuziastă mul­ţime de oameni — practic întrea­­ga urbe Cîmpina — este adunată de o parte şi de alta a principalei artere de comunicaţie. Prima întîlnire cu oamenii mun­cii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun". O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secreta­rului general al partidului, a celor­lalţi oaspeţi, vine şi Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetăţean al Cîmpi­­nei, care, cu emoţia firească a mo­mentului, rosteşte: „Bine­ aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Ceauşescu. Am 88 de ani, dar în viaţa mea n-am cunoscut alt con­ducător mai popular şi mai iubit decit dumneavoastră. Bine aţi ve­nit!“ Directorul uzinei, Ferdinand San­­cu, conduce pe oaspeţi prin aceas­tă importantă întreprindere produ­cătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă lar­gă de agregate şi instalaţii pentru industria constructoare de maşini — şi de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secţia me­canică-montaj. Numeroşi munci­tori ies în calea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adresîndu-i cu­vinte de bun venit, precum şi mul­ţumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în faţa lor stau sarcini deosebit de importan­te pentru materializarea perspecti­velor de dezvoltare ale unităţii în care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prileju­ieşte un dialog între secretarul ge­neral al partidului şi muncitorii a­­dunaţi în jurul său despre felul în care muncitorii îşi îndeplinesc sar­cinile de producţie, despre condi­ţiile lor de muncă şi de viaţă. Gaz­dele informează pe oaspeţi că an de an întreprinderea a fost întregi­­tă cu noi suprafeţe de producţie. Dezvoltarea uzinei, arată secreta­rul general al partidului, poate cu­noaşte un ritm mai accentuat şi re­comandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conduce­re al întreprinderii să acorde în continu­are o agenţie su­prite­ aces­tei unităţi. Aici, la Cîmpina — preci­zează tovarăşul Nicolae Ceauşescu — sunt muncitori cu o bogată ex­perienţă, cu o veche tradiţie, po­tenţial ce se cere valorificat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în dis­cuţie necesităţile pe ansamblu ale industriei metalurgice şi construc­toare de maşini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnă­torii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin cola­­borarea tuturor beneficiarilor. To­varăşul Nicolae Ceauşescu adre­sează colectivului îndemnul mobi­lizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeţi elanul, împreună cu întregul colectiv de salariaţi — spune secretarul general — şi pină în februarie să prezentaţi un pro­gram de dezvoltare care să per­mită ca în 1973 să produceţi 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se ajungă la 45—50.000 bu­căţi”. De la „Neptun", conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — întreprinde­rea de reparat utilaj electric (I.R.U.E.), aparţinînd Ministerului Petrolului, întreprinderea este creaţia socia­lismului, s-a născut dintrun mic atelier şi aniversează anul acesta 20 de ani de existenţă. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic-şef al eco­nomiei naţionale, deoarece în ma­terie de reparaţii de utilaje şi mo­toare electrice satisface necesităţile mai tuturor ramurilor economiei noastre naţionale. Discutînd cu conducerea între­prinderii, cu adjunctul ministrului petrolului, Ion Nicolae, prezent în uzină, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea extinderii permanente a producţiei între­prinderii, în cooperare cu alte u­­nităţi similare din ţară şi locale. Se arată că producţia întreprinde­rii poate şi trebuie să crească sub­stanţial în actualul cincinal şi se recomandă ca, în acord cu salaria­ţii, planul să fie reevaluat, aşe­zat pe bazele de care realmente dispune întreprinderea. Ca şi în întreprinderile vizita­te anterior, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte în dreptul mai multor locuri de muncă, stă de vorbă cu numeroşi muncitori, cărora le solicită părerea asupra condiţiilor de muncă, asupra po­sibilităţilor de extindere a produc­ţiei şi îmbunătăţire a calităţii pro­duselor. Ultimul obiectiv vizitat la Cîm­pina este Uzina mecanică, profi­lată pe fabricaţia pompelor de extracţie, tijelor de pompaj şi a altor piese aferente instalaţiilor de extracţie şi foraj. Răspunzînd întrebărilor oaspeţi­lor, directorul unităţii, Florin Di­­ţulescu, arată că în ultimul timp unitatea şi-a sporit sortimentul produselor fabricate, că prin pro­dusele sale, uzina este cunoscută şi peste hotare, în încheierea vizitei la această întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat utilizarea intensivă a suprafeţelor de pro­ducţie, arătînd că sînt condiţii ca uzina cîmpineană să fabrice toată gama de pompe de extracţie, scule de foraj şi prăjini de pompare din oţeluri româneşti superioare, pentru acoperirea atît a nevoilor interne, cit şi a solicitărilor la ex­port. Discuţiile ,cantru­ oaspeţi şi gazde au dus la concluzia că pe baza unor studii aprofundate pro­ducţia globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal şi poate să se diversifice, îndeosebi prin autoutilare şi autodotare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat primarului oraşului Cîmpina, Ion Rusan, altor reprezen­tanţi ai organelor de partid şi de stat cu care s-a întîlnit să ia măsuri pentru înfrumuseţarea con­tinuă a localităţilor judeţului, pen­tru crearea unor noi unităţi co­merciale în vederea rezolvării ope­rative a problemelor de aprovizio­nare a populaţiei. Următoarea etapă înscrisă pe intinerariul vizitei de lucru în ju­deţul Prahova este Plopeniul, re­şedinţa unei importante întreprin­deri constructoare de maşini. Directorul Uzinei mecanice Plo­peni, Gheorghe Silaev, referindu-se la activitatea și la realizările har­ (Continuare in pag. a 3-a) SK3S£S28£58S^B59 Vizita de La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste Ro­mânia, Corneliu Mănescu, marţi după-amiază a sosit în Capitală, întro vizită oficială, ministrul afa­cerilor externe al Republicii Italie­ne, Aldo Moro. Oaspetele este însoţit de Rober­to Ducci, ambasador, director ge­neral al afacerilor politice, Cesidio Guazzaroni, ministru plenipoten­ţiar, director adjunct al afacerilor economice, Luigi Cottafavi, minis­tru plenipotenţiar, şeful de cabinet al ministrului, Salvatore Saraceno, ministru plenipotenţiar, şeful servi­ciului de presă, Sereno Freato, şe­ful secretariatului particular al mi­nistrului, Carlo Andrea Orsini Ba­roni, consilier de ambasadă, servi­ciul de ceremonial, Giulio Bilan­­cioni, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a a­­facerilor economice, Luigi Vittorio Ferraris, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor politice. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, laa­cob Ionaşcu, ambasadorul Româ­niei în Italia, de funcţionari supe­riori din Ministerul Afacerilor Ex­terne. Erau prezenţi Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) tv.i' * '• tara in externe noastră a ministrului italian, Aldo Moro PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ] man unsa mmm /v întreprinderea „Republica" Reghin a cunoscut o armonioasă dezvoltare Industria locală a trecut și ea prin re­marcabile transformări in cincinalul 1966— 1970. In pas cu cele­lalte ramuri ale eco­nomiei nationale, ea a luat parte la materia­lizarea programului sta­bilit de Congresul al IX-lea al partidului. Ca o trăsătură dis­tinctivă este aceea că întreprinderile indus­triei locale, intre care se numără si „Republi­ca" Reghin, au fost modernizate, o mare parte din aparatul de producţie reînnoit. Mai mult, pot sublinia că întreprinderea noastră a fost dezvoltată şi e­­chipată cu maşini de mare randament. Nici nu se pot compara condiţiile in care am lucrat cu 10 ani in ur­mă, cu cele de acum. In cincinalul 1966— 1970 a intrat în ex­ploatare o hală cu trei nivele şi cu o supra­faţă de 4.500 mp şi depozite în suprafaţă de 800 mp. In momen­tul de faţă se află în construcţie două hale dintre care una cu 5 nivele destinată produ­cerii utilajelor pentru fabricile de cărămizi. Un succes deosebit a fost realizarea unei sculării înzestrată cu maşini de mare tehni­citate, care ne permit să îmbunătăţim aspec­tul calitativ al produ­selor. O dezvoltare specta­culoasă a luat în cinci­nalul trecut turnătoria de oţel. Este suficient să arăt că în 1965 tur­nam doar 30 tone de oţel. In 1970 am reali­zat deja 550 tone. Re­uşim azi să colaborăm strîns cu toate uzinele constructoare de auto­vehicule pe pneuri, din ţară: Steagul roşu, Tractorul, Autobuzul Bu­cureşti, Colibaşi etc. In anul 1970 faţă de primul an al cincina­lului, producţia noastră s-a dublat. Aş remarca, de asemenea, faptul că a crescut şi numă­rul salariaţilor de la 660 în 1966, la 853 in 1970. Mulţi dintre ei s-au calificat şi şi-au desăvirşit meseria in întreprindere, ceea ce este un mare cîştig pentru noi. Un loc distinct in ac­tivitatea noastră l-a o­­cupat şi-l ocupă diver­sificarea producţiei pentru fondul pieţii. In cincinal am realizat 50 de produse noi şi urmărim permanent să îmbogăţim gama sorti­mentelor solicitate de comerţ. Succesele obţinute in cincinalul pe care l-am încheiat au arătat că economia noastră so­cialistă face paşi vigu­­roşi pe calea moderni­zării, a perfecţionării proceselor tehnologice. In acelaşi timp, rezul­tatele sunt o bază trai­nică, iar măsurile or­ganizatorice aplicate o experienţă ciştigată ca­re ne-au permis şi cu siguranţă că ne vor ajuta să înfăptuim mai eficace sarcinile actua­lului cincinal. Noi am început anul 1971 bine pregătiţi şi continuăm să realizăm producţia pe­­ care ne-am profilat. Aş a­­minti mai ales că am­­ trecut la fabricarea, u­­tilajelor necesare fa­bricilor de cărămizi. Avem datoria in con­tinuare să trecem cu toată hotărîrea și pu­terea noastră de mun­că la înfăptuirea pro­gramului cuprinzător e­­laborat de Congresul al X-lea al Partidului Co­munist Român, spre bi­nele nostru al tuturor, spre înflorirea patriei socialiste. IOAN ANTAL directorul intrepinderii „Republica“ Reghin Hala de sculărie a întreprinderii Profilul modernului pavilion dat în folosinţă la sfîrşitul cincinalului. ORGANIZAREA ŞI RETRIBUIREA MUNCII ÎN ASOCIAŢIILE PENTRU CULTIVAREA SFECLEI DE ZAHĂR La recenta şedinţă de lucru, convocată in ve­derea constituirii asociaţiilor pentru cultivarea sfeclei de zahăr, s-a discutat pe larg modul de organizare a acestora, sarcinile unităţilor cultiva­toare şi ale celor prelucrătoare, în scopul de a se obţine producţii cit mai sporite de sfeclă la hec­tar. în această ordine de idei, care sînt acţiunile imediate ce se întreprind în agricultura judeţu­lui nostru? — Avînd în vedere ponderea şi importanţa deosebită­ a culturii sfeclei de zahăr in agricul­tura judeţului nostru (judeţul nostru este cel mai mare cultivator de sfeclă din ţară), în aceste zile sunt în curs de definitivare formele necesare constituirii asociaţiilor. Astfel, faţă de 146 C.A.P. in cite se cultiva în anul trecut sfecla, în acest an numărul cooperativelor cultivatoare va fi de 109. După cum s-a precizat şi în articolul „Orien­tări noi în organizarea producţiei sfeclei de za­hăr“, recent apărut in ziarul „Steaua roşie“, cul­tivarea acestei valoroase plante se va face în 50 de ferme specializate. O fermă va fi formată fie într-o singură cooperativă, fie prin asocierea a 2—3 unităţi, care să dispună in medie de 200— 300 hectare de sfeclă. în total cooperativele a­­gricole din judeţ vor cultiva sfeclă pe o supra­faţă de peste 14.000 ha. In vederea coordonării activităţii fermelor, zilele acestea se vor consti­tui pe lingă fabricile de zahăr din Tg.-Mureş şi Luduş cite o asociaţie pentru cultivarea sfeclei, cu cite 27 şi respectiv 23 ferme fiecare. Interviu cu ing. IOAN OLTEAN, director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană . In principiu, care va fi modul de organizare a asociaţiilor şi atribuţiile acestora? — Fiecare asociaţie va fi condusă de către adunarea generală a împuterniciţilor C.A.P. şi a Combinatului industriei alimentare din Tîrgu- Mureş, care se va întruni trimestrial. Conducerea efectivă va fi asigurată de un director-inginer, tehnolog-şef şi economist. La stabilirea împuter­niciţilor, C.A.P. trebuie să aibă in vedere ca ei să fie oameni competenţi, permanentizaţi. Fără îndoială că atribuţiile asociaţiei sînt multiple şi de mare importanţă, toate la un loc avînd ca scop final obţinerea unor producţii cit mai spo­rite la hectar. Prin constituirea asociaţiilor nu înseamnă că răspunderea fabricilor de zahăr din judeţ scade. Din contră, rolul lor creşte.­­ Desigur că răspunderea principală în obţi­nerea unor recolte sporite revine în primul rind fermelor. Care este stadiul definitivării lor şi ce atribuţii revin şefului de fermă? — Fermele sînt definitivate, rămîne ca în cursul acestei săptămîni să fie încheiată numirea şefilor de ferme, care vor fi aleşi dintre cei mai buni specialişti, oameni cu experienţă. Acest lucru este necesar în primul rind pentru că sfe­cla are o mare pondere în judeţ, iar în al doilea rind ea este cultura care, cu investiţii puţine, asi­gură producţii sporite la hectar. Nici de la o altă cultură nu se recuperează în acelaşi an chel­tuielile şi nu se asigură aşa venituri mari ca de la sfecla de zahăr. Atunci, în fruntea acestor ferme trebuie să fie numiţi oameni pricepuţi. Avînd o mare răspundere, în calitatea sa de reprezentant al statului, şeful de fermă are sar­cini bine conturate. Astfel, are obligaţia de a încheia convenţii scrise cu C.A.P. cu privire la suprafaţă, producţie, condiţii de fertilizare, obli­gaţii reciproce etc. De asemenea, el face con­venţii scrise cu secţia de mecanizare. Orice lu­crare executată de către mecanizatori se va face pe baza ordinului de lucru emis de şeful fermei. Ţinînd seama de numărul mare de co­operatori care participă la lucrările sfeclei, şe­ful fermei nu va putea lucra cu sute de oameni, cu fiecare cooperator. In acest scop, se recoman­dă asocierea acestora pe familii, grad de rudenie, prietenie, pentru ca evidenţele să fie ţinute pe sole începînd de la un hectar, şi nu mai mici. Sar­cina imediată a șefului de fermă este de a­veni-Interviu realizat de REMIS CÂMPEAN (Continuare în pag a 3-a)

Next