Steaua Roşie, mai 1984 (Anul 35, nr. 103-128)

1984-05-01 / nr. 103

PATINA 2 STEAUA ROSIE însemnări Cintec de primăvară Osia lumii se întoarce ia­răşi spre Florar. Izbînditoare, o nouă primă­vară ne aruncă în geamul dimineţilor rîsul roz al zam­bilei, flamuri de zarzări şi bulgări de cireşi şi măr. Pe drumul lumii fără de sfîrşit, un cîntec nemaiauzit, mur­mur lingă inimă, înfioară de­corul știut. Izbînditoare, o nouă primă­vară cu albe magnolii, ca un steag de pace, urcă în cru­gul astral. In explozia păsă­rilor din cumpăna zilei, ne întoarcem cu sufletul proas­păt la rădăcina mereu vie a nesfîrșirii noastre. Izbînditoare, o nouă primă­vară ne leagănă pe valurile unduitoare ale griului, pe aco­lo pe unde vîntul devine roi de fluturi galbeni. Şi chiar dacă primăvara aceasta stă la tocmeală, indecisă, deocamda­tă, între narcise şi zăpada mieilor, noi aşteptăm flori­le acelea de culoarea cerului, după care vor veni, prin ver­dele griului în răsfăţ prin­ciar, şi tremurătoarele boabe purpurii ale macilor. Luminează iarăşi Armideni ca o nemoarte, ca o speran­ţă, prin grădinile ţării în al­bă cămaşă, şi din adîncuri ur­că, spre blazonul identităţii noastre, un cîntec de primă­vară. LAZAR LADARIU Cinstire muncii (Urmare din pag. 1) lume mai dreaptă şi mai bună. La sărbătoarea Zilei mun­cii, se etalează cu ce are mai frumos şi judeţul nostru, în­­făţişîndu-se ca un plai mio­ritic cu o arhitectură moder­nă, cu mari întreprinderi co­chete, care au raportat im­portante depăşiri ale planu­lui pe patru luni, ca şi re­marcabile „uzine“ agricole, a­­şezate in cîmpuri geometric rînduite şi care au primit de curînd sămînţa. De pe cu­prinsul întregului judeţ ne sosesc veşti prin care oame­nii adaugă noi frumuseţi a­­şezărilor mureşene, sporin­­du-le farmecul şi îmbogăţin­­du-le mereu zestrea edilitară. Şantierele sînt şi ele alte semne ale „cetăţilor“ de mîi­­ne. Urmînd cuvîntul partidului, mureşenii sînt hotărîţi să-şi îndeplinească exemplar înda­toririle, să se afle în pri­mele rînduri ale întrecerii­­ socialiste pe 1984. Sub faldurile sărbătoreşti de floare şi purpură ale întî­­iului de Mai 1984, România îşi ridică şi mai mîndru chi­pul spre soare şi se afirmă ca un veritabil detaşament al luptei pentru o lume fără ar­me şi fără războaie. Pentru o lume pe al cărei cer senin, porumbelul cu ramura de măslin, simbol al Zilei de 1 Mai, să zboare in pace. Miine, 2 Mai — Ziua tineretului Sărbătorim în acest început de mai două zile dragi nouă, înge­mănate prin înţelesuri şi sem­nificaţii profunde: 1 Mai — Zi­ua muncii, 2 Mai — Ziua tine­retului. Le sărbătorim într-un context politic, economic şi so­cial marcat de puternice anga­jamente patriotice, revoluţiona­re ale tinerei generaţii, ale în­tregului popor sub conducerea permanentă a partidului, pentru înfăptuirea exemplară a sarci­nilor de plan, a obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţională ale Par­tidului Comunist Român. O corespondenţă directă şi fe­ricită între luna mai şi ideea de tinereţe ne face să ne gîndim la o ecuaţie a egalităţii între pri­măvară — anotimpul tînăr şi ti­neri — viitorul ţării. Pe tineri îi întîlneşti pretu­tindeni: în întreprinderi, pe o­­goare, în şcoli şi în facultăţi, în biblioteci şi în institute de cer­cetare, cu chipuri încordate şi destinse, la locurile de muncă şi recreere. La un posibil panou al celor mai destoinici ar trebui să-i trecem pe tinerii de la „Elect­ro­­mureş“, „Metalotehnica“, „Prod­­complex"*, IMATEX din Tîrgu- Mureş, I.M. „Republica", I.P.M. Sport din Reghin. Combinatul chimic din Tîrnăveni. Fabrica de zahăr din Luduş, întreprinde­rea „Nicovala“ din Sighişoara, ş-a. Cine sînt de fapt tinerii ? Răs­punsul îl afli urmărindu-le mîi­­nile, truda. Ce-şi doresc? Stai de vorbă cu ei şi ascultă-le visele. Efort, voinţă, ambiţie. Cînd vor­bim despre tot ce am înfăptuit it, aceşti ani nu poţi, nu ai drep­tul să nu vorbeşti despre ei, despre tineri. Pentru că ei au fost prezenţi permanent acolo unde s-a pus o cărămidă, s-a tras o brazdă, s-a schiţat un proiect. Faptele lor, dovezi de abnegaţie şi eroism se perpetu­ează în timp ca o continuare a nobilei tradiţii începută cu 3­5 de ani in urmă la Agnita — Botorca şi prelungită prin Bum­­beşti — Livezeni, Salva — Vi­­şeu, Porţile de Fier I, Canalul Dunăre — Marea Neagră, Com­binatul minier Motru ş.a. La da­torie zi şi noapte şi ori de cite ori este nevoie sunt şi tinerii me­dici, ingineri, arhitecţi, profe­sori, oameni de cultură şi artă — tînăra intelectualitate care nu oboseşte niciodată în munca, in setea avidă de cunoaştere pentru a-şi pune cunoştinţele, talentul în slujba progresului. Nu putem­ încheia această în­semnare despre tineri fără a vorbi şi despre tinerii care tră­iesc şi muncesc în satul româ­nesc de azi. Ei sunt o speranţă şi o certitudine definitivă a agri­culturii noastre moderne, sunt oamenii care întorşi de la şcoli pun umărul acolo unde este mai greu, acolo unde trebuie forţă, dar şi minte. Iată cine sunt tinerii: oameni deprinşi cu hărnicia, modestia, prietenia, statornici la echilibru, voinţă, tenacitate. VIORICA MANTA BAKO PROGRAME CULTURAL, ARTISTICE ŞI SPORTIVE In ziua de 1 Mai. La Tîrgu-Mureş, orele 16:19, programe cultural-artistice la Platoul Corneşti şi Teatrul de vară­­prezintă formaţiile artis­tice de la T.C.M., I.R.A., „Elec­­tromureş“, I.J.G.C.L.M., Casa de cultură a studenţilor, I.R.E., IMATEX şi întreprinderea de piele şi mănuşi), în caz de timp nefavorabil, la Clubul „Prodcomplex“ şi sala culturală a T.C.M. La Sighişoara, orele 14—19, programe cultural-artistice şi sportive la platoul „Dealul Gă­rii“ şi Stadionul „Metalul“­­pre­zintă formaţiile artistice de la Clubul C.F.R., întreprinderea de confecţii, Ţesătoria de bumbac, „Nicovala“, întreprinderea de stofe şi întreprinderea de sticlă­rie şi faianţă. Casa de cultură. Clubul tineretului şi cooperativa „Prestarea“, în caz de timp nefavorabil, la Casa de cultură şi Clubul C.F.R. La Reghin, orele 15—19, pro­grame cultural-artistice la Pădu­rea rotundă (prezintă formaţiile artistice de la I.P.L., I.F.E.T., I.M. „Republica“, ILEFOR, I.P.M. Sport). In caz de timp nefavorabil, la Casa de cultură şi Clubul I.U.P.S. La Tîrnăveni, orele 14—18, programe cultural-artistice la cabanele „Trei brazi“ şi „Steja­rul“ (prezintă formaţiile artis­tice de la Combinatul chimic, în­treprinderea de geamuri, Casa de cultură). In caz de timp nefavorabil, la Clubul Combinatului chimic şi Casa de cultură. La Luduş, orele 14—19, pro­grame cultural-artistice la Pla­toul „Salcîmul“ (prezintă for­maţiile artistice de la I.I.S. Za­hăr, Sănătate, Fabrica de anve­lope şi E.G.C.L.),­­în caz de timp nefavorabil, la Clubul I.I.S. Zahăr şi Casa de cultură. La Sovata, orele 11—16, pro­grame cultural-artis­tice şi sporti­ve la Stîna de Vale, stadion (prezintă formaţiile artistice de la Clubul muncitoresc U.F.E.T. şi Casa de cultură). In caz de timp nefavorabil, la Clubul U.F.E.T. In ziua de 2 Mai: La Tîrgu-Mureş, între orele 16—18,30, programe cultural-ar­tistice la Platoul Corneşti şi Tea­trul de vară (prezintă formaţiile artistice de la Casa Armatei, ILEFOR, U.J.C.M.); între orele 18—22, la Ştrandul „1 Mai“ se organizează Carnavalul tineretu­lui, în caz de timp nefavorabil a­­celeaşi programe cultural-artisti­ce la Clubul „Prodcomplex“ şi Casa Armatei (prezintă aceleaşi formaţii artistice); Carnavalul ti­neretului în sala culturală T.C.M. La Sighişoara, orele 15—19, programe cultural-artistice şi sportive la platoul „Dealul gării “ şi Stadionul „Metalul“ (prezintă formaţiile artistice de la Casa de cultură şi liceele din munici­piu); orele 18—22, la Clubul C.F.R., Carnavalul tineretului. La Reghin, orele 10—18, la Stadionul „Avîntul“, competiţii şi întreceri sportive cu partici­parea asociaţiilor sportive din o­­raş; orele 18—22, la Clubul I.U.P.S., seară distractivă pentru tineret. La Tîrnăveni, orele 15—19, programe cultural-artistice şi sportive pe Stadionul „23 Au­gust“ (prezintă formaţiile artistice de la Casa de cultură şi din şcolile din oraş, precum şi asociaţiile sportive ale sindicatelor), orele 18—22, la Clubul Combinatului chimic, seară distractivă pentru tineret. La Luduş, orele 8—14, la Sta­dionul „Mureşul“, concursuri sportive dotate cu cupa „2 Mai “ la handbal, baschet, minifotbal, ora 19, la Clubul muncitoresc, Carnavalul tineretului. La Sovata, 18—22, la Casa de cultură, Carnavalul tineretului. Bătălii pe frontul miniaturizării Televizoarele cu circuit închis, instalate în biroul inginerului Ioan Chiorean, şeful secţiei de conductori de la întreprinderea „Electromureş“, ne permit să a­­runcăm o privire în diferite sec­toare ale imenselor hale de fa­bricaţie, deci să urmărim „de la distanţă“ pulsul producţiei. Nu suntem­ acolo, dar vedem ceea ce se întîmplă în atelierele de li­­tare, de izolare sau la alte punc­te de lucru. Doar activitatea (poate cea mai febrilă) din hala nouă, dată în folosinţă la sfîrşi­­tul anului trecut, n-o putem ur­mări, deocamdată, pe micile e­­crane. Hala nouă este, la ora actuală, punctul cel mai „fierbinte“ al muncii, al creaţiei, locul unor semnificative premiere indus­triale. Chiar dacă ar fi fost ra­cordată la reţeaua internă de te­leviziune, tot nu m-aş fi mulţu­mit cu imaginile de pe micile e­­crane. Nu puteam scăpa ocazia de a vedea „pe viu“, la faţa lo­cului debutul unor utilaje, teh­nologii şi produse noi, expresii ale capacităţii creative a specia­liştilor din această mare între­prindere tîrgumureşeană. Un scurt popas în atelierul de izolat conductori ecranaţi. Mais­trul principal Romulus Câmpea­­nu îmi explică procesul tehnolo­gic, arătînd că maşinile de e­­cranat prin înfăşurare, deşi sunt mînuite de muncitoare cu ex­perienţă, ca Livia Dogaru, Vigh Ilonka şi Elena Oltean, n-au un randament prea mare. „Sunt vechi, ne folosim de ele de vreo douăzeci de ani“, într-un colţ al atelierului, a fost „pusă la încer­care“ o maşină de ecranat prin înfăşurare de concepţie nouă, proiectată şi construită în cadrul întreprinderii. De fapt, este un prototip omologat recent. Maşina dispune de un sistem de regla­re în cim­p continuu a pasului de ecranare, asigurînd o producti­vitate de peste 5 ori mai mare decit utilajele vechi. A fost în­credinţată, spre „încercare“, muncitoarei Maria Năsnean, o tî­­nără de 23 de ani, care, dove­dind iscusinţă, dexteritate, s-a descurcat bine în perioada exi­gentelor probe tehnologice. Şi este minoră, fireşte, că i s-a dat pe mină acest utilaj modern, cu reglaj electronic. Ne oprim la maşina de execu­tat cablu-bandă, un produs nou, de mare fineţe, foarte solicitat de industria electronică. „Am şi li­vrat primii 7,5 km de cablu­­bandă“ , mă informează şeful secţiei. Ceva mai încolo, asist la o altă „premieră“: se fac probe­le tehnologice la primele extru­­dere pentru cabluri miniaturale de diferite tipuri, utilaje care, la fel ca majoritatea maşinilor din dotare, poartă marea­­,Electro­­mu­reş“. Aici se produc cabluri Wrapping. Pînă nu de mult, ele se importau. „Aveţi ocazia să ve­deţi cel mai subţire cablu pe ca­re l-am fabricat vreodată“, îmi spune Iosif Csorvásy, şeful labo­ratorului. Sîrma de cupru, îm­preună cu izolaţia de P.V.C. cu un diametru de 0,5 mm. Am a­­sistat, aşadar, la încă o bătălie cîştigată pe frontul miniaturiză­rii „Dacă la produsele tradiţio­nale valorificăm kilogramul de cupru, în medie, la 150 lei, la produsele noi gradul de valori­ficare a crescut substanţial, a­­jungînd la 800—1.000 lei“. Deşi realizările în înnoirea şi modernizarea producţiei sunt evi­dente, muncitorii şi specialiştii din secţie sunt conştienţi că mai au de cîştigat noi bătălii pe fron­tul calităţii şi eficienţei. ŞT. NEKANICKI Muncă şi conştiinţă (Urmare din pag. 1) La sărbătoarea muncii, noi, creatorii de valori, venim de fie­care dată cu inima deschisă, în­­tr-un climat de încredere şi exi­genţă mereu sporită. Ne încearcă mai mult ca oricînd un senti­ment de responsabilitate faţă de viitorul comun, amintindu-ne parcă de versurile predestinate ale poetului „mirabilei semin­ţe“: „Mi-ai dibuit aplecarea fi­rească şi gustul ce-l am / pentru tot ce devine în patrie, / pen­tru tot ce sporeşte şi creşte-n iz­­vorniţă“. Efortul neobosit al muncii unui popor întreg se îm­plineşte, iată, în visul marii creaţii. Muncă şi conştiinţă, acesta e dezideratul timpurilor noastre. Civilizaţia pe care o clădim nu e posibilă în afara unei recon­strucţii umane de proporţii. Munca însăşi, luminată de con­ştiinţă, primeşte o nouă demni­tate, devine cu adevărat eficien­tă Să nu pierdem nici o clipă din vedere că ne aşteaptă pretu­tindeni competiţia aspră a valo­rilor. De Ziua muncii, într-o ţară a muncii, ne simţim cu toţii liberi şi egali. Tăria noastră constă în deplina unitate de azi dintre fău­ritorii de bunuri spirituale şi făuritorii de bunuri materiale. A venit vremea ca sărbătoarea muncii să fie o sărbătoare a tu­turor. S-o cinstim așa cum se cuvine. _ - CALENDAR Marţi 1 MAI Soarele răsare la ora 6,07; apune la ora 20,19. Zile trecute 122; zile răma­se 244. • Ziua solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc. e 1939 — Marea demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică, in organizarea căreia un rol de sea­mă a revenit tovarăşului Nicolae Ceauşescu. CINEMA MARŢI. 1 ŞI MIERCURI. 2 MAI TIRGU-MURES — Arta: Loto-pro­­nosport *82. Unirea: Febra aurului. Progresul: Ulzana, căpetenia apaşi­lor. Select: Felix şi Otilia (ambele serii, de la orele 10, 15 şi 13). Flacăra: Capturaţi­i la barieră. SIGHIŞOA­RA — Lumina: Lanţul amintiri­lor (ambele serii). REGHIN — Patria: Naufragiat. TÎRNĂVENI — Melodia: Afacerea Pigot. LUDUŞ — Flacăra: Contrabandă la vamă. SOVATA — Doina: Raze pe gheaţă (1 mai). Dragostea şi revoluţia (2 mai). Muncitoresc: Ultima sta­ţie (2 mai). SARMAŞU — Popu­lar: Dacă ai o inimă care bate. IER­­NUT — Lumina: Trecătoarea. SlN­­GEORGIU DE PĂDURE — Popular: Călăreţul fără can. FWTINELE — Patria: Casa visurilor. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­rajul: Micul lord. TELEVIZIUNE MARŢI,­­ MAI 10.00 — 1 Mai muncitoresc. 10.30 — Laureaţi ai muncii. 10.45 — Rîde iară primăvara / C-a venit tntîi de Mai. Omagiu al pionierilor si şcolarilor de­dicat Zilei muncii. 11.00 — Desene a­­nimate. 11.15 — înfloreşte ţara~n mai. Cîntece si dansuri populare. 12.20 — Cîntec de mai. Muzică de fanfară. 12.35 — Pagini din comedia cinemato­grafică românească. 13.00 — Telex­. 13.05 — Album sărbătoresc. Primăva­ră, primăvară — cîntece interpretate de grupul ..Choralis“ și corul de co­pii al Radioteleviziunii Române. în Mai e sărbătoare — moment poetic. Cîntă tara-n sărbătoare — muzică populară. Cascadorii rîsul­ui. Estrada in Mai _ momente muzical-coregra­­fice. Umor si muzică. Mic concert de prînz. Gala desenului animat ro­mânesc. In parc fanfara cîntă. Fru­mos ești. București ! — Reportaj de Victor Teodoru. De drag si de voie bună — melodii populare îndrăgite. Din cînteceie si dansurile popoarelor. Telesport. Cammo­natele internationa­le de gimnastică ale României. Fina­lele pe aparate. Secventa telespecta­torului. 13.10 — Film: Bu­curesti (c). 18.40 — Desene animate. 10­00 — Te­­lejurnal nr.cA. 19.30 — Simfonia eroi­că a muncii. Documentar. 19.50 — Imn muncii sub flamuri tricolore (c). Spectacol omagial cultural-artistic de­dicat ZH^i internationale a muncii, organizat la Platul sporturilor si cul­turii. 21.10 _ Din toată inima. Spec­tacol muzical-distractiv idi 22.20 — Teleturnal m­.c.­ 22.30 — Sub cer se­nin. în nopţi de mai. Melodii îndrăgi­te. 23.30 — închiderea programului. MIERCURI. 2 MAI 10.00 — Tineri în primăvara ţării. Program special dedicat Zilei tinere­tului. 12.30 — Telefilmoteca de ghioz­dan. Arabela — episodul 10 (c). 13.00 — Telex. 13.05 — Album de mai. Pa­rada orchestrelor. Umor şi muzică. Un imens buchet de flori — muzică uşoară. Sub cupola circului. Cîntec de ciocirlie — melodii populare. Cas­cadorii rîsului. Ritm şi melodie. De­sene animate. Un cîntec, un zîmbet, o floare — varietăţi muzical-coregra­­fice. Comoara de la Ţelna — repor­taj. Varietăţi folclorice. Telesport. A­­plauze pentru tinere talente. Aşa-i jocul pe la noi — moment folcloric. Valsul nemuritor. Secvenţa telespecta­torului. 17.30 — Fotbal. Rapid — Uni­versitatea Craiova. In pauză. Desene animate. 19.15 — Telejurnal (p.c.). 19.35 — Cu tinereţea noastră, îţi mul­ţumim partid ! Documentar, imn ti­neresc patriei, partidului — Spec­tacol dedicat Zilei tineretului din Republica Socialistă România. 20.35 — Film artistic. ..Rîul care urcă mun­tele“ (c). Producţie a Casei de filme Unu. 22:15 — Ten Jurnal (p.c ) RADIO TÎRGU-MUREŞ MARŢI, 1 MAI în limba română. 18,00—20,00 — La sărbătoarea muncii, în haine de lu­cru — corespondente, consemnări, re­portaje din vetrele cu foc continuu; Patriei si partidului — moment poe­tic ; Viaţă nouă, cîntec nou — muzi­că populară. MIERCURI, 2 MAI în limba română. 18,00—20:00 — U­­niţi in bucurie de Ziua tinereţii — emisiune movitaj; „Dăruiţi prin mun­că dragostei de ţară“ portrete şi confesiuni muncitoreşti; Tinereţea în hora prieteniei — cîntece din folclo­rul nou; Romantismul nostru revolu­ţionar — reportaj realizat cu stu­denţii, în ritmurile muzicii tinere.

Next