Telegraful Roman, 1854 (Anul 2, nr. 1-80)
1854-10-09 / nr. 80
317 care nu acopere deplinu spesele producerei. Păstrarea este o condițiune de căpetenie pentru cetățeni, deacă vor ca să se afle în stare bună averea naționale. Călătorind cineva prin țeri și cetăți unde cetățeanii sunt dedați la o păstrare și t economie înțeleaptă, se pote ușioru convinge despre folosulu celu aduce acestă virtute cetățeană în privința averei comune a poporului. Cu aceste noi săntem de părere, că este greșală a zice și a presupune, cum că poporă întregi s'ar afla dedate dela natura lor la lene, desfrănare și alte scăderi stricăcioase; ci la tote aceste le dedau numai împregiurările pe o anumită vreme. semplu italianii și irlandii nu sănt leneși de la natură. Așa deci numai atunci, cănd nu ved nice unu rod după osteneala mărilor sale, cănd nu le mai remăne nice o speranță, că prin silință vor putea ajunge la o înbunătățire a stărei lor. Apoi în privința aceasta totu rmulu își cruță ostenela, unde vede că nu i se plătește, unde numai alții se bucură de ostenela lui, unde vede, că elu muncește și asudă, iar' altulu se îngrașă din spinarea lui. Producțiunea atărnă mult și dela mesujele ce le dea statulu în privința securitatei de dreptu, de persoană, în privința apărărei libertatei și a posesiunei, în privința îngrijirei de economianaționale și a înaintărei de întreprinderi folositoarie, precum din contră se împedecă foarte mult producțiunea, cănd statulu emite mijloace și mesuje spre apăsarea poporului, și ca să potă domni castele cele privilegiate, cănd nu se păzește principiulu păstrărei și alu economiei de statu cu toată luarea aminte. În cele mai multe staturi din Europa o parte foarte însemnătorie din vinitulu țerelor o consumă creditorii de statu. Aceștia partea cea mai mare n'au datu căpitalele lor pentru întrebuințare productivă, ci pentru consumțiune fără resplată prin lucruri folositorie, au prin averi personale; căci cele mai multe detorie de statu și trag începuturu din resboie, au din anii de fomete, abia în zilele noastre începură a se contrage înprumute de statu cu scopu de a se face întreprinderi folositorie pentru exemplu „ drumuri ferecate și muri plutitorie. Aici ar fi loculu, ca să atingem ceva și despre lucru, în privința căruia sănt foarte înpărțite părerile. Unii zicu adecă, că lucrulu numai atunci este de lăpădatu, cănd persoane de plasa de josu, care abea au atăta vinitu, ca să'și poată mulțămi de ajunsu trebuințele cele neapărate, se slobod la lucruri strălucitorie și de pompă, numai ca să chiame ear' statulu greșește, cănd se slobode la unu lucru, care'lu plătește din mijloacele publice, și din trănsulu nu se derivă nici unu folosu pentru binele obștescu, spre pildă, cănd statulu clădește palaturi pompoase, cănd face ospețe splendide, cănd varsă plăți fără cruțare cu dregătorii cei mai mari, fie la ce dicasteriu vor fi, din contră este unu lucru nobile, cănd statulu spre pildă adună cu spesele publice opuri artificiose, de care este iertatu a se folosi fiăcui, bibliotece poporali, care dau și în măna celui mai seracu cărți folositorie și altele, asupră și luarea aminte a publicului. Drept aceea ar fi de cercetatu reporturile producțiunei Pănă aici am arătatu cum se nasc, cum se înpart, cum se consumă lucrurile cele folositorie, am arătatu isvorele averilor, ideele și reporturile despre valore și prețu, feliuritele ramuri ale vinitului poporale. Acum să aruncăm o privire scurtă asupra singuraticelor ramuri ale activitatei economice naționale, și de respunsu la întrebările: în ce proporțiune se află cultura minelor, vânătorea și pescuitulu, economia de cămpu și de pădure, industria, fabricațiunea și negoțulu cu întrega producțiune a poporului? În ce relațiune stau prețurile productelor pe la deosebitele clase de poporu? Ce parte devine întreprinzătorilor și ce remăne pentru lucrători? Din resultatele acestor cercetări apoi s'ar pute deduce, ce are să facă statulu, ca să putrescă tote ramurile de producțiune, ca să înlăture tote pedicele desvoltărei. Statulu atunci își va deslega mai bine problema în privința economiei naționale, cănd va da prileju pentru o astfeliu de cultivare și desvoltare, care unu omu particulariu nu o poate niceodată pune în lucrare cu mijloacele sale. Cănd statulu va îngriji pentru așezăminte bune de învățămăntu, cănd va premerge cu pildă bună, cănd va mijloci piațe noue pentru trecerea productelor patriotice, cănd va înlesni în totu modulu transportulu productelor pe la piațele străine. De mare însemnătate este pentru economia naționale și desa poporățiune a unei țeri, din pricină, că cu căt este mai desă poporățiunea, cu atăt se află mai cu înlesnire lucrătorii trebuincioși. În privința aceasta însemnăm numai atăta, că fie populațiunea desă seu rară, în aceea țeară unde libertatea și proprietatea cetățenului nu mai află securitate și apărare în legi, acolo șchiopeteză comercialu și industria, creditulu pere ca păruca, averile se ascund, ca și cănd ar întra în pământu, căpitanele sberă în țere străine, banii de metalu scumpinduse, înpreună întreprinderile productive, cetățenii meseriași se trag în tere de din afară, bunăstarea și poporățiunea scade din zi în zi. Cu căt se află în mai mare cinste lucrarea, cu atăt mai mulă sporeșe și bunăstarea unui poporu. Între toate ramurile economiei poporali în loculucelu din teiu stă agricultura, căutarea minelor, economia pădurilor ș. a. l. Aceste sînt ocupățiuni de acele, care dau păne de ajunsu la o mulțime de poporu. Lăngă aceste coprinderi se însoțesc îndată meseriele, care se subîmpartu în mai multe ramuri. Ele se nasc și se perfecționează în mesura, în care se află căpitale bănești în țeră și ocasiunea de a se potea petrece. Ce se atinge acum de negoțu, care înpreună producțiunea cu consumțiunea, acela încă atărnă forte multu dela mesurele ce le dea statutulu pentru a lui înaintare, și anume dela drumuri bune, canaluri, căli ferecate, poduri, schele și depositorie de mărfi; dela vămile cele dese, care'i întărzie străpurtarea și dela manipulațiunea, ce se păzește pe la așezămintele de vămi în privința marfei ce se espede în afară. Una din condițiunele cele de frunte pentru propășirea și înflorirea comerciului este ca să fie liberu și asecuratu de toate pedicele materiali, între care numerăm mijlocele de comunicațiune. Aci iarăși săntem siliți a recunoște, că negoțulu, care nu se poate extinde pănă la mare, nu va ajunge nice odată la o treptă mai înfloritorie. - --. Monarhia Austriacă. Transilvania, Sibiiul Oct. Prelegerile au începutu în tote institutele ce se află aceia afară de institutulu teologico-pedagogicu grecoresăritenu, unde vor începe luni. O mulțime de tineri romăni, se află la toate clasele, carii de și se luptă cu sărăcia dar progresulu în studii, și buna portare le înlesnește preși cum susținerea vieții, unii ajutorănduse cu stipendii de ale statului, alții din fundațiunea Franțiscu Iosifiană, din a Dru Romoniai, alu lui Clein și unu numeru mărișoru din punga propriă a Escelenției sale Părintelui episcopu Barone de Șaguna, care nu numai că înpărțește însemnate sume la școlarii de aicea, din Viena, și de prin alte locuri, dar totu odată îngrijește și despre creșterea unor tineri pe la meserii, pe cari el îi ține cu înbrăcămintea și cu alte ajutore. O sumă însemnată de 30 f. m. c. pe lună plătește și anulu acesta Maiestrului de musica vocale, unde pot tinerii să învețe arta acesta fără de cea mai mică cheltuială. Progresulu tinerilor în arta acesta sporește din zi în zi. Coconițele și Coconele nostre dau ajutoriu cuviinciosii și creștinii noștrii simt o bucuriă sufletescă, cănd văd că însuși străinii se îndulcesc de frumosele aceste căutări bisericești. - Profesorii la gimnasiulu de statu romano-catolicu de aicea au sositu toți. - Toți sănt oameni tineri energioși. Directorulu și au dobănditu stmă înaltă la toți, carii au venitu în contactu cu dănsulu, sperăm că tinerii nostrii vor face acuma și aci acele progrese, ce pănă acum au făcutu mai cu semă numai în scolele evangelicilor. Întămplări de zi. În Gimnasiulu scriși 313 scolari, de statu romano-catolicu din Sibiiu sănt în din aceștia sănt 60 germani, 171 romăni, 76 unguri, 4 armeni, 2 sloveni. După confesiuni 131 romano-