Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-06-30 / nr. 51

­­petiții SVON Telegrafulu ese de doe ori pe to septemănă: Mercurea și Sămbăta. N2 5­1 - - Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe afla­­tă la C. R. pește, cu bani gata, prin sis francate, adresate către espeditură; prețiile prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. el. m. c.; ear sibiju zo­­ri­e 1856. pe o jumătate de anu 3. fl. 20. cr. pPrentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe unu anuu. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl.­­ Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirul cu slove mici. Pentru prunc. și țeri străine pe unu anu 12 f. pe j. anu 69. m. c. - Acrilu pi. - Depeșă telegrafică. Viena 12-lea Iulie c. n. Împărăteasa au născut norocos astăzi la 6 oare 35 minute dimineața o Prințesă. Maiestatea Sa O privire asupra sistemei solare. Sorele nostru. „op numai rușină firească. Deci întrebuințănduse polamteconul care cercarea luminei sorelui, dănsa ca și lumina flatărei de gas u arată nici o urmă de polarizație, de unde se vede, că aceea ce șminează în soare, nu poate fi trupul cel compact al soarelui, Iar și deacă­l am crede a fi o masă topită, curgătoare, ci că tre­­bie­ră d­e o îmbrăcăminte de gas singură luminătoare. (va urma). - (urmare). De­și pe am cău­gat acea convingere, că sorele este stepa prin­­cipală și centrală a lumei aceia, de carea se ține și pămăntul noe­­i Frațției și Austriei în Areneberg, t­u, totuși încă nu am respins întrebarea propusă. Căci încă tot nu știm nimica despre natura trupului solar. Cunoaștem, ce'i drept, mărimea și extinderea massei lui, dar despre acea ființă minunată însă nu știi nisica, carea de mii de ani varsă asupră ne­m­uri de lumină și de căldură, și prin aceasta ne acopere cu binecuvântare nesocotită, fără de a pătimi vreo scădere. Aci ne părăsește socoteala cea acurată, chiar și ochianul cel străbătătoriu de spațiu, care în timpurile mai de curănd nu au descoperit atătea minuni în lumea stelară, nu ne cartă a privi soarele așa de aproape, în­­căt să putem vedea de adreptul, materia lui. Pănă în timpurile cele mai noue avea oamenii numai carii oareșcari presupuneri des­­pre soare. În zilele din urmă au dat unii cu socoteala, că ar fi un glonț fierbinte compact, alții că ar fi curgătoriu, pănă cănd unii cercători isteți prin întunecoasele scaune ale soare­­lui fură conduși la părerea aceea, adevărată e un trup solid întunecos, că soarele după massa sa cea însă încunjurat de o pe­­liță de aer lușinos, ce se numește fotosferă, sta luminoasă. Sub pelița acea­­cond­eiară aceia, se mai află o fășiă de abur, și amăndoue fășiile rotesc dimpreună cu sâmburele întunecos împrejurul osiei soarelui; prin aceasta aromele lor se mișcă ne­­contenit; prin aceasta se fac curgeri de din lăuntru cătră aerul din afară, în­deobște asemenea casuri, ca și în atmosfera noastră. Așa dată, mai cu seamă prin furtuni se rumpe și se spintecă îm­­brăcămintea de gas, și pămâteanul vede sâmburele cel întune­­cat. Unele pete în soare nu sănt așa de întuneoase și cu ochiul firesc abia se pot vedea; acele sunt apoi numai crăpături în fotosferă, prin care se vede numai atmosfera cea turbure, eare nu și sâmburele cel întunecos. Ipoteza aceasta o întemeiă pe larg renumitul astronom Bode în Berlin, și o întări în urma cercărilor sale celor serioase marele astronom, trecut din Ger­­mania în Anglia, Williiam Hersel; numai că t dănsul zicea, că între pelița de abur și trupul întunecos al soarelui mai este o fășiă de aer limpede. În sfărșit se mai adăogă la această îm­­brăcăminte încă o manta de nori nedepliniți strălucitori, a că­­rora trebuiță au dovedit'o marele cercătoriu Arago. Acesta mai pre urmă toată ipoteza despre o îmbrăcăminte luminoasă de gas împrejurul întunecosului trup solar au făcut'o mai de văzut prin descoperirea polarisației. Prin metodul acesta, cu ajutoriul unui înstru­mi­nt optic, numit Polariscop, se poate afla din ra­­razele de lumină, purcezătoare din oare­care trup, că e oare trupul acela înflăcărat vârtos sau fluid, sau că are formă de gas? Căci toate trupurile înfocate, atât vârtoasă, căt și fluide pe lângă lumina firească mai dau și o astfel cu de lumină, ce se numește frănză sau polarisată, pe cănd flacărele de gas ivre­­ Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 30 Iunie. Vestea despre o întâlnire a Monarhilor circulează de vreo câtăva­reme încoace mai prin toate jurnalele așa încât se pare, că ai este nici o îndoială despre cât mai curând a ei realisa­­re. Un corespondinte al Gazetei Austriace, care se crede a fi vine informat despre starea lucrului, decilară acea veste de pri­­lită și zice­ că născulitorii unei aseminea vești­­ și au uitat, că Împărăteasa Austriei e aproape de timpul naterii, și că Napo­­leon al­­ are cu mult mai multă delicateță și tact, decât, ci să poftească pre Aliatul său a întreprinde o călătorie, și încă în legile din­­, într'un moment așa de mare o însem­­nătate. Mai departe zice acel corespondinte, că într'adevăr o ast­­feliu de întâlnire e dorită de amăndoi Monarhii, și poate că se va și împlini încă înainte de decurgerea anului acestuia. Însă că în ce loc și când aceea nu e hotărât. Și că el sperează, că la apropeirea momentului celui adevărat va fi în stare încă înainte de a se publica prin Jurnale a o face aceasta cunoscută, pentru aceea dată toate veștile și înștiințările de feliul acesta să se pună la o parte. Viena 4 iulie c. p. Alaltăeri s'au ținut în Ministeriul trebilor din afară o conferință în privința cresției Principatelor de la Dunăre, la care au fost de față Graful Buc­ trimisul franțuzesc Taleirand, D. de Burd­enel și Baronul Color. Cest din urmă au fost primit de Împăratul în 11 Iulie e. n. într'o audiență deosevită, și fiindcă­­ și au primit instrucțiile cele de lipsă peste puține zile va pleca la București spre a lua parte la consultările comisiei însărcinate cu organizația Principatelor. După cum se aude mai nainte de toate comisia se va ocupa cu în­­trebarea, că împreuna se vor Principatele sau ba, fiindcă acesta e unicul punct, în privința căruia nu se pot împreuna păreri­­le celor șapte puteri. În privința celoralalte puncte s'au căștigat pe calea negoțiațiilor diplomatice convingerea, că o con­­țelegere din toate părțile nu va întimpina nici o greutate. Se vorbește că dec­larările Baronului Taleirand ar fi fost de o na­­tură îndestulitoare, de­oare­ce s'au văzut, că Franția nu ar baza prea mult pe un aseminea proiect de împreunare. Întămplări de zi. Gazetei Burselor din Berlin se scrie din Viena despre veștire, ce s'au lățit în privința pretențiilor de bani ce au de gând ale face cătră stăpânire Episcopatele catolice în privința bu­­nurilor mănăstirești secularisate subt Împăratul Iosif al 2-lea. Episcopatele își au descoperit înaintea înaltei Stăpâniri în­­tr'acolo voința sa, ca bunurile secularisate în vremile Împă­­-

Next