Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-02-14 / nr. 13
care se și să facă pe lume a credit, cum că 1 se află pusă în calea civilizațiunei europene și o stea ei pe piciorulu tacticei regulate. Să ne aducemu aminte de campania lui Mehmedu-Ali în contra - 1840. La 9 Sept. arăta acela, că are în Siria o armată de 127,344, căndu ea în ființă a fostu numai de 85,000 cu 619 tunuri de fortăreță, și 270 de cămpii, pe lângă 18 corăbii de liniă, ce le are în portulu de la Alecsandria. Ianuaria Siria a fost coprinsă, și flota dată îndărăptu sulganului, iar din armata cea de 85,000 a lui Mehmedu Ali abia se reîntoarseră 17,300 feciori cu 82 tunuri de cămpii la Egipetu, ca remășițele unei armate, care abia potu ținea patru lune, măcaru că aceea în toată privința era multu mai cultivată de cătu armata de astăzi a Turciei europene. Jesse alegea din Turcia, cu pricina refugiațiloru, deacă curtea Rusiei și a Austriei își rechimau ambasadorii din Constantinopole? M aru fi trecutu trei lune, și Turcia era încongiurată de focuri din toate părțile, fără ca să fie întratu vrumu osupașu alu țarului, seau alu Austriei în sinulu ei. Iar dacă Rusia aru fi întratu cu potere armată, atunci se plinia vorba greciloru dela Terapia către principele Radzivil: „în anulu viitoriu vomu elugi sfănta liturgiă în Sf.Sofiă;” căci Rusia, împreunată cu Austria, ori cu Austria neutrale, după giurstările de astăzi străbate și nu se opreșce pănă la Dardanele apoi ftă acolo flote )sau nuu se cere dară, ca furiei să'i vină o lovire din afară; din zicemu, că alianța pătrată dela 1840 va remăne credințiosă îndatoririle rusele, ce a luatu atunci asupră și de a sprijini pănă și cu mănă armată întregitatea forței otomane, dar ce o să faci cu simptomele cele triste ce se arată pe față și dovedescu o bolă ce nu se mai pote vindeca? ce o să faci cu unu statu, care a ajunsu a putrezi pe de toate părțile? O sistemă de statu, ce se totu leagănă între miniștrii, de școla vechiă și între cei de școala nouă, ce încongioră pe Sultanulu celu tineru, unu guvernu întocmitu din bărbați, carii se întrecu între sine a și bate jocu de ordinățiunile și mesurele ce le iau cei ce sântu la cârmă, cine poate crede, că va reeși, ca să regenere și să scape de perire pe unu poporu dedatu molițiuei, pe unu statu despre care Poeli zice cu totă dreptatea, că are trebuință numai de o împinsetură din afară, ca să se prefacă în ruine. Monarhia Austriacă Transilvania.re pe cerătul Fevr. facemu ateea esperiință durerosă. De unu timpu încoane trebue să că în unele părți locuite de romani moralitatea pe zi, ce merge, totu mai multu scade. Mai vărtosu vedemu în tote zilele o grămadă de căsătorii spărgânduse și prin atestarea dărăpăninduse porocirea unui numeru mare de familie. Unde mai nainte unu protesu de despărțenie - o ruritate, astăzi s'au făcutu causele aceste unu ce de tóte zilele. Noi socotimu, că nu trebue privitu lucrulu acesta importante cu ochi îndiferenți, căci decă vomu ține mănile în sine, și vomu lăsa, ca demoralisațiunea să prindă rădăcine afunde în poporu, atunci totudeodată înaintămu pieșișu și dărăpănarea lui intelectuale și materiale. Să căutămu dată mai întâiu după izvorulu răului acestuia, pentru că descoperindulu, mai lesne vomu afla și mijlocele cele de lipsă pentru vindecarea lui. O causă esențile a stricărei multoru căsătorii o aflămu în însuși purtarea șurințiloru la căsătorirea copiiloru sei. În locu ca să cerceteze ei, deaă ei simpatiseză amilii este gata. Acumadecă întrebămu, că cine pirtă vina ocrotirea tinerilori acestora, trebue să li se respundă, nu ea altuia, decatu a părințiloru. r Decă părinții ar fi cazu, că fericirea unei căsătorii nu atărnă numai de acolo, deacă nou căsătoriții voru ave îndestulare întru tote, care se ținu de traiulu vieții, ci mai vărtosu dela potrivirea caracterului, a aplecăriloru spirituali ș. a. atunci cu bună semă p'ar fi urzitu o legătură între doue fețe cu totulu nepotrivite, și asia s'ar fi încungiuratu nenorocirea fiiloru sei. șepta dela orice feliu de părinți, ca dânșii să se ridice preste interesele materiali, căci la aceasta se cere unu gradu mai înaltu de cultură, și de pricepere, care în clasea cea mai numeroasă a poporului, cum e a țeraniloru, nu o poți afla, asta datoria preoțiloru, carii sântu niște factori de căpetenie la căsătorii, și carii sântu mai înțeliginți și mai pățiți în lucrurile acestea, datoria zicu a preoțiloru e, ca la asemenea ocasiuni să bage bine de seamă, și să cerceteze, nu cumva căsătoria se face din interese materiali, eară nu din aplecare adeverată, și deacă observează, că întru adeveri motivulu căsătoriei este lăcomia materiale a părințiloru, și tinerii nu tragu unulu cătră altulu, stăruescă prin mijloacele, care le stau în disposițiune, atunci să dea abate pe părinți dela o asemenea legătură a copiiloru sei, prin care le sapă numai o gripă de nenorociri pentru toată viața. Altă causă, de unde se trage nenorocirea multoru căsătorii, o aflăm în împregiurarea aceea, căci mulți nu respectează sfințenia tainei căsătoriei, așta precum acesta se respecta mai de demultu. Unii privescu căsătoria ca o legătură obicinuită, pre care o potu rumpe după placu. Ba ce e mai multu, în unele părți părinții încă din zioa cununiei pregătescu tineriloru calea, ca să se poată odată despărți, când adecă nu le va mai plăce aceasta însoțire. Pe la unele locuri s'a înrădăcinatu datina, de cându își însoră părinții fecirii, dară mai vârtosu la măritarea feteloru, în zioa de cununiă, înainte de mergerea la biserică, se prefacu tinerii, puși la cale de părinți, ca cum p'ar voi să pășescă în căsătorie, atunci părinții simuleză mămă, se facu că ocărescu, ba încă și batu pe copii sei înaintea oaspețiloru de nuntă, și apoi, deacă după nuntă se naște ceva neințelegere între căsătoriți, numaidecâtu pornescu procesu de despărțire, răzimânduse pe motivul u silei, ce au întrebuințatu părinții deși numai la părere înainte de cununiă. Altă împregiurare, care vatămă sfințenia căsătoriei, și dă ocasiune la stricarea multoru legăture conjugali, o aflămu în petrecaniile cele urăte și obscene, ce se obicinuescu la nunte în unele locuri. Prin unele părți e datină a se spune și a se vorbi la nunte totu, ce a pututu precoci și afla fantasia mai obscenu și mai fără de rușine. Acum ce impresiune pote face asemenea lucruri în nou căsătoriții? Cu bună seamă ei voru cuiteza, că prin căsătoriă s'au deslegatu de legăturele sfielei, și ale rușinei, și au dobănditu privilegiu spre desprău, și nemoralitate, din care apoi, uluirea legătureloru conjugali. (Va urma). Sibiiu 11 Fevruariu. Faima despre crăncenulu atentatu asupra sullitei persanei a c.r. apostolicei Maiestăți a făcutu aici în tote clasele poporului cea mai durerosă impresiune. La tote unghiurile ulițeloru, unde erau buletinii și știrele telegrafice pe păre spite „, learga micu și mare, cetățianu și țeranu Să ți l ditescă seu să audă despre aflarea sănetății a scumpului seu Monaruu. Aceasta compătimire pentru atentatu, și bucuriă pentru fericita scăpare a Monarhului din acestu mare geritulu s'a arătatu încă într'unu gradu eminente astăzi, căci ținănduse la 9 ore dumnezeesculu servițiu în biserica parohiale catolică de aice, și la 10 ore în cea evangelică erau nu numai aceste biserici în adevărata înțelegere alu cuvăntului bătucite cu ascultători devoți, ci și piața cea mare încărcată de cei ce nu mai putură încăpe în biserice. La ceremoniile aceste luară parte înnalta generalitate cu tote branșele militari, Guvernulu, Suprema judecătoriă, Finanția cu tóte diregătoriile supuse loru. Cleruludecă tinerii sântu potriviți la olaltă, nu aplecările loru, luânduse niște persone se uită numai la averea mirelui, seu la ce nu se potrivescu, și nici cum simpatizestrea miresei, apoi deci încolo nu le mai pasă, toria mai numai ca unu tărgu de lucruri. în17 privescu căsăDe aci apoi urmează, că și între ele, la preoți, și a Dară fiindcă nu se poate a