Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-11-21 / nr. 92

1866. După ce încă unii și alții dintre mădulari s'au dechlarat în pri­­vința operatului comitetului, s'au rostit hotărârea din partea Președintelui. Conventul s'au dechlarat cu unanimitate pentru toate principiile, ce se află în relație a comitetului. Cu compunerea representanției cuprinzătoare de votul conventului se va însăr­­cina comitele central, și acesa va avea a se așterne în ziua următoare (mâne) conventului. În privința compunerii Sinodului, ce se va ținea cât mai cu­­rând, sau hotărât, ca comitetul central să se pună în conțele­­gere cu Seniorații, și cu celelalte seate Superintendenții și să compună un proiect despre alcătuirea și procedura Sinodului. Totdeodată să se provoace și cele trei Superintendenții evangeli­­ce, ca pentru reîntregirea acestui comitet, să denumească și ele din parte și vre o câțiva mădulari, ca așa acest comitet să poată suplini conventul general. Lipsa unui astfeliu de comitet gene­­ral e cu atâta mai mare, cu cât, că tot mai tare se apropie timpul ținerii sinodului. rintele sunt mijlocul cel mai bun spre ajungerea scopului. Ace­­stă notă a Porții îndreptată către franția au fost subscrisă în­­că de Juad Pașa, și așa s'au ales o astfeliu de formă, carea să nu fie în prejudiciul întrebării conferințelor. Monarhia Austriacă. Transilvania. Întămplări de zi. oO depeșă telegrafică din Veneția din 26 Noemvrie înștiin­­țează: Maiestățile Sale eri numai­decât după sosirea aici și după mulțumirea, ce se ținu în Biserica Sf. Marc pentru norocoasa so­­sire, s'a îndurat a primi curtenirile consilierilor intimi și a came­­razilor. După aceea lăsă Maiestatea Sa Împăratul, ca să devile­­ze trupele, ce era așezate în plină paradă. Seara sau îndurat Maie­­stățile Sale a privi iluminația Orașului și după aceea a noroci cu în­­­alta lor presință teatrul, ce era foarte pompos iluminat și îndesuit cu privitori. La întrarea și la eșirea Înalt acel oraș­ se ridică nespusa acea mulțime cu cele mai entusiaste strigări. Doarpă o depeșă telegrafică din Paris datată din 25 Noem. „Constituționelul” prin un articul subscris de cel din tuiu Redac­­tor D. Reneae­­și descopere părerea de rău în privința atacurilor îndreptate asupra stăpânirei franțuzești din partea presei englezești și austriace, și zice, că tonul acesta al vorbirei ar fi acomodat a slăbi relațiile alianței. De altmintrilea articlul acesta e îndreptat numai asupra presei, dar nu și asupra stăpâ­­nirilor, care nu sânt întru nimic vinovate. O depeșă telegrafică din Triest din 24 Noemvrie înștiin­­țează, că Maiestatea Sa Împăratul au agrațiat pre mai mulți criminaliști, ce să află în prinsoare aici și a demândat, ca să înceteze toate procesele începute pentru crime de le la Maiestate. ”aveta din Buda­pesta” împărtășește următoarele: Se vorbește cu siguritate, că Maiestățile Sale Împăratul și Îm­­părăteasa în anul viitoriu pe la începutul lui Maiu vor veni în capitala Ungariei,­­ și vor petrece aproape la șapte săptămâni, sub timpul acesta vor cerceta deosebitele părți ale țerii. *”După scirile „"ndep. Bel.” din Viena stăpânirea neapoli­­tană au adresat un circulariu cătră toți Ambasadorii săi, carii se află acreditați pe la curțile străine, prin care li se face cunoscut întrerumperea relațiilor diplomatice cu Anglia și Franț­a. Acest act compus într'un ton foarte moderat de și nu cuprinde în sine espresiile părerii de rău pentru pomenita în­­trerumpere, descopere totuși intenția a face, ca a aceea să în­­ceteze, când va fi sosit minutul cel favoritoriu. Așișderea se face cunoscut că Ambasadorii neapolitani din Paris și London își vor părăsi posturile căt mai în grabă. ” Unul dintre corespondenții „Nordului” din Paris adeverea­­ză, că Ambasadorul neapolitan Marchizul de Antonini de bună seamă va pleca în 27 Noemvrie din Paris cătră Bricsela, unde se află un cvartir pregătit pentru dânsul. E cu putință, că si­­tuația se va modifica mai mult s­au mai puțin, d­acă e adevărat, aceea, ce publică un jurnal din Marsilia, că o persoană însem­­nată venind din Neapol a sosit în 21 Noemvrie în Marsilia, spre a se duce la Paris. fron la marginea Italiei se scrie din 17 Noemvrie. Dnd. belg.” „Deosebitele companii ale trupelor austriace, care pănă a­­cuma era așezate în orașele Romaniei s'au retras toate la Bo­­lonia. În Rimini, Rovena, Forli, Cesana, Faența și Imola s'au relocat prin trupe papale. Austriacii, carii ținea ocupate ora­­șele Pesaro, Fano ș. c. a. se află în Ancona.” ”D­upă știrile din Nisea Marea duceasă Elena a sosit aco­­lo cu fregata rusească „Orloff.” * „Jurnalul de Constantinopol” înșciințează, că soție­­tatea rusescă pentru navigația mării negre au cumpărat 40 de vapoa­­re. Din Bagdad se scrie, că acolo cob­ra glasează forte tare. În­­protiva Guvernatorului din Mosul s'au ridicat mai multe pâri pentru că se lase a se corumpe. Feruc Can trimisul Persiei au făcut Am­­basadorului Rusesc, D. Butim­era o visită. Țarul au trimis orduri nu va împlini toate punctele tractatului. Ali crede, că confe­ pentru mai multe persoane însemnate din Persia. Și Șahul Per- Sibiru 20 Noemvrie. În anul trecut am văzut, că amba­­sadorul Franțuzesc din Constantinopol D. Tuvenel în conțele­­gere cu cel rusesc au așternut înaltei Porți o notă, prin care a cerut o deslugire mai de aproape despre durarea ocupației Princi­­patelor dunărene și a mării negre. Șirile cele mai proaspete, ce ni le aduseră Jurnalele vestesc, că Poarta ar fi dat D. Tuve­­nel următor­ul respune: ca Franția în privința între­­bării deșertării să se conțeleagă cu Anglia și Au­­stria, și apoi ea (Poarta) hotărârile, ce le vor face împreună le va duce în îndeplinire cu cea mai mare scumpătare. Despre pomenita notă a ambasadorului franțuzesc și despre atinsul răspuns aflăm în Jurnalul „Ost., D. Post” următoarele: Poarta e puterea aceea, carea în linia cea din turn are să decidă despre încetarea s­au durarea ocupației Principatelor dună­­rene. Ba singură și neatârnat au încheiat tractatul cu Austria, și înainte de toate ea are de a judeca, că ființa de față a tru­­pelor aliatului ei este pentru ea de lipsă s­au nu. Chiar și însuși Francia a recunoscut acest prințu­l, din care pricină sau și adre­­sat cătră Portă, ca ea să cară deșertarea Principatelor dunărene. Poarta însă a lepădat această pretenție a stăpânirei fran­­țuzești. Într'o poză, carea arată că diplomația turcească­­ și are tocmai așa de bine finețele sale, ca ori­care alta, descopere cabinetului franțuzesc, că deată voet­e a vedea Pontul și Princi­­patele dunărene deșertate de Englezi și Austriaci, „să negocieze în privința aceasta dea dreptul cu aceste două puteri.” Această parte a răspunsului o mărturisesc chiar și jurnalul franțuzesc „Pei.” Însă aceasta e numai un fragment din nota turcească. Poarta e cu mult mai înțeleaptă, decâ­t prin un ast­­feliu de răspuns să se lapede de dreptul său, și la un astueliu de lucru mare, ce o atin­ge foarte de aproati, să nu facă întrebuin­­țare de votul său propriu. Nota Porții mai are încă și o altă Durere că nu sântem în stare a putea face despre ea . Noi însă totuși credem, că nu vom greși, narte, analiză autentică, dacă vom resuma o în chipul următoriu. Stăpânirea Sultanului nu afelă nici o pricină a cere deja ambele puteri, care stau pe lângă deplina realizare a tractatului din 30 Martie, ca ele să deșerte teritoriul, ce'l țin acupat pentru mai bună asigurare a pomenitei realizări. Ea recunoaște, că în privința condițiilor pății stă pe o linie cu Franția și Anglia. Prin aceea, că îndreaptă pe cele trei puteri aliate cu ea la o conțelegere între sine, crede că arată o dovadă vie despre încrederea, ce o are în loialitatea și pretipnia acelora. În chipul acesta ministeriul turcesc n'au deslegat întrebarea în privința conferințelor, că încât sunt ele amăsurate scopu­­lui. Întrebarea acesta e, carea pricinuește neânțelegere între Ali Pașa și Reșid Pașa. Reșii nu vrea să ște de nici o conferință, pănă când Rusia

Next