Steaua Roşie, mai 1984 (Anul 35, nr. 103-128)
1984-05-01 / nr. 103
PATINA 2 STEAUA ROSIE însemnări Cintec de primăvară Osia lumii se întoarce iarăşi spre Florar. Izbînditoare, o nouă primăvară ne aruncă în geamul dimineţilor rîsul roz al zambilei, flamuri de zarzări şi bulgări de cireşi şi măr. Pe drumul lumii fără de sfîrşit, un cîntec nemaiauzit, murmur lingă inimă, înfioară decorul știut. Izbînditoare, o nouă primăvară cu albe magnolii, ca un steag de pace, urcă în crugul astral. In explozia păsărilor din cumpăna zilei, ne întoarcem cu sufletul proaspăt la rădăcina mereu vie a nesfîrșirii noastre. Izbînditoare, o nouă primăvară ne leagănă pe valurile unduitoare ale griului, pe acolo pe unde vîntul devine roi de fluturi galbeni. Şi chiar dacă primăvara aceasta stă la tocmeală, indecisă, deocamdată, între narcise şi zăpada mieilor, noi aşteptăm florile acelea de culoarea cerului, după care vor veni, prin verdele griului în răsfăţ princiar, şi tremurătoarele boabe purpurii ale macilor. Luminează iarăşi Armideni ca o nemoarte, ca o speranţă, prin grădinile ţării în albă cămaşă, şi din adîncuri urcă, spre blazonul identităţii noastre, un cîntec de primăvară. LAZAR LADARIU Cinstire muncii (Urmare din pag. 1) lume mai dreaptă şi mai bună. La sărbătoarea Zilei muncii, se etalează cu ce are mai frumos şi judeţul nostru, înfăţişîndu-se ca un plai mioritic cu o arhitectură modernă, cu mari întreprinderi cochete, care au raportat importante depăşiri ale planului pe patru luni, ca şi remarcabile „uzine“ agricole, aşezate in cîmpuri geometric rînduite şi care au primit de curînd sămînţa. De pe cuprinsul întregului judeţ ne sosesc veşti prin care oamenii adaugă noi frumuseţi aşezărilor mureşene, sporindu-le farmecul şi îmbogăţindu-le mereu zestrea edilitară. Şantierele sînt şi ele alte semne ale „cetăţilor“ de mîine. Urmînd cuvîntul partidului, mureşenii sînt hotărîţi să-şi îndeplinească exemplar îndatoririle, să se afle în primele rînduri ale întrecerii socialiste pe 1984. Sub faldurile sărbătoreşti de floare şi purpură ale întîiului de Mai 1984, România îşi ridică şi mai mîndru chipul spre soare şi se afirmă ca un veritabil detaşament al luptei pentru o lume fără arme şi fără războaie. Pentru o lume pe al cărei cer senin, porumbelul cu ramura de măslin, simbol al Zilei de 1 Mai, să zboare in pace. Miine, 2 Mai — Ziua tineretului Sărbătorim în acest început de mai două zile dragi nouă, îngemănate prin înţelesuri şi semnificaţii profunde: 1 Mai — Ziua muncii, 2 Mai — Ziua tineretului. Le sărbătorim într-un context politic, economic şi social marcat de puternice angajamente patriotice, revoluţionare ale tinerei generaţii, ale întregului popor sub conducerea permanentă a partidului, pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan, a obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţională ale Partidului Comunist Român. O corespondenţă directă şi fericită între luna mai şi ideea de tinereţe ne face să ne gîndim la o ecuaţie a egalităţii între primăvară — anotimpul tînăr şi tineri — viitorul ţării. Pe tineri îi întîlneşti pretutindeni: în întreprinderi, pe ogoare, în şcoli şi în facultăţi, în biblioteci şi în institute de cercetare, cu chipuri încordate şi destinse, la locurile de muncă şi recreere. La un posibil panou al celor mai destoinici ar trebui să-i trecem pe tinerii de la „Electromureş“, „Metalotehnica“, „Prodcomplex"*, IMATEX din Tîrgu- Mureş, I.M. „Republica", I.P.M. Sport din Reghin. Combinatul chimic din Tîrnăveni. Fabrica de zahăr din Luduş, întreprinderea „Nicovala“ din Sighişoara, ş-a. Cine sînt de fapt tinerii ? Răspunsul îl afli urmărindu-le mîinile, truda. Ce-şi doresc? Stai de vorbă cu ei şi ascultă-le visele. Efort, voinţă, ambiţie. Cînd vorbim despre tot ce am înfăptuit it, aceşti ani nu poţi, nu ai dreptul să nu vorbeşti despre ei, despre tineri. Pentru că ei au fost prezenţi permanent acolo unde s-a pus o cărămidă, s-a tras o brazdă, s-a schiţat un proiect. Faptele lor, dovezi de abnegaţie şi eroism se perpetuează în timp ca o continuare a nobilei tradiţii începută cu 35 de ani in urmă la Agnita — Botorca şi prelungită prin Bumbeşti — Livezeni, Salva — Vişeu, Porţile de Fier I, Canalul Dunăre — Marea Neagră, Combinatul minier Motru ş.a. La datorie zi şi noapte şi ori de cite ori este nevoie sunt şi tinerii medici, ingineri, arhitecţi, profesori, oameni de cultură şi artă — tînăra intelectualitate care nu oboseşte niciodată în munca, in setea avidă de cunoaştere pentru a-şi pune cunoştinţele, talentul în slujba progresului. Nu putem încheia această însemnare despre tineri fără a vorbi şi despre tinerii care trăiesc şi muncesc în satul românesc de azi. Ei sunt o speranţă şi o certitudine definitivă a agriculturii noastre moderne, sunt oamenii care întorşi de la şcoli pun umărul acolo unde este mai greu, acolo unde trebuie forţă, dar şi minte. Iată cine sunt tinerii: oameni deprinşi cu hărnicia, modestia, prietenia, statornici la echilibru, voinţă, tenacitate. VIORICA MANTA BAKO PROGRAME CULTURAL, ARTISTICE ŞI SPORTIVE In ziua de 1 Mai. La Tîrgu-Mureş, orele 16:19, programe cultural-artistice la Platoul Corneşti şi Teatrul de varăprezintă formaţiile artistice de la T.C.M., I.R.A., „Electromureş“, I.J.G.C.L.M., Casa de cultură a studenţilor, I.R.E., IMATEX şi întreprinderea de piele şi mănuşi), în caz de timp nefavorabil, la Clubul „Prodcomplex“ şi sala culturală a T.C.M. La Sighişoara, orele 14—19, programe cultural-artistice şi sportive la platoul „Dealul Gării“ şi Stadionul „Metalul“prezintă formaţiile artistice de la Clubul C.F.R., întreprinderea de confecţii, Ţesătoria de bumbac, „Nicovala“, întreprinderea de stofe şi întreprinderea de sticlărie şi faianţă. Casa de cultură. Clubul tineretului şi cooperativa „Prestarea“, în caz de timp nefavorabil, la Casa de cultură şi Clubul C.F.R. La Reghin, orele 15—19, programe cultural-artistice la Pădurea rotundă (prezintă formaţiile artistice de la I.P.L., I.F.E.T., I.M. „Republica“, ILEFOR, I.P.M. Sport). In caz de timp nefavorabil, la Casa de cultură şi Clubul I.U.P.S. La Tîrnăveni, orele 14—18, programe cultural-artistice la cabanele „Trei brazi“ şi „Stejarul“ (prezintă formaţiile artistice de la Combinatul chimic, întreprinderea de geamuri, Casa de cultură). In caz de timp nefavorabil, la Clubul Combinatului chimic şi Casa de cultură. La Luduş, orele 14—19, programe cultural-artistice la Platoul „Salcîmul“ (prezintă formaţiile artistice de la I.I.S. Zahăr, Sănătate, Fabrica de anvelope şi E.G.C.L.),în caz de timp nefavorabil, la Clubul I.I.S. Zahăr şi Casa de cultură. La Sovata, orele 11—16, programe cultural-artistice şi sportive la Stîna de Vale, stadion (prezintă formaţiile artistice de la Clubul muncitoresc U.F.E.T. şi Casa de cultură). In caz de timp nefavorabil, la Clubul U.F.E.T. In ziua de 2 Mai: La Tîrgu-Mureş, între orele 16—18,30, programe cultural-artistice la Platoul Corneşti şi Teatrul de vară (prezintă formaţiile artistice de la Casa Armatei, ILEFOR, U.J.C.M.); între orele 18—22, la Ştrandul „1 Mai“ se organizează Carnavalul tineretului, în caz de timp nefavorabil aceleaşi programe cultural-artistice la Clubul „Prodcomplex“ şi Casa Armatei (prezintă aceleaşi formaţii artistice); Carnavalul tineretului în sala culturală T.C.M. La Sighişoara, orele 15—19, programe cultural-artistice şi sportive la platoul „Dealul gării “ şi Stadionul „Metalul“ (prezintă formaţiile artistice de la Casa de cultură şi liceele din municipiu); orele 18—22, la Clubul C.F.R., Carnavalul tineretului. La Reghin, orele 10—18, la Stadionul „Avîntul“, competiţii şi întreceri sportive cu participarea asociaţiilor sportive din oraş; orele 18—22, la Clubul I.U.P.S., seară distractivă pentru tineret. La Tîrnăveni, orele 15—19, programe cultural-artistice şi sportive pe Stadionul „23 August“ (prezintă formaţiile artistice de la Casa de cultură şi din şcolile din oraş, precum şi asociaţiile sportive ale sindicatelor), orele 18—22, la Clubul Combinatului chimic, seară distractivă pentru tineret. La Luduş, orele 8—14, la Stadionul „Mureşul“, concursuri sportive dotate cu cupa „2 Mai “ la handbal, baschet, minifotbal, ora 19, la Clubul muncitoresc, Carnavalul tineretului. La Sovata, 18—22, la Casa de cultură, Carnavalul tineretului. Bătălii pe frontul miniaturizării Televizoarele cu circuit închis, instalate în biroul inginerului Ioan Chiorean, şeful secţiei de conductori de la întreprinderea „Electromureş“, ne permit să aruncăm o privire în diferite sectoare ale imenselor hale de fabricaţie, deci să urmărim „de la distanţă“ pulsul producţiei. Nu suntem acolo, dar vedem ceea ce se întîmplă în atelierele de litare, de izolare sau la alte puncte de lucru. Doar activitatea (poate cea mai febrilă) din hala nouă, dată în folosinţă la sfîrşitul anului trecut, n-o putem urmări, deocamdată, pe micile ecrane. Hala nouă este, la ora actuală, punctul cel mai „fierbinte“ al muncii, al creaţiei, locul unor semnificative premiere industriale. Chiar dacă ar fi fost racordată la reţeaua internă de televiziune, tot nu m-aş fi mulţumit cu imaginile de pe micile ecrane. Nu puteam scăpa ocazia de a vedea „pe viu“, la faţa locului debutul unor utilaje, tehnologii şi produse noi, expresii ale capacităţii creative a specialiştilor din această mare întreprindere tîrgumureşeană. Un scurt popas în atelierul de izolat conductori ecranaţi. Maistrul principal Romulus Câmpeanu îmi explică procesul tehnologic, arătînd că maşinile de ecranat prin înfăşurare, deşi sunt mînuite de muncitoare cu experienţă, ca Livia Dogaru, Vigh Ilonka şi Elena Oltean, n-au un randament prea mare. „Sunt vechi, ne folosim de ele de vreo douăzeci de ani“, într-un colţ al atelierului, a fost „pusă la încercare“ o maşină de ecranat prin înfăşurare de concepţie nouă, proiectată şi construită în cadrul întreprinderii. De fapt, este un prototip omologat recent. Maşina dispune de un sistem de reglare în cimp continuu a pasului de ecranare, asigurînd o productivitate de peste 5 ori mai mare decit utilajele vechi. A fost încredinţată, spre „încercare“, muncitoarei Maria Năsnean, o tînără de 23 de ani, care, dovedind iscusinţă, dexteritate, s-a descurcat bine în perioada exigentelor probe tehnologice. Şi este minoră, fireşte, că i s-a dat pe mină acest utilaj modern, cu reglaj electronic. Ne oprim la maşina de executat cablu-bandă, un produs nou, de mare fineţe, foarte solicitat de industria electronică. „Am şi livrat primii 7,5 km de cablubandă“ , mă informează şeful secţiei. Ceva mai încolo, asist la o altă „premieră“: se fac probele tehnologice la primele extrudere pentru cabluri miniaturale de diferite tipuri, utilaje care, la fel ca majoritatea maşinilor din dotare, poartă marea,Electromureş“. Aici se produc cabluri Wrapping. Pînă nu de mult, ele se importau. „Aveţi ocazia să vedeţi cel mai subţire cablu pe care l-am fabricat vreodată“, îmi spune Iosif Csorvásy, şeful laboratorului. Sîrma de cupru, împreună cu izolaţia de P.V.C. cu un diametru de 0,5 mm. Am asistat, aşadar, la încă o bătălie cîştigată pe frontul miniaturizării „Dacă la produsele tradiţionale valorificăm kilogramul de cupru, în medie, la 150 lei, la produsele noi gradul de valorificare a crescut substanţial, ajungînd la 800—1.000 lei“. Deşi realizările în înnoirea şi modernizarea producţiei sunt evidente, muncitorii şi specialiştii din secţie sunt conştienţi că mai au de cîştigat noi bătălii pe frontul calităţii şi eficienţei. ŞT. NEKANICKI Muncă şi conştiinţă (Urmare din pag. 1) La sărbătoarea muncii, noi, creatorii de valori, venim de fiecare dată cu inima deschisă, într-un climat de încredere şi exigenţă mereu sporită. Ne încearcă mai mult ca oricînd un sentiment de responsabilitate faţă de viitorul comun, amintindu-ne parcă de versurile predestinate ale poetului „mirabilei seminţe“: „Mi-ai dibuit aplecarea firească şi gustul ce-l am / pentru tot ce devine în patrie, / pentru tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă“. Efortul neobosit al muncii unui popor întreg se împlineşte, iată, în visul marii creaţii. Muncă şi conştiinţă, acesta e dezideratul timpurilor noastre. Civilizaţia pe care o clădim nu e posibilă în afara unei reconstrucţii umane de proporţii. Munca însăşi, luminată de conştiinţă, primeşte o nouă demnitate, devine cu adevărat eficientă Să nu pierdem nici o clipă din vedere că ne aşteaptă pretutindeni competiţia aspră a valorilor. De Ziua muncii, într-o ţară a muncii, ne simţim cu toţii liberi şi egali. Tăria noastră constă în deplina unitate de azi dintre făuritorii de bunuri spirituale şi făuritorii de bunuri materiale. A venit vremea ca sărbătoarea muncii să fie o sărbătoare a tuturor. S-o cinstim așa cum se cuvine. _ - CALENDAR Marţi 1 MAI Soarele răsare la ora 6,07; apune la ora 20,19. Zile trecute 122; zile rămase 244. • Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. e 1939 — Marea demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică, in organizarea căreia un rol de seamă a revenit tovarăşului Nicolae Ceauşescu. CINEMA MARŢI. 1 ŞI MIERCURI. 2 MAI TIRGU-MURES — Arta: Loto-pronosport *82. Unirea: Febra aurului. Progresul: Ulzana, căpetenia apaşilor. Select: Felix şi Otilia (ambele serii, de la orele 10, 15 şi 13). Flacăra: Capturaţii la barieră. SIGHIŞOARA — Lumina: Lanţul amintirilor (ambele serii). REGHIN — Patria: Naufragiat. TÎRNĂVENI — Melodia: Afacerea Pigot. LUDUŞ — Flacăra: Contrabandă la vamă. SOVATA — Doina: Raze pe gheaţă (1 mai). Dragostea şi revoluţia (2 mai). Muncitoresc: Ultima staţie (2 mai). SARMAŞU — Popular: Dacă ai o inimă care bate. IERNUT — Lumina: Trecătoarea. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Călăreţul fără can. FWTINELE — Patria: Casa visurilor. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Micul lord. TELEVIZIUNE MARŢI, MAI 10.00 — 1 Mai muncitoresc. 10.30 — Laureaţi ai muncii. 10.45 — Rîde iară primăvara / C-a venit tntîi de Mai. Omagiu al pionierilor si şcolarilor dedicat Zilei muncii. 11.00 — Desene animate. 11.15 — înfloreşte ţara~n mai. Cîntece si dansuri populare. 12.20 — Cîntec de mai. Muzică de fanfară. 12.35 — Pagini din comedia cinematografică românească. 13.00 — Telex. 13.05 — Album sărbătoresc. Primăvară, primăvară — cîntece interpretate de grupul ..Choralis“ și corul de copii al Radioteleviziunii Române. în Mai e sărbătoare — moment poetic. Cîntă tara-n sărbătoare — muzică populară. Cascadorii rîsului. Estrada in Mai _ momente muzical-coregrafice. Umor si muzică. Mic concert de prînz. Gala desenului animat românesc. In parc fanfara cîntă. Frumos ești. București ! — Reportaj de Victor Teodoru. De drag si de voie bună — melodii populare îndrăgite. Din cînteceie si dansurile popoarelor. Telesport. Cammonatele internationale de gimnastică ale României. Finalele pe aparate. Secventa telespectatorului. 13.10 — Film: Bucuresti (c). 18.40 — Desene animate. 1000 — Telejurnal nr.cA. 19.30 — Simfonia eroică a muncii. Documentar. 19.50 — Imn muncii sub flamuri tricolore (c). Spectacol omagial cultural-artistic dedicat ZH^i internationale a muncii, organizat la Platul sporturilor si culturii. 21.10 _ Din toată inima. Spectacol muzical-distractiv idi 22.20 — Teleturnal m.c. 22.30 — Sub cer senin. în nopţi de mai. Melodii îndrăgite. 23.30 — închiderea programului. MIERCURI. 2 MAI 10.00 — Tineri în primăvara ţării. Program special dedicat Zilei tineretului. 12.30 — Telefilmoteca de ghiozdan. Arabela — episodul 10 (c). 13.00 — Telex. 13.05 — Album de mai. Parada orchestrelor. Umor şi muzică. Un imens buchet de flori — muzică uşoară. Sub cupola circului. Cîntec de ciocirlie — melodii populare. Cascadorii rîsului. Ritm şi melodie. Desene animate. Un cîntec, un zîmbet, o floare — varietăţi muzical-coregrafice. Comoara de la Ţelna — reportaj. Varietăţi folclorice. Telesport. Aplauze pentru tinere talente. Aşa-i jocul pe la noi — moment folcloric. Valsul nemuritor. Secvenţa telespectatorului. 17.30 — Fotbal. Rapid — Universitatea Craiova. In pauză. Desene animate. 19.15 — Telejurnal (p.c.). 19.35 — Cu tinereţea noastră, îţi mulţumim partid ! Documentar, imn tineresc patriei, partidului — Spectacol dedicat Zilei tineretului din Republica Socialistă România. 20.35 — Film artistic. ..Rîul care urcă muntele“ (c). Producţie a Casei de filme Unu. 22:15 — Ten Jurnal (p.c ) RADIO TÎRGU-MUREŞ MARŢI, 1 MAI în limba română. 18,00—20,00 — La sărbătoarea muncii, în haine de lucru — corespondente, consemnări, reportaje din vetrele cu foc continuu; Patriei si partidului — moment poetic ; Viaţă nouă, cîntec nou — muzică populară. MIERCURI, 2 MAI în limba română. 18,00—20:00 — Uniţi in bucurie de Ziua tinereţii — emisiune movitaj; „Dăruiţi prin muncă dragostei de ţară“ portrete şi confesiuni muncitoreşti; Tinereţea în hora prieteniei — cîntece din folclorul nou; Romantismul nostru revoluţionar — reportaj realizat cu studenţii, în ritmurile muzicii tinere.