Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-05-23 / nr. 40
AM e GAP enit să se așeze inspectori ai culturei de mătasă, carii priveghind cu toc deatineul asupra bunului început, ar proiecta înaltei stăpăniri stipendii „remuneriți, cinstiri pentru preoți, învășitori, școlari, și cu vreme și pentru sătenii aceia, carii mai mult decăt alții s'ar distinge în acest ram de îndustrie. 6. Ar fi de dorit, ca înalta stăpănire, să înființeze în țeară un institut pentru cumpărarea galetelor și pentru depănare, căt ar cere aceasta producerea, unde galetele ar trebui cumpărate cu prețuri atăta de bunișoare, încăt și prețul acesta să încuragieze spre cultura vermilor de mătase. Așa s'ar preface galeta în bani gata și întrun venit sigur pentru grijitoriul lor. Anii ar trebui înstruiți apoi și depănătorii, ba tinera întreprindere ar trebui poate că și scutită de dajde, pănă cănd s'ar întări spre a putea purta sarcina dăjdii. 7. În subrșit o poliție strânsă de cămp ar trebui să dea tuturora ocrotire, scutire și susținere. Fără de aceea nu e nădejde de început, sau deacă de început - de resultat nu. În puține clipite răutatea nimicește rodul meritat a lucrului neobosit de preste an. Mănile, picioarele, vitele, focul și altele multe slujesc zeutății, ca arme periculoase și lesne de găsit, și atunci apoi ostenelei îi urmează sărăcie. Pre mulți un început zeu îi descuragiază și îi sparte de a cerca mai departe. Bară pentru ca zeul acesta să nu se vâre la mijloc, trebuie să aibă frigariul parte de scutirea unei poliții străine, ba poliția cămpeană ar trebui să'și țină de datorie, a păzi și toate celelalte sădiri, ca ceea ce a creat voința cea bună, voința cea rea să nu strice și să nimicească cu pootă spurcată. Numai așa s'ar putea trage nădejde, că nu numai comunități, ci și țerani singuratici vor cădi grădini mai mari. Așa dealurile cele goale, pote și cămpurile cele sterpe de prin țeară s'ar îmbrăca cu verdeață frumoasă, precum avem exemplu viu și învitător cu grădina de prăgari din Bald, așa s'ar deschide porțile binelui pentru generațiile următoare, precum dorește înalta stăpănire, organele și alți conlucrători ai ei, carii sănt destul de gata și de vunia șrivegia și a lucra pentru treaba aceasta. Viu am călcat cu aceste dorințe ale mele pămăntul publicii și rog pe conpatrioții mei, a preda tinariului părerile sale în privința aceasta. Eu făgăduesc, ba încredințez, că pe care l'am deschis, încăt va atărna de la mine, precum și aceea, că cunoștințele de mai mulți ani în privința aceasta, atăt teoretice, căt și practice, bucuros le voi împărtăși și altora, și că oricine me va au la pre mine prieten binevoitoriu al obiectului acestuia. Dintr un lot de oue de la vermii de mătase, precum scriseiu și de altă dată, mai cu semă în anul trecut în „ziariul economic ardelean” se pot scoate 96 punți de galere, deacă nu se prăpădese nici un verme. Resultatul acesta în Europa nu l'au mai ajuns niminea, și și eu am scos numai 58, punți, și și acesta aici în țara nostră nu lau mai ajuns altul. Carea nu o pomenesc de a fala seu spre a me lăuda însumi pre sine - căci împrotiva mea mărturisesc scăderea de 38 punți--ci o spuiu numai, ca să asigurez îndemnului meu încuviințarea și resultatul meritat, ca să împărtășesc cugetări, ca să esprim păreri folositoare. Să nu remănem dară îndărăpt în vulturi, ce au de scop înflorirea patriei nostre, ca și pot să fim conlucrători barem la o parte a înflorirei ei. - clujul 8 Aprilie 1856. Iosif C. Turiogi r Profesor. voiu părăsi terenul împrumutărei ideilor, Monarhia Austriacă, transi. mania. 6. Zlatna 13 Maiu. Decându se înpărtăși poporului nostu Zlatneanul prin Cerculariul Ecselenției Sale D. nostru Episcopu, știrea despre călătoria, carea are de a o întreprinde D. consiliariu de școale Dr. Pavel Vasici prin întreaga silvanie în trebile școlare; - poporulu postru îndeobște, ca unul, care încă din seculi au ștutu și știe prețui pre bărbații săi cei vrednici și zeloși, cu sete dorea momentulu, în care să fie norocitu a vedea în mijloculu său pre bărbatulu carele cu toată dreptatea se poate numi al domriloru. Zioa acea căltătoare de înii cent noi fu zioa a 11 a. cundu fără veste se săți faima, că D. Consiliariu a pornitu dela Alba Iulia și se află venindu pre drumulu, ce duce la Zlatna. În urma căreia preoțimea noastră eși și întimpină pre doritulu oaspe între Zlatna și învecinatulu Satu Petrânjeni cu salutare de buna venire petrecândulu la Cvartirul destinatu, cam pe la 11 oare înainte de ameazăzi. După amiază zi cercetă D. Consiliariu școala noastră greco-resăriteană, întru carea se afla adunați 54 Elevi, și poati pre Învățătoriulu nostru Filimon Plast, ca să'și arate metodulu dună care le propune prunciloru școlari învățăturile, și acasta ținu pănă în desențu iar în dimineața următorei zile se începu examinarea eleviloru în prezenția D. Consiliariu, a reprezentanțiloru Bisericei, și altoru streini, cari cu prilegiul târgului de săptămână veniseră în Orașulu nostru, și auzindu vestea despre venirea D. Copsiliariu lăsându toate la o parte alergară la școală, unde se afla Dsa ecsaminând preșcolari cu cuvinte dulci și pătrunzătoare, ecsaminarea se sfârși pe la 12 oare cu unu cuvântu rostitu de cătră D. Consiliaru, prin care depă ce 'și arătă deplina sa mulțămire cu progresul Învățăceiloru și strădania Învățătoriului Filimon Plaște, arătă ascultătoriloru Înalta milă Împărătească și părinteasca îngrijire pentru înaintarea și folorirea stării morale și materiale a poporului nostru, ciiuia toți cu ochii plini de lacrămile bucuriei răspunsără: „Dumnezeu să țină pre bunul nostru Monarhu FRANȚISC IOSIF I-lea. e Pe la 3 casuri lăsându D. Consiliariu poporul nostru deplinu mângăiatu întru așteptarea sa, porni spre Abrudu tertegăndu și Școala, din Comuna Valea Dosului, iar seara pe la 8 oare sosi sănătosu în Abrudu. Noi din parteneri pootimu călătorie fericită, și pacinică, rugându pre Atotputerniculu, ca să'l însoțască întru a sa călătorie ca pre servul său IOSIF, spre ași putea împlini chiemarea sa pre câtu de mare, pre agrătu de folositoare pentru poporulu nostru. PHefjadia 10 Maiu 1856. Ieri în Călătoria Ecselenției Sale părintelui nostru Euneconu, dela Sibiiu pănă aice, pompa sa maiestoasă, 9 l. c. la 2 care după ameazăzi au sositu Ecselenția Sa Prealuminatul și preasfințitul nostru Episcopu, Andreiu Baronu de Șaguna la băile Mehadiei o distanță cam de vreo 45. Mile nemțești, au fostu părtinită de vremea cea mai plăcută și mai încăngătoare a zilelor celor de primăvară. Pare că provedința acuma au alesu aceste zile pentru călătoria Arhiereului, deschizându ceriul în și limpezăndul de pomi cei groși, care lu încunjurau pănaci, și cari vărsau fără de milă șiroaie de apă preste pământu. Deși Ecselenția Sa din pricina ploilor necurși se stricaseră drumurile, care era croită pe la Hațegu, se văzu nevoitu ași lăsa Morșiuta, și a încunjura pe la Logoju; totuși, călătoria aceasta prin locul din urmă nu sau perdutu pimica din scurțiunea timpului, căci în ziua plecării pernoptă Ecselenția Sa în Dobra, 18 Mile dela Sibiiu, a doua zi în Caransebeșiu, și a treia zi pe timpul preatinsu ajunse aicea. Pre vreme, îlu întimpinară Preoțimea de'mpreună cu ourcerii grapheri spre felicitare. Aseară s'au făcutu în onoarea Arhiereului nostru muzică de noapte de cătră capela bohemă, care se află aici în locu și se aduse de Direcția băilor cu celtuelele acestia pentru vara întreagă, executânduse între altele și „romana” foarte nimeritu; iară astăzi nainte de ameazăzi li se făcură felicitările cele obicinuite de cătră notabilitățile aflătoare aicea, între care Preoțimea tractuală cu Protopopul locului în frunte și mai mulți oficiri graniceri. Totu astăzi s'au înfățișatu Ecselenției Sale și un Cadetu grenițeriu, care însă acum s'au traneferatu la regimentul Arhiducelui Sighiemund, cu numele Pavel Petrocian, fiiul Preotului nostru Nicolae Petrocan din Bozovic, pe care Ecselenția Salau cu o ausuz Arhiereneu,la cele mai multe comune în Bănatu, și mai alesu dela Caransebeșiu încoace, preunde se auzise despre venirea Eeselenției Sale mai de cu în pace, mare din zilele nainte de plecarei, în urma cărora eșiseră apele