Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-11-21 / nr. 92

ră la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. PP prem­ulu prenumerațiunei pentru gibiu este pe anu 7. fl m. c.; ear pe o jumătate de an 3. ol. 30. cr.­­ Pentru celelalte părți Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl. ale Inseratele se plătescu cu Pentru șirul cu slove miti. 4. cr. princ. și țeri străine pe unu an 12 f. pe 7/ an 6 3. m. c. -n Telegrafulu ese de doe ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. - Prenumerațiunea se face în Liviu la espeditura foiei; pe alfa­­ n Depnemtă telegrafică. -ă pe ris 28 Noemvrie. „Monitoriul” justișteez2­ .. Pașa s'au denumit de ministru al trebilor din afară al Porgii și că Fuad Pașa și Ali Pașa s'au conchiemat iarăși în cabinet, ca ministrii fără portofoliu. Conventul general al Superintendenției montane în Pesta. În 19 Noemvrie înainte de amiazi după cum înștiințează „Lord­ din Pesta” s'au adunat representanții senioraților de con­­fesia Angeburghică, carii alcătuesc Superintendenția montană din Pe­­sta, spre a se consfătui despre proiectul de lege în privința constituției Bisericii evanghlice din Ungaria. Dăană ce prea cinstia sa D. Administrator deschisă conventul, îl provocă, ca să aibă încredere în înalta stăpânire, carea și acuma împlini dorințele Evanghelicilor îngăduind, ca acest convent să se poată ținea și fără de a fi de față un c. r. Co­­misariu. Președintele mirean D. Antonie de Radvanschi enumeră pe scurt obiectele, despre care au să se consfătuească, și adecă, ra­­portul comitetului central, ce s'au fost denumit prin conventul ți­­nut în 4 și 26 Septem. mai departe relația deputației, carea a­­ă­ e fost trimis de cătră pomenitul convent, spre a a­­pale c. r. apostolice o cerere umilită pen­­tru concesia unui sinod. Baronul Pronai. Evangelicii din Ungaria au fost obicinuiți încă din timpurile cele vechi, a primi cu cea mai mare mulțămire chiar și cea mai mică binefacere, ce vine din partea stăpânirei, și a saluta cu cea mai curată bucurie delăturarea jalbelor lor ce­­lor drepte. Auzind noi acuma, că înalta stăpânire îngădue a ținea con­­ventul cel din urmă fără de un comisariu c. r. ne convingem de­­spre încrederea, ce o are înalta stăpânire, și primim o bine­fa­­cere, adecă delăturarea unei jelbi; eu propriu așadară, ca bucu­­ria și mulțemita noastră pentru acestă măsură a înaltei stăpâniri să se petreacă la protocol. Ecselenția sa D. Franț de Tihani, președintele deputației trimise cătră Maiestatea Sa c. r. apostolică referează, fiindcă Maiestatea Sa tocmai în timpul acela, când vrea deputația să meargă la Viena, cercetând țeara noastră au venit și în Buda­pesta, unde această deputație au avut norocire a fi primită într'o au­dieație. La umilita cerere pentru concesia unui sinod, s'au în­­durat Maiestatea Sa a respunde și a încredința deputația despre aceea, că cea mai ferbinte dorință a Maiestății Sale este, a îndestuli și a sim­ții toate confesiile, adecă și confesia evange­­lică. Eară în privința Sinodului­­ și a reservat Maiestatea Sa a se dec­lara mai târziu. Deputația firește n'au putut primi nici un răspuns definitiv, pentru că Maiestatea Sa au voit a aștepta și după dorințele celora­­lalte superintendenții, Ecserenția sa are cea mai vie speranță, că acum, după ce toate Superintendențiile s'au învoit, ca hotă­­rârea de­finitivă în privința constituției Bisericii să se facă prin un sinod, Maiestatea Sa nu va împedeca ținerea unui sinod, ci din protivă o va aproba cât mai îngrabă. În urma acestora așterne Baronul Pronai, ca Președinte al comitetului central, re­lația acelueași, carea cuprinde în sine părerea senioraților. (Aici trebue să însemnăm, că conventul din 4 și 6 Septem. ținut în Pesta au denumit un comitet central, care a fost în­­sărcinat a aduna și a înorândui voturile și opiniile date din partea fiește­cărui seniorat, despre care apoi să refereze în conventul următoriu­. Aceasta se întâmplă în ședința de astăzi și cuprinsul de căpetenie al relației așternute e următoriul: Toți seniorații se învoesc la aceea, că numai singur Sinodul e competent a împreuna legea aceea, ce hotărește constituția Bisericii. Fiindcă Biserica evanghelică în înțelesul articulului de lege al 4 și al 26 din anul 1791, are drept a ținea sinod, așa în înțelesul legii pomenite, să se facă Maiestății Sale o umilită arătare, că unde, cu câți representanți și despre ce obiect voește Biserica noastră a ținea un Sinod. Drept aceea seniorații au ținut numai astfel cu de consfătuiri, care sânt pregătitoare pentru Sinodu și în privința aceasta au statornicit niște princi­­pii fundamentale, care să servească procedurei Sinodului de bază și de îndreptariu. Ca temeiu la legea, ce se va compune în privința constitu­­ției Bisericii trebue să servească hotărârile păcii de la Viena, Nicoleburg și Linț, și legile din anii 1608, 1622, 1647, 1791, 1844 și 1848, cu adaogerea cuvintelor Maiestatea Sac. r. Apostolică din 31 decemvrie 1851. Ca unt gemeiu­l antic trebue să se privească coordinația biserii, așa, precum au fost ea pănă la anul 1848. Pe temeiul legilor acestora și a coordinației desvoltate într'un chip istoric, să se hotărască și să se statornicească au­­tonomia Bisericii. Mai departe să se hotărască și să se statornicească rela­­țiile Bisericii evangelice față cu statul și cu dregătoriile statu­­lui, precum și cu celelalte Biserici, chiar și lămurit. Atunci poate apoi avea loc spe adrosatiae, după care Maie­­statea Sa va apăra Biserica envanghelică de ori­ce feliu de vătă­­mări și asupriri. În sfâ­rșit obștele evanghelice, care se află în granița militară, în trebile bisericești să nu mai atârne de la dregătorii­­le militare. Punctele singuratice, despre care toți s­ au cei mai mulți dintre seniorați s'au dec­larat a nu se putea primi, sânt ur­­mătoarele: 1. Preferința statului preoțesc. 2. Proiectatul suprem con­­siliu bisericesc. 3 Noua împărțire a superintendențiilor. 4 Flcsarea șederii Superintendenților. 5. Nepublicitatea Conventelor. 6. Ștergerea instrucțiilor. 7. Trecerea cu vederea a trebilor de că­­sătorie. 8. Proiectata representanță a comunelor. 8. Proiectatul ajutoriu din vistieriea statului. După cetirea relației aceștia au provocat președintele pre representanți, ca să'și facă observațiile lor în­deobște s­au asupra fieștecărui punct deosebi, slobod și pe față. În desbaterile, ce au urmat după aceasta au observat D. Strocai, că un punct de mare însemnătate, adecă, întărirea dregă­­torielor bisericești din partea stăpânirei, s'au trecut de tot cu vederea. Aceasta însă e un foarte momentos, pe­ntru că dea­­că dreptul acesta de întărire nu se va hotărâ preție, atunci singur numai prin aceasta s'ar putea împedeca autonomia bise­­ricească.

Next