Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-01-22 / nr. 7
mulsinutiu stu ae specii ce prepotemănă: Mercurea și Sămvăta. renumerațiunea se face înibiu la espețitura foiei; pe affară la C.R. pește, cu bani gata, prin he)surisori aruncate, adresate către espeditură. Pregiulu prenumerețiunei pentru este pe anu 7. fl. m. c.; sar . M mulu Și. . pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. Pentru șirulu cu eleve min. princ. și țeri străine pe unu anu 12 f. pe 7 anu 6 f. me. go 1 pe o jumătate de anu 3. ol 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru proviniiele din Monarhiă pe unu anu 8. el. ear Depeșe telegrafice. țiunei din 9 Decem. și pierge mai departe din acelu cunctu dise ere, cătari de doritu o unec fru, amăndore poterile lui pentru recerințele militari ale momentului, și în asemenea înțelesu ar fi mersu și instrucțiuni către ambasadorulu presidiale în Francourtu. Guberniulu austriacu ar fi așteptatu bucurosu unu respunsu definitivu dela guberniului regescu prusianu în privința întrării în tractatulu din Decem, ca să se îndrepte după elu și în relațiunele confederațiunei să se pună cu Prusia pe asemenea liniă, fiind însă că dechlarațiunea Prusiei poartă numai unu caracteru asteptătoriu, nu remăne c.r. guberniu alta, de căt ca în privința măsurelor ce sănt de luatu să se țină de documintele pomenite și anume de art. 3 alu tractatului din Aprile, și §. 2. a convențiunei militari totu de atunci, după care Prusia după întrarea referinței are să pună în 36 zile 100.000 de ostași pe picioru, și după trei septemări erăși arăta la granița sa de la resăritu. În privință la aceea cum că acesta trebuință are să se așeză numai după o reciprocă înțelegere, caută depeșa austriacă a dovedi cum că aceasta trebuință este de față, deasă adecă pănă la sfârșitulu lunei nu ar fi nite o prevedere pentru restatornicirea păcii. După aceea se aduce înainte cum că Rusia eră gata de luptă la granița austriacă și poate în celu mai scurtu terminu atrage trupele sale la În caea de susu nimic însemnatu. Duca de Nebcastle zice Vistulo de susu, de aceea este cu atăt mai îndulzitoriu ca Prucă lordulu Raglan a căpătatu înputernicire, a îndepărta din tabără corespundinții gazetelor. ”S. Petersburgu 15 Ian. În urmarea unei înștiințări a princ. Menșirea din 17 lucrările de înpresurare nu mergu înainte. Rușii au întreprinsu în 10 și 15 noaptea căte unu agacu și au luatu 15 englezi și 9 franțozi prinși. Aliații au avutu și destui morți. Desertorii arabicești spun cum că turcii se întrebuințeze de aliații ca să ducă de la Balaclava în tabără tunuri, munițiune, și alte sarcine. 1 Constantinopole l Uman. Pozițiunea lucrurilor este neînsemnătoare, frigulu străniu lucră în amăndoue părțile stricăcioșii. Mulți bolnavi se aducu aici cu răni de degerături. Berlinu 24 Ianuariu. Scrisori din Monahu înștiințeze, cum că baronulu de Pford teneră și are intențiune de a călători către Viena, și Berlinu. granițele răsăritene vor căștiga numai după așezarea celor 100,000 de trupe prusiane potere de ajunșu, ca să poată lua lupta cu succesu securu și că c. r. gubernia este gata a trimite la Berlinu unu înputernicitu militare. Mai departe se zice cum că F. Z. M. de Hes ar fi de aceea părere, că și de ar întra Prusia în alianța din Decembre, cele 200 mii de ostași încăt sar concentra ele în Posena și la Vratislavia ar fi de ajunsu pentru eventualitatea cea mai de aproge, și că c. r. guberniu ar îndulzi confederațiunea ca să pună după convorbirea din Aprile și Iuniu minimulu pe piciore, la care confederațiunea se va arăta cu atăta mai aplecată, cănd va vedea puterile aceste mergănd cu ecsemplu bunu painte. Sar cere dară jumătate din contingenți ca să se mobilisese, și acesta după împregiurări astfeliu, ca adecă fiecare din cele patru corpuri de armată să fie pe jumătate subt uru beli duce, așa ca ceealaltă jumătate după eventualități ar avea să urmeze, sau ca să se așeze doue corpuri desăvărșite unulu nordu germanu și altulii sudgermanu totu odată cu acela austriacu și prusian”. Singuraticele modalități ar trebui firește lăsate pe sema gubernielor confederate și comisiunei militari, însă spre ocolirea unor păgubitoare tămăndări la formațiunea singuraticelor corpuri, mai vărtosu a statelor mi mici, se proiecteze cu reservarea complanării mai tărzie, ca mai înteiu să se ridice trupele ce sănt gata de resboiu. Proiectulu de a redica întregulu cotingentu, remăne în reservațiune pănă ce va întra Prusia în tractatulu din Decem, cu aceea observațiune, că prin acesta ar fi așezarea militare a confederațiunei germane secură, și ar căpăta pentru ofeneidă o potere cu totulu de lipsă. Pe lăngă prețulu celu mare care îlu pune c.r. guberniu a isscusi intențiunea cabinetului prusianu este contele Esterhazi în Zermdfau 25 Ianuariu c. „i. Sa arătatu în casă că lordulu Rusel și a danu dimieiunea, ș și că acesta sa primitu. Unu proiectu de feliulu acesta, alu lui Roebuc și motivarea acestei eșiri sa amănatu pe mine. „Globe” și „Lunu” zicu, că lordulu Rusel și ar fi datu dimisiunea, pentru că elu nu a fostu înțelesu cu modulu de pănă acuma în portarea resboiului. Londonu. Vineri sara. Lordulu Rusel motivese eșirea sa: elu a proiectatu la mijloculu lui Noembre și apoi și sămbăta trecută, ca să se consolidese ministeriulu de resboiu subt conducerea lui Palmerston însă în deșertu; și elu așa nu a pututu combate moțiunea lui Roebuc, ce atingea cercetarea posițiunei armatei naintea Sebastopolei, pentru că elu nu poate nega prie apucăturele rele, nici făgădui înbunătățire. De atunci sa făcutu numai o faimă despre denumirea lui Palmerston de ministru al resboiului. Lordul Palmerston se tănguiește asupra eșirei suprinzătore a colegei sale din ministeriu, fără să întărescă faima despre denumirea sa. Goethuc aduce acuma moțiunea sa. Sir Herbert opune, promite reorganizațiunea armatei, și pomenește concedănd relele apucături, că lordul Raglan ar fi căpătatu înputernicire a îndepărta ofițerii necapaci. Gheorghie Grei nu știe nimicu despre denumirea lui Palmerston. Debatele țin necontenitu. Schimbarea notelor între Austria și Prusia asupra imoobilisării armatei prusiene. Față cu negoțiațiunile seriose, ce săntu în pornelă între cabinetulu vienezu și guberniele germane, și cari poate că vor trage în celu mai scurtu timpu obștesca atențiune, aflăm cu care să înpărtășim și noi cititorilor noștrii punctulu de vedere din care pe deoparte purcede Austria eră pe de alta Prusia în acesta ponderoasă întrebare. Am arătatu mai nainte și convențiunea militare între aceste doue poteri ca adaosu la tractatulu din Aprile, după care Prusia sa îndetoratu subt înpregiurări să pună în 36 zile 100,000 ostași la granița rusescă și cerănd trebuința să sue acestu numeru la 200,000, și adecă aceasta să se facă cum va cere lipsa. În 7. Decem. a. t. a provocatudustria pe Prusia în puterea acestei convențiuni ca să facă mobile armata sa. După analiza ce sa făcutu acestei note, ea începe cu privire la articululu de adaosu din””, Noem. a. t. și la încheierea confederația să'și așeze trupele, ca să poată apăra pe Austria de preo După o deosebită privință la părerea Feldței,mai steag a carerului barone de Hes se arată mai departe cum că c. r. trupele