Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-03-26 / nr. 25
Telegrafulu ese de doe ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe alfa25. M pe o jumătate de anu 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciile din Monarăiă pe unu anu 8 d. car mulu s.ră la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c.; ear sivi 1820. Martie 1855, pe o jumătate de anu 4 fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirul cu slove mici. Pentru prunc. și țeri străine pe anu anu 12 a. pe, anu 6f. m. c. to Depeșe telegrafice. ”Genua 27 Mar. c. n. Carara sa pusu în statu de asediă pentru omorurile și rănirile ce se facu acolo. Parisu 29 Mart. Monitoriulu înștiințeze. La poatirea reginei Victoriei voru merge Maiestățile sale împăratulu și împărăteasa la mijloculu lui Aprile la Londra. Despre influința femeilor asupra industriei. Cărțile ce s'au scrisu despre industriă arată o știrbitură deosebită. Auctorii cari au scrisu aceste cărți se pare că nu aru fi cunoscutu însemnătatea Femeei pentru industriă și economia de țară, și totuși nu poate nimine a tăgădui, cum că o femeie ia o parte mare la o economie bună. Ea este stăpănă peste întrebuințarea și constimția din luntru întocmească cu cruțare sau risipirea averii și poate aceste să le Femeea poartă grija pentru galițe (paseri hore) pentru pivnița cu lapte a căror producte ea le agonisește și la vreme potrivită le vinde și căștigă bani. Însă pe lăngă aceasta îngrijire femeea este, care face viața bărbatului plăcută și fericită, ea este care îilu măngăie și sprijinește în nenorocire, ea este care împarte cu ele bucuria în norocire; ea este care cu bunele ei însușiri gonește nemulțămirea și neplăcearea dela caepicii, dela elugile sale, cărora ușureze greutățile, și știe trăzi în ei interesu pentru lucrulu său. Ecsperiința sau cercarea de toate zilele ne învață, că unu bărbatu a cărui relații economice, și toată averea erau în starea cea mai ticăloasă, cea mai ruinată au venitu iarăși la stare fericită prin îngrijirea unei femei vrednice și lucrătoare care, șia în modu cuviincosu și plăcutu să'și căștige la oamenii săi interesu pentru lucrurile sale, pentru economia sa, unde din contra bunulu celu mai înzestratu sa stăniu, avuția cea mai mare sa risipitu numai prin răutatea, gălceava și certele unei muieri slabe, și nepăsătoare. Zicala romănească: De aru agonisi bărbatulu ori căt de multu, și muierea aru risipi numai căt poate trece prin urechile acului, atunci înceată bunastare, are mare însămnătate și aru trebui scrisă și păstrată în inima tuturor femeilor, ba aceasta regulă aru trebui să stea deasupra tuturor celoralalte, ce se întrebuință la creșterea femeilor. Slugile și slujnicile cănd vreau să primească slujbă în casele noastre, ele mai nainte întreabă de năravulu stăpănei casei, și deacă înțelege că aru fi porară, nedreaptă, gălcevitoare, ele nu se lagă, afară de acele cari nu află altu locu. Țeranii, economii, industrierii și meserierii noștrii nu știu căt greșescu, cănd ei dau fetelor lor o creștere, care le înstrăină dela statulu lor și le face să uite de detorințele și iubirea lui. Deșertăciunea, dorința de a nu eta îndărăptulu altui cetățeanu sau țeranu mai avutu, plăcearea de a vedea pe ficele sale strălucindu peste celelalte, și momește a da pruncele sale la creșteri înalte, în pensionarele cetăților mari. Aicea află dănsele alte fete, cari au aplecări numai pentru plăcerile cetăților, cari speculese la măritișuri strălucite, unde'și potu îndestuli plăcerile ce le află în luciulu celu păgubitoriu și în modele cele stricăcioase. Aci vezi bine că fundamentulu creșerei este musica și joculu, căci aceste le deschide ușa în așa numită lumea mare, dă la copil e grațiă și o ținere mai trufașă, mai plăcută potrivită iarăși pentru lumea mare. Musica însă cere cu totulu altu locu de priveliște, decăt ce este moșiera tăgănilor, decăt ce nu poate da catulu unde au văzutu ele lumina și au crescutu anii cei din tăiu, dă aceste căt de frumose, căt de romantice. Întorcănduse dară ele după o petrecere mai îndelungată în cetăți mari, după desăvărșita cultivare și educațiuneă bună, nu află îndestulire la vatra părintească, pără dară o îngrețoșare către viața cămpeană sau de pe sate, a cărei limbă ele au uitatu, a cărei năravuri ele urgisescu, căci le află colțuroase și prea simple, și numai au alta de ele numai află nice o plăcere, cu cea cetățenească, comportabile, zgomotoasă. Deacă ele să mărită după vreunu țeranu nu din voea o melanholiă posomorătă se varsă asupra feței ei, și deacă este altfeliu ea se topește și pere în tăceare, eară de este spulbărată și porară, ceată gălceava și cearta, precum i Aceasta doare speculații nenorocoase pe cari elu nu le a învățatu și nu le ție purta, și pentru care poate că nice nu i se înfățoșaze cu totulu vață fata de la mumăsa a Proprietarii mai mari, atunci din nici unu lucru, nici o întreprindere, pisica nu e pe placulu tinerei neveste, oamenii n'au simțu, nu șiu să o măngăie și îndestuli. Nu sănt rari pildele ori în ce ținuturi, unde nevasta prin sila, în care a căzutu după picioare, stăpăni și treitu ea, sa uscatu și a pe bărbatu, și după ce a treitu atăta vreme în neodihnă, elu se hotăraște ași părăsi statulu și a se trage în cetăți unde cheltuiește banii e născutu. Cea mai bună creștere a femeilor este cu aceea, care o capătă în simla mumăsa. Aci se poate păstra tradițiunea familielor sănătoase, aci năravurile cele bune nu se despartu nici odată de învățătura bună, aci tinera copilă nu trăește în lumea ideale, o descriu tovarășile lor în pensionare, ci ea trăiește în lumea adevărată, în care întămplările vieții practice chivernisi casa, și aporta economia casei. Pentru o fată de săteanu de ale noastre este destulu deacă pe lăngă economia casei, va ști citi, scrie, și ceva socoti, pentru cele de cetățeanu în cari își cultivă și lucră el însuși moșiele sale au toate aceste să observeaze, ca și țăranii cu mo- simplu paintea ochilor, cetăți și orașe se mai potu adauge și căte o limbă străină de ale popoarelor, cu cari trăimu și ceva din științele economice, fisice și naturali. Noi știmu prea bine, că la poporulu nostru sănt prea puține mume, cari aru fi în stare a învăța și înforma însuși pe ficele sale în cele ce le sănt de lipsă și se potrivescu cu statulu lor, cele noastre poporali sau mai îndreptatu, mai bine, cari însă scoși dacă va vrea Dumnezeu se doru îndrepta totu mai bine, și apoi se flă și învățătorese, sau așa numite gubernante se potu lua în casele mai avute mai nobili, și cari voru avea să învețe pruncele naintea ochilor părintești, ele constau mai puținu decăt pensionatele, și copilele nu sănt de spuse sufletului și a inimei, decăt cum căci ele curtecrurile să schimbe îi urăscu țărănești voca cu apucături sucite, ceri, ci după voea părinților, pentru totudeuna, cari o împresoară, numai simte numai atunci casa atragere la ele caa gănci. Aci înviața aceasta sătească, monotonă, unde corespunzătoare gustului și bunei plăcăci tinăra nevastă, care sa desvățatu de luca pe niște omeni simpli, nu știu să le spună frumsețe, are nici o bucurie, lor, cari nu le țin fate ele, dela oamenii, nu știu să le împlinească casa aceea nu mai reaceasta este stricată nici o plăcere,