Telegraful Roman, 1854 (Anul 2, nr. 1-80)

1854-01-13 / nr. 4

telegrafulu ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta.­­ Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe afla­­tă la C. R. pește, cu bani gata, prin PPcifrrisori francate, adresate către espeditură. sibiiu 13. Ianuarie 18 4. - Prețiusu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. al. m. c.; iar pe o jumătate de anu 3. fl. 80. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provințiele din Monarhiă pe unu anu 8. fl. iar pe o jumătate de anu 4. ol. Inseratele se plătescu cu 4. cr. și rulu cu slove și ci. .­ ­ fl. Depeșe telegrafice. Constantinopole 9 lap. Tăcere politică. spu­indi în căndu În Rumelia mai înalte, dela princinii domnitori. În Moldavia se află sau De indică de legi ce le a compilatu încă Alecsandru celu bunu, pe întemplatu unele eccese din parte­a Soldațiloru asupra turciloru. O parte a escadrei franțezo-englezescă să mergă la Sinope, și alta la Sebastopole, despărțemăntulu turcescu este hotărătu să se așează naintea Varnei. Dela Abasu Pașa săntu trupe noue pe Trumu. Porta așteptă respunsu la proiectele sele în 40 de zile.­­ Moldavia și Valahia. (Romănia). (încheiere). Influința politică a Turciei asupra acestora principate este asta zicăndu o nulă; supremația porții se pare a fi întemeiată nu­­mai pentru cruțarea onorei ei, și pentru că omenii nice aru voi, ca aceste principate să ajungă la o neatărnare reale au nominale, nice eră și ca să se prefacă în provincie curatu muscălești. Turciei în anii din urmă ia păsatu foarte puținu de aceste doue țerute; gin­­gea ei se mărgine întru a'și scoate tributulu de peste anu, făcân­­duse de multe ori organu alu voinței rusești. Scurtu, provinciele aceste au scăpatu de împilările și apăsările silei turcești, și pănă în minutulu de față încă n'au ajunsu a fi în faptă provincie mu­­scălești. Ele substau influinței rusești, și nu le este iertatu a lucra în contra politicei înalte a împerăției rusiene. Dar­ în toate celelalte referințe care nu vinu în colisiune cu aceea mare împerățiă, săntu lăsate de sine. Cumcă cu încetulu se formeză o părere, care simte adâncu aceea influință, este pre adeveratu. De doritu însă este ca acestă părere să nu se razime numai pe unu prejudi­u orbu, care o poate duce la fapte pripite. Deacă sortea provincieloru ce se află la răsăritulu de miază-zi alu Europei va fi ca acolo să se formeză o sistemă de state de sine stătătoarie, atunci și Moldava-Romănia, fiindu coaptă și întărită din lăuntru, va forma unu mădulariu folositoriu în șirulu acesta. Dela aceste doue principate romănești s'aru pote aștepta mai multu, căndu aru fi avutu pârghe de o popularitate mai firescă; căndu nu s'aru fi în cuibatu în mijloculu loru atăte corupțiuni; căndu p'aru esista con­­trastulu celu mare între neștiința, prostia și ticăloșia poporu­­lui celui timpu­u, și între spoitura cea pe din afară de cultură franțuzescă a claseloru mai înalte. Nu spoială de cultură pe din afară și cunoștere de științe mai înalte, care se potu cău­ga în ecole, cere trebuința de astăzi în aceste doue principate romă­­neți, ci o regenerațiune morale. Poporulu serbianu este totu așia de prostu și necultivatu ca și celu din Moldava-Romănia și în privința scoleloru poporali acolo s'a făcutu de zece ori mai puținu decătu la romăni, și cu tote aceste aceia stau pe o treptă cu multu mai înaltă și mai nobile în privința simțului patrioticu și deșteptă în ochii lumei cu multu mai bune speranțe. Acesta trebue să o faci, și ceealaltă încă să nu o lași.­­­­­­În privință administrativă Romănia este împărțită în 18 județe, iar­ Moldavia în 13 ținuturi. În capulu unui județu stă unu administratore numitu ispravnicu și ocărmuitoriu care conduce trebele politico-administrative, de finanțe îngrigește unu sa­­meșu, iar' trebele judecătorești se pertractă de către unu tri­­bunale civile ce costă din trei judecători. Hoțieloru și furturi­­loru se puse stavilă prin aceea mesură foarte înțeleptă, că se făcură respunzetorie obștile pentru totă fărădelegea ce s'aru întâmpla în cercuitulu loru. Pravila judecătoreacă se razimă parte pe legile bizantine, parte pe deosebite ordinățiuni eșite din­­ carea o prelucră principele Vasiliu la a. 1636. Altă condică ești subt principele Calimaci la anulu 1816, care slugește de temeiu la cele ce s'a publicatu în anulu 1733. În Romănia se plugă­­rescu pe lângă altele cu pravila principelui Caragea. În căpitală se află curți de opelațiune și de casațiune. pravila bisericească. În ceea ce privește pentru scole aici încă din timpuri mai vechie se făcură multe bune, și șiințele înfloriră în aceste țe­­rute mai curăndu decătu în Rusia. Încă la anulu 1401 întemeie principele Alecsandru celu bunu la Sucava în Bucovina o școlă de drepturi, pe care mai tărziu principele Vasiliu o transferi la Iași, ateniene și unu institutu pentru limba greciecă, latină și elevă. Preoțimea stă subt E La Cotnariu a fundatu despotulu Iacobu o universitate în veculu alu 16-le, la Iași a întemeiatu principele Vasiliu la anulu 1644 unu institutu pentru limbe, și doue scole teologice. Clerulu Mol­­daviei și alu Romăniei mai alesu,­celu de tagma călugărestă trece în vremile vechie de învățatu, în cătu Petru celu mare a trasu la sine din aceste principate mulți bărbați procopsiți. iele și domnia turcescă le au prăpăditu și pe aceste­ pilamentulu organicu în coace eră și au începuti a vine în ambele principate, scoale întemeinduse mai alesu în cănitali e pălo­sterianu și pe lângă aceste și scole populari mai în totu satulu. Se află și pănă în ziua de astăzi forte multe pensione private, ear' boerimea mai înaltă 'și trimite fiii pe la institutele ei mai alesu din Franția și Germania.­­ o treptă cam apusă a culturei, cu tote aceste și în privința ei se rădicară seminarie teologice pe la toate episcopiele. În că nu privește la trebele economice ale poporului, pove­­rele cele grele și neregulate, la care este subpusu terenulu, au datu prilegiu la dese plănsori. Țiganii, carii săntu foarte nume­­roși în principate, pănă astăzi se află parte mare în c­alitate de robi. Evreii încă începu a se înmulți, mai alesu în Moldavia, decăndu a începutu a le merge reu în Rusia. Înmulțirea ace­­stora în simulu și perafinatu­l­ aduce nice unu bine. Industria se află încă în prund­ă, comerțiulu din contră se află în floare și aru nainte și mai multu, căndu n'aru fi îm­­pedecatu prin lipsa securitatei de comunicațiune.­­ În privința finanțeloru ambele principate stau venitulu totdeuna dă unu prisosu însemnătoriu, ce încurgu în visteria țerei,­­­­­ bune binișoru; măcar că dările săntu puține și simple. Poporulu se află deprinsu în arme prin regulamentulu mili­­ției, dela care nu este scutitu nimine. Timpulu servițiului militare este prefintu, care plinindulu ostașulu, se reîntorce acasă și primește încă și unu căpitălașu de bani la întoarcere, cu care se poate apuca de economii. (după Solson, Cpen și Vi­laț) eare pe la județe scole triviali Ce se atinge de preoțimea unui poporu de miru, simplu de dreptu și „ . Însă resbo­­Dela­re­ cu metodulu lanca­­a mijloaceloru răine aceea astăzi se află pe­­ Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 12 Ianuar., Directorele Teatrului de aici D. Craibie de­­chiarănduse, că vrea să dee vreo căteva baluri în teatru, citirămu în lunea trecută afișele pe păreți, că în sera aceea la ? ore se va produce joculu „mazuru” în costumu naționale polonezu. Curiositatea,,­­ carea cu tote că e de penuru femeescu, dar nu

Next