Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-11-21 / nr. 92
n IMPIN Sibiu la espeditura foiei; pe affanteleiratulu ese de doe ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în ..41 oră la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Sibiiu i. Noembre 1853. prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. el. m. c.; ear pe o jumătate de anu 3. ol. 30. cr.. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provințiele din Monarhiă pe unu anu 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. mirulu cu slovenici. Detă o „depeșă telegrafică Depeșe telegrafite. din 17 Noem. c. n. din tinopole a sositu în Viena știrea, cum că Rușii a atacatu fortulu S. Nicolau care l'au fostu perdutu în Asia pe și după repetita încercare eră și la ocupatu. O corabiă cu 1500 de soldați a avutu nenorocirea a se lovi de malu, numai 50 de feciori au scăpatu pe corabia egiptenă Nilu, carii au fostu duși la Constantinopole ca prisoneri. Noulu ambasadore franțuzescu generalele Baragai d' Hiliere a eositu comitatu de mai mulți ofițeri și subt obicinuitele cerimonie în Constantinopole. Totu acesta ștrea se curesă, că pănă atunci nu a alergatu nici o corabiă a fleteloru în Marea negră - fund Efendi a fostu plecatu în cuarticulu de căpeteniă alu lui Omer Pașa, se vorbește despre încheerea unui armistițiu. Bombaiu 28 Octom. Începerea vrăjmășieloru din partea birmaniloru se aștepta; -- Mahomedani domnește o auțare religiosă. În statele Nizam s'a întămplatu unu conflictu săngeîntre anglii și arabi. În Hina pășește insurecțiunea nainte, predarea Amorului și atacarea Cantonului se aștepta. Triestu 26 Noem. Cafea a avu căutare bună, d'a suitu. Grăulu și untulu de lemnu a scăzutu. Fructele de suclu schimbărețe. Cănepa tare căutată. Spirtulu s'a urcatu, întrutotu izpravă puțină. Reebeiele cele doue ale Rusiei în contra Turciei în anii 1810 și 1828. (Șarticulu în Ziurnalele „Delta”). Teatrulu resboiului. - Bulgaria, Șumla, Varna, muntele Vulcanului, Camciuculu. (continuare) Resboiulu lu ruso-turcescu dela enulu 1810 s'a înteputu a șia zicăndu încă în anulu 1807. În anulu 1808 s'a întreruptu prin încercările lui Napoleone de a între mizloci, iar' apoi în ambii ani următori e'a urmatu înainte cu multă energiă de către generalele Caminschi. În anulu 1811 s'a portatu de către generalele Cutusofu și mai tărziu s'a încheiatu de către admiralele Tiriacofu. Pacea dela Iași, care a smulsu din măna turciloru toate țerile ce zacu spre miază noapte dela marea neagră, începându dela Crima, pănă la Nistru, s'a încheiatu la anulu 1792 după învingerea ce a repurtat'o Suvarovu. Rusia a căștigatu prin aceea mu dreptu de protecțiune asupra principateloru dela Dunăre încă și mai estinsu de cătu cela celuare în urmarea pacei dela Cainargi. Domnii Moldaviei, și ai Romăniei, carii acumu se aleseră supt influința Rusiei, au fostu servi supuși ai acestei poteri mari. Astfeliu steteu trebuie pe la începutulu vecului acestuia. Franția are pe timpulu atela în persoana generalului Sebastiani unu solu, a cărui misiune a remasu renumită în istoriă. Generalele Sebastiani, adjutantele împăratului a vinitu la anulu 1806 în Constantinopole și a luatu însărcinare a se folosi de tote împregiurările favoritoaie numai ca să poată împleteci pe poartă întru'un resboiu cu Rusia. După lovirea dela Austerliți în anulu 1805 împeratulu Rusiei Alecsandru n'a voitu să încheie pace cu Franția, ci a urmatu cu bătaia înainte în anii 1806 și 1807 ca aliatu alu Prusiei. Așadar interesulu Franției cerea, ca prin Turcia să se facă o diversiune, spre a sili pe Alecsandru ca să'și împartă puterile. acuzită cu 7 noiștință despre toate intrigele cele tainice ale domniloru, lui era'șnir'aceea, ca eă mijlociaecă a loru depunere. Sultanulu elimu se afla muă de multu nemulțămitu cu ei, apoi și ministrii lui, primi sume însemnătorie, nu știau ce să facă mai curăndu de cătu să rocuiască depunerea ambiloru Paalinechi, solulu rusescu, spriginitu de către celu englezescu a știutu să zădărniciască prin amenințări această hotărâre, și sultanulu a fostu silitu ambii domni cu tote că erau dușmani împerăției lui. Cu totă satiel acțiunea aceasta eclatapie, se primi în Constantinopole pe ași tentata știre, cum că generalele muscălescu Miheleea aru fi trecutu peeste blocându fortărețele turcești Hotinulu, Benderulu și Ismailulu și cuprinzăndu Iașii. De aci își dată generalele muscălescu declarațiunea, cum că campania s'aru fi începutu. Porta nu era pregătită de o bătaiă. Pașa dela Rușciucu adună însă devine bătutu și silitu a se retrage la Giurgiu. Prin urmare ceneralele Michelseni remăne în stăpânire nedisputată a celoru trei țeruțe turcești, care în timpulu acesta se estindiau între Năvălirea aceasta a urmatu fără vreo înțaru despre mesura aceasta a guberniului seu, a vinitu în cea mai mare confusiune, neștiindu ce să respundă la împutările ce oăceau din partea miniștriloru turcești, casu asupra rușiloru, și dompulu stalinechi se afla în pericululu celu mai mare. Generalele Sebastiani se grăbi a tinde măpt de ajutoriu rivalului seu. Sultanulu Selimu era cu multu mai mărinimosu de cătu ca să închiză pe solulu muscălescu, după cum era datina, în unulu din cele „șepte turnuri” și lăsă ca stlu punt pe o corabiă cu toată liniștea în timpu de noapte. Solulu englezu domnulu Arbutnot, ale cărui instrucțiuni emnau ca să spriginiască în tote pe Italipechi, amenință poftei cu ruptură din partea Epgliterei, dacă ea nu se va debiara în contra Franției. Strălucitele învingeri care tocma atunci le reporta Napoleone în contra Austriei și Prusiei dederă solului franțuzescu o spăluință nemărginită asupra sultanului și ministrilorului. Neputându solulu englezescu să-și căștige scopulu, părăsi Constantinopolea pe subt mănă și se retrase pe o corabie a flotei englezești, care atunci slobozise anghiza în portulu de la Besica. În luna lui Februariu 1807 admiralele englezu Ducuertu sua arată cu o flotă stătătoriă din 14. Corăbie de vătată înaintea Dardaneleloruși'și stoarce cu sila trecerea prin acele, a căroru apărare o lenevise Capudan-Pașa, săcar că fortărețele erau provezute cu ostași și lunuri subt conducerea ofițeriloru franțuzești. Bubuitulu tunuriloru din depărtare împrăștiă spaimă și întărătățiune în Constantinopo. Înfățișarea acestei flote, care era însoțită de căteva șalupe de bombe a adusu seraiulu în cea mai mare turburare. Bupuiții seu scobiții, femeiele și întrega acesta poporăciune fricosă a seraiului a fostu coprinsă de o spaimă ca și căndu bombele și glontele aru fi începutu a curge ca plota. Însuși sultanulu se înfricoșase de ținetulu locuitoriloru ce se aflau în palatulu lui. Admiralele plotei englezești, care se așezase în insula principiloru, în depărtare de doue mile de la Constantinopole a trimisu portei următoriulu ultimatu: uscatu și pe apă. In generalele Narne și Nistru, să reașeză Nistru și Dunăre, științare de resboiu. Solul rusescu care n'a fostu preînștiriPoporulu turba de nedomni. care carii cu schimbarea domniloru nădăjduia a Însă domnulu în deregătoriele loru ba o armată și pleacă cu aceea la pe granița romănească, cu graacolo ieo Ffaff.