Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

1853-08-01 / nr. 60

- Telegrafulu­ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. - Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe afla­­tă la C. R. pește, cu bani gata, prin­­ crtrisori francate, adresate către VCI. espeditură­ N2 600. Sibiu este pe anu fl. m. c. - pe o jumătate de anu 3. fl, 3, cri 2 - Pentru celelalte părți ale litulu­i stone . Moretu 1853. prepiu­u agm.­apiunei Transilvanii și pentru pronunțiele din Monarhiă pe unu anu 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. a­ Inseratele se plătescu cu 4. cr. și rulu cu slove mici.­­ Depeșe telegrafice. Parisu „Monitorele” aduce următoarea poză: Înființări­­le din S. Peterebuh­u din 3 Augustu ne facu cunoscutu, cum că îm­­peratulu Rusiei aru fi primitu proiectulu de înpăciuire, ce a so­­situ dela Viena subt aceea condiție, ca elu să fie primitu și de poartă fără nici o schimbare, și atunci se va dec­lara gata pentru primirea unui solu turcescu în S. Petersburtu. Triestu­l Augustu. Boala struguriloru domnește și în Li­­torale într'o lățire mare, a înviatu speranța pentru secerișulu cucuruzului, tulu perdută. cChuărpenhaga 5 Aug. a mai lăsatu din furia sea. Lupta intereseloru în causa orientale. (Urmare.) Mai departe se naște întrebarea, că decă Austria și Prusia voru fi silite a ține cu Rusia, pe atunci ave-voru Anglia și Fran­­ția proused­u pentru anu e succesu mai bunu? Cum că poterile mari­­time nu voru pote sili pe cele doue poteri germane, ca să iaie parte în contra Rusiei, este afară de totă îndoiala; dară nici din voiă bună nu o voru face ele aceasta, căci au destule cause, pentru care ele trebue să țină cu Rusia. Așia dară unu resbelu pe uscatu din partea celoru doue poteri apusene aru fi cu putință numai în­­contra Austriei și a Prusiei, dară aceste însoțite cu celelalte staturi ale Germaniei sântu așia de poternice încătu aru respinge ori ce atacu de către Rinu. Așia dară și în acestu casu, căndu Fran­­ția orbită de reminiscențiele napoleoniane aru căpăta poftă să treacă Rinulu, pre­elabu prospectu aru fi pentru susținerea Turciei. În astoeliu de împregiurări uu potemu presupune că Franția și Engliteza lucră în adeveratulu interesu alu Turciei, căndu ne­­curmatu o întărătă și o face să creadă, ca căndu ele aru fi tata de a sacrifica și celu de pre urmă soldatu și fileru pentru sus­­ținerea Turciei în starea cea de astăzi; mai bune serviție aru fate ele Turciei, căndu s'aru sili să o înduplece, ca să taie ast­­feliu de mesuje, prin care să se garantiseră drepturile omenești în privința creștiniloru din Turcia. Decă însă aceata nu se po­­trivește cu învățeturele Coranului, decă acesta trebuie susținutu asia cum e astăzi, în zădaru se opintescu poterile maritime de a galvanisa pe unu cadavru. Dar de se potu face acele concesiuni, atunci nu e iertatu a le reține singuru din aceea causă, căci Turiii sântu proști și bigoți. Amu auzitu adese ori căru­ndu asupra lin­­tușitoriloru de pela curțile princ'piloru, și asupra influinței loru cei stricățiune, însă nu numai principții­­ și au lingușitorii loru, ci și popoarele, cărora de multe ori e cu multu mai greu a le spune adeverulu. Între aceste adeveruri neplăcute și nu bucurosu as­­cultate pentru popoarulu din Anglia și Franția este acela, că nu sâ punu în stare a face cu putință ceea ce este cu neputință, a­­decă a susține Turcia pe unu timpu mai îndelungatu; ele potu pre lăngă înmulțirea detoriei de statu cu 150-200 milioane libre să mai îm­piedece căderea Turciei pe vr'o cățiva ani, dară de totu nici cum și decă privimu lucrulu mai de aproape, nici nu zace în interesulu loru de a împiedeca acesta, mai vărtosu în interesulu Angliei nu, care acum începe a cunoaște, că nu mai e scănare pen­­tru Turcia. Așia dară Anglia mai bine să se îngrigiască de aceea, ca căderea Turciei să nu se întămple cu paturia ei, și numai cu folosuea rivaliloru sei. În privința acesta forte multu a greșitu Malia, căci într' una s'a străduitu a bedreptaui și a d­us ge Trecii, tocma­ici aru fi fostu interesulu Apgliei, ca săși citie simpatiele acestui poporu, care se vede a fi menitu dela provi­­dențiă a împiedeca, ca să nu ereziască Rusia totu, seu celu pu­­ținu partea leului. Însă pre lăngă tote aceste ni se pare, că Anglia pentru .. Turieei pu se va certa atătu cu Austria ori cu Rusia, cătu mai vărtosu cu Franția. Anglia 'și va întinde măna la Egiptu și la Siria, pe care poterile orientali nu­ i le voru denega, Franția însă nu se va în­­voi nici de cum la acesta, căci atunci marea mediteraneă” și aru perde caracterulu ca „mare franțuzescă”. Și tocma de mecei, pentru că Anglia nu se poate învoi cu Franția pentru Siria și V­­igiptu, se silescu ele a susține Turția cu ori ce prețu, se silescu a aduce pe Germania acolo, ca să scotă ea castanele din focu, pe care Lordulu Palmerstron le a vâratu pre acundu în jaru. Vază acum Anglia cum se va scote din posițiunea cea ciudată, în care a adus­-o înflăcăratulu­­i ministru! Pășiască în sfărșitu la silă, ca doră să mai căștige o învingere ca cea a lui Pirhu, după care nu e bine a urma a doua, căci ea aru fi în­­sași perderea, atăta e chiaru și lămuritu, că unu resbelu alu po­­teriloru maritime încontra Rusiei numai aru actelera căderea Turciei, și că acesta doră numai asia s'aru pote împiedeca, decă Porta aru împlini cererile Rusiei în fav rea bisericei resăritene. Deci dară mai bine și mai înțelepțește voru lucra Apulia și Franția, decă ele, în locu de a sumula pe Turcia și de a întă­­răta pe Rusia prin portarea loru, se voru sili a afla unu modu, de împăciuire, prin care să se taie Rusiei totu protestu­l pentru o pășire mai departe, căci atunci voru fi epriginite și de Astria și de Prusia. Eră de nu va urma aceasta atunci poterile ger­­mane nu 'și voru lăsa posițiunea sea cea neutrale, și asia poarta nu va pute să scape de ursita cea meritată, ștee apoi flotele europene în Besica Bai ori la cornu cu celu de auru. În Frianța pliia de pe urmă iarăși ce era cu to­­ba mmsă Monarhia Austriacă Transilvania. Sibiiu 31 Iuliu. „Corespondința austriacă” aduce următo­­rea foarte însemnată știre, care garantisează pacea lumei. Proiectulu de înpăciuire ce s'a adumbratu de c­ur. cabinetu în causa prietale s'a primitu de cavi­­netulu împerătescu alu Rusiei, și fiindu­că repre­sentanții Franției, Angliei și a prusiei s'au învo­­itu cu elu, esecutarea lui atărnă acuma numai de­­la primirea porții. Sibiu 31 Iuliu. (Trăinieu) în numerulu 58, din Gazeta Transil­­vaniei și subt rubrica Brașiovu 20. Iuliu,­­ Unu amicu alu tinerimei, înainte de a înșira cursulu Ecsameneloru, vedemu că se apucă de a face unu comentariu pentru­­ gimnasiului romănu din brașionu și pentru stăruința bărbațiloru, prin a cărora zelu fu mai înteiu nutrită scoala romănă din cetate. Acelu amicu alu tinerimei seu că e venitu de iurăndu în Brașiovu, din care, causă elu nu cuniște începutulu și urzirea scolei, ce a fostu la capela romănă, iii pe toți văriații, carii s'au sacrificatu de ai da acei scoale unu in­­ceputu favorabile, ori că știe numai dela 16­ ani în cuce și ce a fostu mai nainte­­ și a auitatu cu totulu. Așia dar ca să nu lăsemu pe ambculu liperimei „utua a face erore, și ca să nu descurăgiămu pe acei, pe carii reportatoriulu

Next