Steaua Roşie, februarie 1971 (Anul 22, nr. 26-49)

1971-02-26 / nr. 47

TEAUASO Anul XXIII. Nr. 47 (4.020) Vineri, 26 februarie 1971 4 pagini, 30 de bani Un deziderat major al activităţii economice şi sociale. PERFECŢIONAREA PREGĂTIRII PROFESIONALE A SALARIAŢILOR Ridicarea gradului de calificare profesională a tuturor categoriilor de salariaţi la nivelul cerinţelor ac­tuale ale producţiei, cercetării ştiin­ţifice, vieţii culturale şi sociale în ansamblul ei, a devenit o necesitate de ordin major in condiţiile actua­le şi de perspectivă ale edificării societăţii socialiste multilateral dez­voltate. In lumina acestor cerinţe recent a fost supus dezbaterii publi­ce proiectul de lege privind perfec­ţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor din unităţile socialiste de stat, expresie elocventă a demo­cratismului profund al orînduirii noastre socialiste. Activitate cu largi rezonanţe cul­turale şi economice, perfecţionarea pregătirii salariaţilor trebuie să răs­pundă unui imperativ major, acela al ridicării competenţei profesionale a tuturor lucrătorilor, în scopul creării condiţiilor de a produce — pe plan material şi spiritual — mai mult, mai bine şi cu cheltuieli ma­teriale şi de muncă mai reduse. A­­ceasta nu ca un scop în sine, ci ca o condiţie indispensabilă a ridicării gradului de bunăstare şi civilizaţie a noastră, a tuturor. Desigur, este greu de cuprins con­ţinutul complex al proiectului de lege supus atenţiei întregii noastre societăţi, şi de aceea vom încerca să ne exprimăm părerea in legătu­ră cu obiectivele principale urmă­rite prin traducerea în viaţă a mă­surilor preconizate. Vorbeam adesea despre necesitatea de a ţine pasul cu tot ce este nou şi avansat în me­seria noastră şi iată că acum apare, ca un răspuns la cerinţele obiective ale vieţii, un cadru organizat de realizare a acestui deziderat, prin reciclarea periodică a cunoştinţelor profesionale. A contesta necesitatea reciclării, la orice nivel, înseamnă, după părerea noastră, a ne rupe de realitate, a ne condamna la nepu­tinţă profesională, la rămînere în urmă în toate domeniile vieţii so­ciale şi economice. Am dori să ne oprim mai pe larg la un alt obiectiv, şi anume la poli­calificarea profesională, mai ales în rîndul muncitorilor. Nu o dată, în întreprinderi sau pe şantiere, a­­pare nevoia ca un muncitor să exe­cute alte lucrări decit cele pe care le cunoaşte din perioada însuşirii meseriei, să deservească alte maşini, agregate sau instalaţii decit cele o­­bişnuite. Aceasta înseamnă, printre IN DEZBATERE PROIECTUL LEGII PRIVIND PERFECŢIO­NAREA PREGĂTIRII PRO­FESIONALE A SALARIAŢI­LOR DIN UNITĂŢILE SO­CIALISTE DE STAT altele, evitarea unor întreruperi în funcţionarea utilajelor, asigurarea continuităţii şi ritmicităţii procese­lor tehnologice şi, în esenţă, o uti­lizare eficientă a mijloacelor pro­ductive şi a forţei de muncă. Credem că se impun cîteva exem­ple care să evidenţieze şi mai mult necesitatea policalificării. Se ştie că în construcţii, uneori zidarii nu pot lucra din cauza condiţiilor atmosfe­rice, dar aceiaşi oameni ar putea lucra în interior ca zugravi-vopsi­­tori, bineînţeles dacă ar cunoaşte această meserie. La fel, dulgherii ar putea lucra ca parchetari, beto­­nişti, mozaicari. S-au semnalat si­tuaţii cînd, în unităţile de mecani­zare a construcţiilor, conducătorii auto n-au putut deservi automaca­ralele de sarcină mică, nefiind auto­rizaţi în acest scop. In unităţile de mecanizare a agriculturii tractoriştii sunt slab utilizaţi iarna, iar meca­nicii vara. De ce n-ar putea fi trac­toristul astfel instruit profesional încît să poată deservi mai multe maşini agricole, iar la nevoie să le şi repare? Sîntem de părere că policalifica­rea trebuie să se realizeze, în prin­cipal, încă din şcoală şi să apară ca atare în diplomele sau certifi­catele de absolvire. Dar această ac­ţiune poate şi trebuie să se desfă­şoare şi in paralel cu practicarea meseriei de bază, în funcţie de ne­voile concrete ale fiecărei unităţi. Este nevoie însă, după opinia noas­tră, ca unităţile economice care asi­gură însuşirea mai multor meserii pentru salariaţii lor să aibă dreptul să ateste însuşirea noilor meserii, iar pentru muncitorii acestora să devină un drept cîştigat. Se cunoaşte că în condiţiile dez­voltării rapide a tehnicii de produc­ţie, mobilitatea profesională devine tot mai pronunţată. Unele meserii dispar, ca în locul lor să apară al­tele­­mai complexe, cu cerinţe su­perioare, în raport direct cu tehnica modernă şi cu structura economi­că. Pe de altă parte, mecanizarea şi perfecţionarea evidenţei economice, prelucrarea electronică a informa­ţiilor, au ca rezultat direct şi eco­nomisirea muncii vii. Aceasta nu înseamnă înlăturarea oamenilor din procesul muncii, ci redistribuirea lor în funcţie de nevoile vieţii eco­nomice şi social-culturale. Apare evidentă necesitatea recalificării, a reprofilării unor părţi a salariaţilor. Acest deziderat îşi găseşte, de ase­menea, răspunsul în proiectul de lege dezbătut, recalificarea forţei de muncă fiind înscrisă ca unul din obiectivele de bază. GR. GRAMA economist la Oficiul forţei de muncă (Continuare in pag. a 3-a) Bătrinii s-au obişnuit sâ-i spună Lunca Brazilor. O cu­noaştem ca o aşezare tradiţio­nală, cu oameni care se ştiu din tată-n fiu vrednici munci­tori la pădure, neîntrecuţi meş­teri în prelucrarea şi modela­rea lemnului şi deopotrivă hotă­­riţi şi fermi autori şi părtaşi ai marilor acte revoluţionare din istoria patriei şi partidului Aflată aici unde parcă Gur­­ghiul se apropie cel mai mult de Călimani, Lunca Bradului ar fi meritat să poarte numele simbolic de „Drumul Lemnului . Poate că aşa ar fi exprimat mai lapidar, mai complet, acea scurgere neîntreruptă pe acest vad, cu mulţi ani în urma, a ,,aurului verde" preţuit atît e mult de meşterii de viori ai Cremonei. In timp ce lemnul i­ra calea străinătăţii, cuci între stînci, pălmaşii şi ţapinarii ra­mineau cu multe şi amarnice promisiuni. Societăţile autohtone şi stră­ine, dornice de afaceri fabu­loase, găsiseră tocmai în Cali­­mane terenul propice pentru a construi in grabă cîteva baraci din scînduri care să adăpos­tească „vremelnic" pe cei care lucrau în adîncul codrilor, și o linie îngustă forestieră pentru a transporta lemnul cu fibra ca mătasea al molizilor și brazilor din România. Pădurea —­ leagănul oameni­lor de pe valea Mureşului se depărta tot mai mult de vetrele lor, de barăcile de scindură, râ­mi­ni­nd doar versanţii golaşi ca nişte pinteni de piatră. ... Preţioasele bogăţii ale Gurghiului şi Călimanilor au intrat însă treptat în opera com­plexă de valorificare înaltă a patrimoniului forestier. Oamenii Luncii Brazilor s-au înrolat cu hotărire in marele front al con­strucţiei, al înnoirii. Fabrica, cu temelii şubrede, a fost supusă procesului amplu de moderni­zare. Lunca Bradului a făcut un mare progres şi pe plan social Intre pintenii de piatră se pro­duce o dinamică înnoire. La chemarea comuniştilor, forestie­rii care în 1970 au biruit cu eroism vitregiile naturii dezlăn­ţuite, au început noul cincinal 1971—1975 cu o energie, ho­tărire şi optimism demne de tot respectul. In timp ce în fabrică gate­­riştii, sortatorii, măsurătorii dau un nou destin lemnului, în a­­propiere se înfăţişează priviri­lor un mare şantier. Cu toate capriciile iernii aici se construieşte metodic, ritmic şi original. Au apărut deja blo­curile din cărămidă cu forme specifice caselor de munte, cu acoperişuri cu pante domoale.­­Cuvîntul de ordine al cons­tructorilor este continuarea sus­ţinută a lucrărilor, indiferent de starea vremii. Se poate spu­ne că aici in munte ei înfruntă cu bărbăţie vremea şi compri­mă timpul. In semestrul I al primului an din noul cincinal, forestierii Luncii Bradului vor primi în fo­losinţă un bloc cu 16 aparta­mente compuse din două şi trei camere, însoţite de între­gul confort ce se cuvine — ba­ie, încălzire centrală etc. O mare parte dintre nefami­­lişti se vor muta, in acelaşi timp, in blocul cu 115 locuri. De notat că cei din urmă vor fi scutiţi şi de alte griji, întrucît camerele vor fi predate la cheie, gata mobilate. Prin spiritul de iniţiativă al oamenilor din acest centru fo­restier, cu sprijinul substanţial al deputaţilor, in luna lui mărţi­şor patru familii se vor muta deja intr-un bloc cu patru a­­partamente, care acum se află în finisaj. Viitorul apropiat se anunţă tot atit de bogat în fapte sem­nificative. Aici la Lunca Bra­dului, meşterii iscusiţi ai valori­ficării „aurului verde" vor mai primi in folosinţă încă două blocuri cu cite patru aparta­mente fiecare. Toată această dinamică în­noire a Luncii Bradului verifică in fapt politica plină de grijă a partidului faţă de oamenii muncii. GH. BĂRBULESCU Proaspăta faţă Luncii Bradului Proletari din toate ţările, uniţi-va ! Realizări în sistematizarea satelor In perioada cincinalului care s-a încheiat recent au fost ela­borate schiţe de sistematizare pentru 55 de localităţi rurale din judeţul nostru. In ultimii ani s-a intensificat ritmul lucrărilor de sistematizare a satelor, co­respunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă ale dezvoltării diferitelor zone şi localităţi. Numai în 1970 au fost întocmite schiţe de sistematizare pentru 25 localităţi rurale (Iernut, Adă­­muş, Zagăr, Miercurea Niraju­­lui, Sărmaşu, Ghindari şi alte­le), în cursul acestui an lucră­rile vor continua în ritm susţi­nut. Astfel, în 1971 vor fi elabo­rate — la Institutul de proiec­tare judeţean — schiţe de siste­matizare pentru alte 26 locali­tăţi rurale (Ungheni, Hodac, Batoş, Pănet, Crăciuneşti, A­­pold, Grebeniş, Şăulia şi altele) Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfăşurat în continuare lu­crările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodna­­raş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, teh­nicieni, ingineri, agronomi şi zoo­­tehnişti, medici veterinari şi eco­nomişti din întreprinderile gricole de stat au dezbătut probleme ma­jore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de organizare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprin­derilor agricole de stat, la dezvol­tarea agriculturii noastre socialis­te, a întregii economii naţionale. Luînd cuvîntul în deschiderea şedinţei plenare tovarăşul Iosif Banc, ministrul agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii şi ape­lor, a subliniat că această reuniu­ne se înscrie pe linia practicii con­secvente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare lar­gă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale econo­miei naţionale, în scopul anali­zării temeinice a activităţii desfă­şurate în diferite compartimente ale economiei şi vieţii sociale, gă­sirii căilor şi mijloacelor de valo­rificare a rezervelor de creştere continuă a eficienţei muncii. Vorbitorul a exprimat convinge­rea că dezbaterile consfătuirii, desfăşurate în lumina preţioase­lor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in expunerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cu­­vîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa şi în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu conclu­zii şi hotă­rî­rî importante pentru activitatea de viitor, privind folo­sirea mai deplină a tuturor rezer­velor interne, dezvoltarea coope­rării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile de in­dustrie alimentară, astfel încît fer­mele şi întreprinderile agricole de stat să-şi îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răs­pundere trasate de partid. Tot în şedinţa plenară de joi, tovarăşul Angelo Miculescu, mi­nistru secretar de stat, a prezen­tat raportul conducerii Ministeru­lui Agriculturii, Industriei Alimen­tare, Silviculturii şi Apelor cu pri­vire la activitatea întreprinderilor agricole de stat şi măsurile nece­sare pentru realizarea sarcinilor de viito­r. Totodată au fost prezentate con­cluziile dezbaterilor şi propunerile din secţiile de specialitate. În şedinţele pe secţii şi în ple­nara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegaţi şi invitaţi care, pe fundalul realizărilor obţinute în unităţile agricole în care lucrea­ză, au făcut o analiză cuprinză­toare în spirit critic şi autocritic a deficienţelor care mai există pe linie tehnică, economică şi organi­zatorică, au făcut propuneri în ve­derea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru în­deplinirea şi depăşirea prevederi­lor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activităţi pe o treaptă calitativ su­perioară. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînă­­rii titlului de Erou al Muncii Socia­liste şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul", precum şi de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agri­cultura de stat. înaltele distincţii au fost în­­mînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat, în încheierea dezbaterilor, pri­mit cu vii şi îndelungi aclamaţii, a luat apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvînta­­rea secretarului general al parti­dului a fost urmărită cu un deose­bit interes şi subliniată în repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze. In numele tuturor participanţilor la consfătuire, tovarăşul losif Banc a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai calde mulţu­miri, exprimînd sentimente de re­cunoştinţă pentru aprecierea pozi­tivă, pentru criticile îndreptăţite, pentru indicaţiile deosebit de pre­ţioase pe care le-a dat. Vom de­pune tovarăşe secretar general — a spus vorbitorul — toate efortu­rile, străduinţa şi priceperea de care dispunem pentru a traduce în­ ­ viaţă aceste valoroase indicaţii şi a ridica agricultura de stat la ni­velul condiţiilor ce au fost create prin grija partidului şi statului nostru, prin grija permanentă a dumneavoastră. Indicaţiile date de dumneavoas­tră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vor constitui o călăuză permanentă şi de mare preţ pentru noi, pen­tru toate întreprinderile agricole de stat, pentru toate fermele, pen­tru toţi lucrătorii din unităţile agri­cole de stat, pentru toţi lucrătorii ministerului nostru, în munca lor pentru progresul continuu al agri­culturii noastre. Avem posibili­tatea şi suntem­ ferm hotărîţi să în­deplinim înainte de termen sarci­nile­ trasate agriculturii de stat prin Directivele Congresului al X- lea al partidului, de a spori pro­ducţia şi productivitatea muncii la nivelul celor mai bune realizări obţinute de statele cu agricultură dezvoltată. Conducerea ministerului, parti­cipanţii la consfătuire, toţi lucră­torii din agricultura de stat ne an­gajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului şi a celorlalte mijloace de producţie, prin aplicarea crea­toare la condiţiile ţării noastre a tot ceea ce este mai nou şi înain­tat în ştiinţa , şi practica agricolă să obţinem peste actualele preve­deri ale cincinalului un milion to­ne cereale, 100.000 tone legume, 50.000 tone struguri şi fructe, 120.000 tone carne, 500.000 hecto­litri lapte şi 300 milioane ouă, produse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producţie globală. Ne exprimăm — a spus în înche­iere vorbitorul , deplina adeziune pentru politica internă şi externă a partidului nostru, deplina satis­facţie pentru transformările pro­fund înnoitoare care au loc în viaţa economică şi socială a ţării şi sîntem hotărîţi să depunem toa­te eforturile pentru realizarea sar­cinilor trasate de Directivele Con­gresului al X-lea al partidului nos­tru. Vă mulţumesc încă o dată tova­răşe Ceauşescu pentru înaltele distincţii acordate lucrătorilor din unităţile agricole de stat, pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi în vederea dezvoltării întreprinderilor agricole de stat, pentru dezvolta­rea întregii noastre agriculturi, pentru progresul şi propăşirea Ro­mâniei socialiste. Intr-o atmosferă însufleţită, de entuziasm, participanţii la consfă­tuire au adoptat o chemare către toţi lucrătorii din fermele şi între­prinderile agricole de stat, prin ca­re adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre a­­griculturi socialiste. Participanţii la consfătuire au manifestat îndelung pentru Parti­dul Comunist Român, pentru se­cretarul său general. Se scandea­ză „P.C.R.—Ceauşescu", „P.C.R.— Ceauşescu". Este o expresie grăi­toare a dragostei pe care lucrăto­rii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de partid, a recunoştinţei lor pentru măsurile permanente adoptate în vederea modernizării rapide a acestei ra­muri a economiei naţionale, şi tot­odată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însufleţirea pentru spori­­rea producţiei agricole vegetale şi animale, pentru prosperitatea şi progresul patriei noastre socialiste. (Agerpres) Constituirea Consiliului judeţean de conducere colectivă al Direcţiei­­ generale pentru agricultură, industria alimentară, silvicultură şi ape Ieri a avut loc la Tirgu-Mureş, prezidată de tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secrretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, şe­dinţa de constituire a Consiliului judeţean pentru problemele agri­culturii, industriei alimentare, silvi­culturii şi apelor, ca organ de con­ducere colectivă al Direcţiei gene­rale pentru agricultură, industria alimentară, silvicultură şi ape, în baza prevederilor Decretului Con­siliului de Stat privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Minis­terului Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor. Componenţa Consiliului a fost aprobată prin decizie a Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar judeţean. Din el fac parte di­rectorul general, directorii generali adjuncţi şi şefii sectoarelor din ca­drul direcţiei generale, conducăto­rii unităţilor judeţene din subordi­­nea Ministerului Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, ai unităţilor subordonate Direcţiei generale judeţene, pre­cum şi preşedintele Uniunii jude­ţene a cooperativelor agricole de producţie, preşedinţi de C.A.P., di­rectori ai I.A.S., ingineri din C.A.P. şi I.A.S., şefi de ferme etc. După constituire, tovarăşul Ni­colae Vereş a reliefat atribuţiile şi sarcinile imediate ale Consiliului judeţean, subliniind că activitatea acestuia trebuie să se desfăşoare pe baza unor planuri de muncă tri­mestriale judicios întocmite, pre­cum şi pe baza unor planuri de măsuri pe campanii agricole şi pe acţiuni, întreaga activitate a con­siliului să aibă un pronunţat ca­racter de lucru. Este necesar, de asemenea, ca toate compartimen­tele şi sectoarele din cadrul direc­ţiei generale să fie bine organiza­te şi încadrate, pentru a desfăşura o activitate operativă, eficientă. Este deosebit de important și necesar — a spus vorbitorul — ca în activitatea consiliului un loc de frunte să-l ocupe îndrumarea şi (Continuare în pag. a 3-a) In pagina a 3-a • RAPORTUL TOVARĂȘULUI ANGELO MICULESCU • INALTE DISTINCȚII ACORDATE UNOR LUCRĂTORI DIN AGRI­CULTURA DECORAREA SCRIITORULUI MOLTER KAROLY Ieri după-amiază, în prezenţa tovarăşului Nicolae Vereş, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, precum şi a to­varăşului Fodor Geza, vicepreşe­dinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean şi a unor membri ai Filialei asociaţiei scriitorilor din Tg.-Mureş a fost înmînat Ordinul Meritul Cultural cl. I scriitorului Molter Károly, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de viaţă. Cu acest prilej, tovarăşul Nico­lae Vereş a adresat sărbătoritului cuvinte de felicitare şi apreciere a muncii depuse pe tărîmul scrisului. Mulţumind pentru înalta distinc­ţie scriitorul Molter Károly a spus: STIMATE TOVARĂŞE NICOLAE VEREŞ, Mulţumesc din inimă tuturor ce­lor care mi-au făcut această deo­sebită cinste. Credeţi-mă că doresc să slu­jesc şi în viitor din toate puterile prezentul nostru socialist. Nu-mi doresc decit să am sănătatea ne­cesară pentru acest lucru. In ultimul timp, mai precis din decembrie anul trecut s-a vorbit poate mai mult despre mine decit aş fi meritat. Mărturisesc că a­­ceastă atenţie m-a copleşit. Socotesc că aici este vorba de un lucru mai important decit re­cunoaşterea muncii şi a meritelor unui om care s-a străduit să fie folositor. In decoraţia care mi s-a acordat eu văd preţuirea bele­tristicii de limbă maghiară din ţara noastră. De aceea vă rog, tovarăşe prim-secretar, să transmi­teţi conducerii superioare de par­tid şi de stat sincerele mele mul­ţumiri şi recunoştinţă. încă o dată vă mulţumesc pen­tru atenţia cu care sunt înconju­rat.

Next