Steaua Roşie, februarie 1971 (Anul 22, nr. 26-49)
1971-02-26 / nr. 47
TEAUASO Anul XXIII. Nr. 47 (4.020) Vineri, 26 februarie 1971 4 pagini, 30 de bani Un deziderat major al activităţii economice şi sociale. PERFECŢIONAREA PREGĂTIRII PROFESIONALE A SALARIAŢILOR Ridicarea gradului de calificare profesională a tuturor categoriilor de salariaţi la nivelul cerinţelor actuale ale producţiei, cercetării ştiinţifice, vieţii culturale şi sociale în ansamblul ei, a devenit o necesitate de ordin major in condiţiile actuale şi de perspectivă ale edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In lumina acestor cerinţe recent a fost supus dezbaterii publice proiectul de lege privind perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor din unităţile socialiste de stat, expresie elocventă a democratismului profund al orînduirii noastre socialiste. Activitate cu largi rezonanţe culturale şi economice, perfecţionarea pregătirii salariaţilor trebuie să răspundă unui imperativ major, acela al ridicării competenţei profesionale a tuturor lucrătorilor, în scopul creării condiţiilor de a produce — pe plan material şi spiritual — mai mult, mai bine şi cu cheltuieli materiale şi de muncă mai reduse. Aceasta nu ca un scop în sine, ci ca o condiţie indispensabilă a ridicării gradului de bunăstare şi civilizaţie a noastră, a tuturor. Desigur, este greu de cuprins conţinutul complex al proiectului de lege supus atenţiei întregii noastre societăţi, şi de aceea vom încerca să ne exprimăm părerea in legătură cu obiectivele principale urmărite prin traducerea în viaţă a măsurilor preconizate. Vorbeam adesea despre necesitatea de a ţine pasul cu tot ce este nou şi avansat în meseria noastră şi iată că acum apare, ca un răspuns la cerinţele obiective ale vieţii, un cadru organizat de realizare a acestui deziderat, prin reciclarea periodică a cunoştinţelor profesionale. A contesta necesitatea reciclării, la orice nivel, înseamnă, după părerea noastră, a ne rupe de realitate, a ne condamna la neputinţă profesională, la rămînere în urmă în toate domeniile vieţii sociale şi economice. Am dori să ne oprim mai pe larg la un alt obiectiv, şi anume la policalificarea profesională, mai ales în rîndul muncitorilor. Nu o dată, în întreprinderi sau pe şantiere, apare nevoia ca un muncitor să execute alte lucrări decit cele pe care le cunoaşte din perioada însuşirii meseriei, să deservească alte maşini, agregate sau instalaţii decit cele obişnuite. Aceasta înseamnă, printre IN DEZBATERE PROIECTUL LEGII PRIVIND PERFECŢIONAREA PREGĂTIRII PROFESIONALE A SALARIAŢILOR DIN UNITĂŢILE SOCIALISTE DE STAT altele, evitarea unor întreruperi în funcţionarea utilajelor, asigurarea continuităţii şi ritmicităţii proceselor tehnologice şi, în esenţă, o utilizare eficientă a mijloacelor productive şi a forţei de muncă. Credem că se impun cîteva exemple care să evidenţieze şi mai mult necesitatea policalificării. Se ştie că în construcţii, uneori zidarii nu pot lucra din cauza condiţiilor atmosferice, dar aceiaşi oameni ar putea lucra în interior ca zugravi-vopsitori, bineînţeles dacă ar cunoaşte această meserie. La fel, dulgherii ar putea lucra ca parchetari, betonişti, mozaicari. S-au semnalat situaţii cînd, în unităţile de mecanizare a construcţiilor, conducătorii auto n-au putut deservi automacaralele de sarcină mică, nefiind autorizaţi în acest scop. In unităţile de mecanizare a agriculturii tractoriştii sunt slab utilizaţi iarna, iar mecanicii vara. De ce n-ar putea fi tractoristul astfel instruit profesional încît să poată deservi mai multe maşini agricole, iar la nevoie să le şi repare? Sîntem de părere că policalificarea trebuie să se realizeze, în principal, încă din şcoală şi să apară ca atare în diplomele sau certificatele de absolvire. Dar această acţiune poate şi trebuie să se desfăşoare şi in paralel cu practicarea meseriei de bază, în funcţie de nevoile concrete ale fiecărei unităţi. Este nevoie însă, după opinia noastră, ca unităţile economice care asigură însuşirea mai multor meserii pentru salariaţii lor să aibă dreptul să ateste însuşirea noilor meserii, iar pentru muncitorii acestora să devină un drept cîştigat. Se cunoaşte că în condiţiile dezvoltării rapide a tehnicii de producţie, mobilitatea profesională devine tot mai pronunţată. Unele meserii dispar, ca în locul lor să apară altelemai complexe, cu cerinţe superioare, în raport direct cu tehnica modernă şi cu structura economică. Pe de altă parte, mecanizarea şi perfecţionarea evidenţei economice, prelucrarea electronică a informaţiilor, au ca rezultat direct şi economisirea muncii vii. Aceasta nu înseamnă înlăturarea oamenilor din procesul muncii, ci redistribuirea lor în funcţie de nevoile vieţii economice şi social-culturale. Apare evidentă necesitatea recalificării, a reprofilării unor părţi a salariaţilor. Acest deziderat îşi găseşte, de asemenea, răspunsul în proiectul de lege dezbătut, recalificarea forţei de muncă fiind înscrisă ca unul din obiectivele de bază. GR. GRAMA economist la Oficiul forţei de muncă (Continuare in pag. a 3-a) Bătrinii s-au obişnuit sâ-i spună Lunca Brazilor. O cunoaştem ca o aşezare tradiţională, cu oameni care se ştiu din tată-n fiu vrednici muncitori la pădure, neîntrecuţi meşteri în prelucrarea şi modelarea lemnului şi deopotrivă hotăriţi şi fermi autori şi părtaşi ai marilor acte revoluţionare din istoria patriei şi partidului Aflată aici unde parcă Gurghiul se apropie cel mai mult de Călimani, Lunca Bradului ar fi meritat să poarte numele simbolic de „Drumul Lemnului . Poate că aşa ar fi exprimat mai lapidar, mai complet, acea scurgere neîntreruptă pe acest vad, cu mulţi ani în urma, a ,,aurului verde" preţuit atît e mult de meşterii de viori ai Cremonei. In timp ce lemnul ira calea străinătăţii, cuci între stînci, pălmaşii şi ţapinarii ramineau cu multe şi amarnice promisiuni. Societăţile autohtone şi străine, dornice de afaceri fabuloase, găsiseră tocmai în Calimane terenul propice pentru a construi in grabă cîteva baraci din scînduri care să adăpostească „vremelnic" pe cei care lucrau în adîncul codrilor, și o linie îngustă forestieră pentru a transporta lemnul cu fibra ca mătasea al molizilor și brazilor din România. Pădurea — leagănul oamenilor de pe valea Mureşului se depărta tot mai mult de vetrele lor, de barăcile de scindură, râminind doar versanţii golaşi ca nişte pinteni de piatră. ... Preţioasele bogăţii ale Gurghiului şi Călimanilor au intrat însă treptat în opera complexă de valorificare înaltă a patrimoniului forestier. Oamenii Luncii Brazilor s-au înrolat cu hotărire in marele front al construcţiei, al înnoirii. Fabrica, cu temelii şubrede, a fost supusă procesului amplu de modernizare. Lunca Bradului a făcut un mare progres şi pe plan social Intre pintenii de piatră se produce o dinamică înnoire. La chemarea comuniştilor, forestierii care în 1970 au biruit cu eroism vitregiile naturii dezlănţuite, au început noul cincinal 1971—1975 cu o energie, hotărire şi optimism demne de tot respectul. In timp ce în fabrică gateriştii, sortatorii, măsurătorii dau un nou destin lemnului, în apropiere se înfăţişează privirilor un mare şantier. Cu toate capriciile iernii aici se construieşte metodic, ritmic şi original. Au apărut deja blocurile din cărămidă cu forme specifice caselor de munte, cu acoperişuri cu pante domoale.Cuvîntul de ordine al constructorilor este continuarea susţinută a lucrărilor, indiferent de starea vremii. Se poate spune că aici in munte ei înfruntă cu bărbăţie vremea şi comprimă timpul. In semestrul I al primului an din noul cincinal, forestierii Luncii Bradului vor primi în folosinţă un bloc cu 16 apartamente compuse din două şi trei camere, însoţite de întregul confort ce se cuvine — baie, încălzire centrală etc. O mare parte dintre nefamilişti se vor muta, in acelaşi timp, in blocul cu 115 locuri. De notat că cei din urmă vor fi scutiţi şi de alte griji, întrucît camerele vor fi predate la cheie, gata mobilate. Prin spiritul de iniţiativă al oamenilor din acest centru forestier, cu sprijinul substanţial al deputaţilor, in luna lui mărţişor patru familii se vor muta deja intr-un bloc cu patru apartamente, care acum se află în finisaj. Viitorul apropiat se anunţă tot atit de bogat în fapte semnificative. Aici la Lunca Bradului, meşterii iscusiţi ai valorificării „aurului verde" vor mai primi in folosinţă încă două blocuri cu cite patru apartamente fiecare. Toată această dinamică înnoire a Luncii Bradului verifică in fapt politica plină de grijă a partidului faţă de oamenii muncii. GH. BĂRBULESCU Proaspăta faţă Luncii Bradului Proletari din toate ţările, uniţi-va ! Realizări în sistematizarea satelor In perioada cincinalului care s-a încheiat recent au fost elaborate schiţe de sistematizare pentru 55 de localităţi rurale din judeţul nostru. In ultimii ani s-a intensificat ritmul lucrărilor de sistematizare a satelor, corespunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă ale dezvoltării diferitelor zone şi localităţi. Numai în 1970 au fost întocmite schiţe de sistematizare pentru 25 localităţi rurale (Iernut, Adămuş, Zagăr, Miercurea Nirajului, Sărmaşu, Ghindari şi altele), în cursul acestui an lucrările vor continua în ritm susţinut. Astfel, în 1971 vor fi elaborate — la Institutul de proiectare judeţean — schiţe de sistematizare pentru alte 26 localităţi rurale (Ungheni, Hodac, Batoş, Pănet, Crăciuneşti, Apold, Grebeniş, Şăulia şi altele) Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfăşurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile gricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de organizare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naţionale. Luînd cuvîntul în deschiderea şedinţei plenare tovarăşul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale, în scopul analizării temeinice a activităţii desfăşurate în diferite compartimente ale economiei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valorificare a rezervelor de creştere continuă a eficienţei muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfăşurate în lumina preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in expunerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa şi în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii şi hotărîrî importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile de industrie alimentară, astfel încît fermele şi întreprinderile agricole de stat să-şi îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în şedinţa plenară de joi, tovarăşul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat şi măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezentate concluziile dezbaterilor şi propunerile din secţiile de specialitate. În şedinţele pe secţii şi în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegaţi şi invitaţi care, pe fundalul realizărilor obţinute în unităţile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic şi autocritic a deficienţelor care mai există pe linie tehnică, economică şi organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activităţi pe o treaptă calitativ superioară. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul", precum şi de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, în încheierea dezbaterilor, primit cu vii şi îndelungi aclamaţii, a luat apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit interes şi subliniată în repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze. In numele tuturor participanţilor la consfătuire, tovarăşul losif Banc a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai calde mulţumiri, exprimînd sentimente de recunoştinţă pentru aprecierea pozitivă, pentru criticile îndreptăţite, pentru indicaţiile deosebit de preţioase pe care le-a dat. Vom depune tovarăşe secretar general — a spus vorbitorul — toate eforturile, străduinţa şi priceperea de care dispunem pentru a traduce în viaţă aceste valoroase indicaţii şi a ridica agricultura de stat la nivelul condiţiilor ce au fost create prin grija partidului şi statului nostru, prin grija permanentă a dumneavoastră. Indicaţiile date de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vor constitui o călăuză permanentă şi de mare preţ pentru noi, pentru toate întreprinderile agricole de stat, pentru toate fermele, pentru toţi lucrătorii din unităţile agricole de stat, pentru toţi lucrătorii ministerului nostru, în munca lor pentru progresul continuu al agriculturii noastre. Avem posibilitatea şi suntem ferm hotărîţi să îndeplinim înainte de termen sarcinile trasate agriculturii de stat prin Directivele Congresului al X- lea al partidului, de a spori producţia şi productivitatea muncii la nivelul celor mai bune realizări obţinute de statele cu agricultură dezvoltată. Conducerea ministerului, participanţii la consfătuire, toţi lucrătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului şi a celorlalte mijloace de producţie, prin aplicarea creatoare la condiţiile ţării noastre a tot ceea ce este mai nou şi înaintat în ştiinţa , şi practica agricolă să obţinem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cereale, 100.000 tone legume, 50.000 tone struguri şi fructe, 120.000 tone carne, 500.000 hectolitri lapte şi 300 milioane ouă, produse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producţie globală. Ne exprimăm — a spus în încheiere vorbitorul , deplina adeziune pentru politica internă şi externă a partidului nostru, deplina satisfacţie pentru transformările profund înnoitoare care au loc în viaţa economică şi socială a ţării şi sîntem hotărîţi să depunem toate eforturile pentru realizarea sarcinilor trasate de Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru. Vă mulţumesc încă o dată tovarăşe Ceauşescu pentru înaltele distincţii acordate lucrătorilor din unităţile agricole de stat, pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi în vederea dezvoltării întreprinderilor agricole de stat, pentru dezvoltarea întregii noastre agriculturi, pentru progresul şi propăşirea României socialiste. Intr-o atmosferă însufleţită, de entuziasm, participanţii la consfătuire au adoptat o chemare către toţi lucrătorii din fermele şi întreprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanţii la consfătuire au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se scandează „P.C.R.—Ceauşescu", „P.C.R.— Ceauşescu". Este o expresie grăitoare a dragostei pe care lucrătorii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de partid, a recunoştinţei lor pentru măsurile permanente adoptate în vederea modernizării rapide a acestei ramuri a economiei naţionale, şi totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însufleţirea pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale, pentru prosperitatea şi progresul patriei noastre socialiste. (Agerpres) Constituirea Consiliului judeţean de conducere colectivă al Direcţiei generale pentru agricultură, industria alimentară, silvicultură şi ape Ieri a avut loc la Tirgu-Mureş, prezidată de tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secrretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, şedinţa de constituire a Consiliului judeţean pentru problemele agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, ca organ de conducere colectivă al Direcţiei generale pentru agricultură, industria alimentară, silvicultură şi ape, în baza prevederilor Decretului Consiliului de Stat privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Componenţa Consiliului a fost aprobată prin decizie a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Din el fac parte directorul general, directorii generali adjuncţi şi şefii sectoarelor din cadrul direcţiei generale, conducătorii unităţilor judeţene din subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, ai unităţilor subordonate Direcţiei generale judeţene, precum şi preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, preşedinţi de C.A.P., directori ai I.A.S., ingineri din C.A.P. şi I.A.S., şefi de ferme etc. După constituire, tovarăşul Nicolae Vereş a reliefat atribuţiile şi sarcinile imediate ale Consiliului judeţean, subliniind că activitatea acestuia trebuie să se desfăşoare pe baza unor planuri de muncă trimestriale judicios întocmite, precum şi pe baza unor planuri de măsuri pe campanii agricole şi pe acţiuni, întreaga activitate a consiliului să aibă un pronunţat caracter de lucru. Este necesar, de asemenea, ca toate compartimentele şi sectoarele din cadrul direcţiei generale să fie bine organizate şi încadrate, pentru a desfăşura o activitate operativă, eficientă. Este deosebit de important și necesar — a spus vorbitorul — ca în activitatea consiliului un loc de frunte să-l ocupe îndrumarea şi (Continuare în pag. a 3-a) In pagina a 3-a • RAPORTUL TOVARĂȘULUI ANGELO MICULESCU • INALTE DISTINCȚII ACORDATE UNOR LUCRĂTORI DIN AGRICULTURA DECORAREA SCRIITORULUI MOLTER KAROLY Ieri după-amiază, în prezenţa tovarăşului Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, precum şi a tovarăşului Fodor Geza, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean şi a unor membri ai Filialei asociaţiei scriitorilor din Tg.-Mureş a fost înmînat Ordinul Meritul Cultural cl. I scriitorului Molter Károly, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de viaţă. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Vereş a adresat sărbătoritului cuvinte de felicitare şi apreciere a muncii depuse pe tărîmul scrisului. Mulţumind pentru înalta distincţie scriitorul Molter Károly a spus: STIMATE TOVARĂŞE NICOLAE VEREŞ, Mulţumesc din inimă tuturor celor care mi-au făcut această deosebită cinste. Credeţi-mă că doresc să slujesc şi în viitor din toate puterile prezentul nostru socialist. Nu-mi doresc decit să am sănătatea necesară pentru acest lucru. In ultimul timp, mai precis din decembrie anul trecut s-a vorbit poate mai mult despre mine decit aş fi meritat. Mărturisesc că această atenţie m-a copleşit. Socotesc că aici este vorba de un lucru mai important decit recunoaşterea muncii şi a meritelor unui om care s-a străduit să fie folositor. In decoraţia care mi s-a acordat eu văd preţuirea beletristicii de limbă maghiară din ţara noastră. De aceea vă rog, tovarăşe prim-secretar, să transmiteţi conducerii superioare de partid şi de stat sincerele mele mulţumiri şi recunoştinţă. încă o dată vă mulţumesc pentru atenţia cu care sunt înconjurat.