Telegraful Roman, 1858 (Anul 6, nr. 1-52)
1858-10-09 / nr. 41
162 Dela timpul acesta în care își încheie el cariera de erou, au trăit numai pentru sine și familia sa cea numeroasă, îngrijinduse totdeodată și de bunăstarea supușilor săi, și în zilele cele de pace se jertfea științelor și artei, care erau plăcerea lui. Castelele familiei, care sănt atătea monumente vii a gloriei străbunilor lui, le rădică acum de nou, zidi zidiri mărețe pe pămăntul său și înavuți galeria cea frumoasă cu tablouri noue și prețiose îngrijind prin aceasta și de artiștii, carii erau în viață, ca un decerate pobil. Principele Ioann Lihtenstain logodit luă în căsătorie pe Iosefina Sofia contesa de Firstenberg Vaitra, care iau dăruit mai mulți prunci. Ei au murit în Vienna în 20. Aprilie 1835 anii lui sunt: Alois Iosif născ. 26 Maiu 1796 Principe de Lictenstain și Nicolsburg, duce de Troppau și legerndorf, conte de Rittberg, cavaler al velerului de aur și a crucei mari a ordinului unguresc S. Ștefan, principe guvernătoriu, căsătorit cu Franțisca contesa Chinesei; Franțisc născ. 25 Febr. 1802 cavaler a ordinelui Maria-Teresian c. r. locotenent- marșal cămpestru, proprietar a regimentului de Husari N. 9. și comandator a corpului 1. călăreț de armată, căsătorit cu Iulia contesa Potoca; Carolnăsc. 14 iun. 1803 cavaler a velerului de aur c. r. general de călărime, proprietariu a regimentului de Ulani Nr. 9. și întăiul guvernant suprem de curte al Maiestatei Sale Împeratului, căsătorit cu Rosalia contesa Grime. Frideric născ. 21 Septemvrie 1807 căsătorit în 15 Septemvrie 1848 cu Soofia Luwe, Gubernator și General comandator în Ardeal, carele își sărbează astăzi ziua a 51 a națerei sale și spre a cărui glorificare îi aduce poporățiunea țerei dragostea și cinstirea din parte și. Eduard născ. 22 Februar. 1809 ctenent mareșal cămpestru, proprietariu r. Loroal regimentului pedestru N. 5. și comandant al corpului al 2 de armată. Principele acum gubernătoriu se bucură de o zi la ceilalți membrii ai sa familie numeroasă, șiicei acestei renumite din căsătoriile cele norocoase se vede o creștere favoritoare. Fie ca neamul acest înalt de principi să înflorească și mai departe pentru tron și patriă, pentru adevăr și dreptate! 8. V. Băltrad . Oct. Cărticica eșită în Tipografia diecesană despre prefacerea și schimbarea banilor noi ca și cărticelele de feliul acesta emite întralte limbi, întimpină o trebuință neapărată carea o vom simți de aici înainte în toate zilele. Ea ne arată proporția moretei convenționale față cu valuta cea nouă austriacă, carea va întra în cursa cu începutul lui Noemvrie c. p. și noi credem a ne împlini numai datoria, ce o avem, ca unii ce o am căpătat o întăiu în mână și neam convins despre trebuința ei, recomandânduo araților, Români, cu atâta mai vârtos căci aceea se poate câștiga din Tipografia noastră cu prea puțini cruceri și e menită pentru de a ne scăpa de unele perplecsități în care am putea veni acuma la început pănă ne vom deda cu banii cei noi. Ungaria Pesta 19 Septemvrie v. 1858. Astăzi pe la 7, pe 2 după ameazi se întâmplă un eveniment inima bună, și deosebi întristătoriu pentru poporul Romăni. Magnificul Domn Petru Mocioni de Foen căzu mort de mâna unui ucigătoriu! Avea la casa ea de curtea Jiu pe Francisc Pilati, și deoarece asupra acestuia i se arătară mai multe plănsori din partea locuitorilor, Mr. D. Petru Mocioni îl chiemă la sine, și după ce l'a ocărât pentru purtarea cea rea, ia spus că mai mult nu 'l poate suferi în casa sa. Pilați și grăind nesce cuvinte dure. Aceasta era pe la 10 ore dimineața. La 11 ore întrasem și eu ca să mi fac închinăciunea, și să mă arăt, că după o petrecere de doue luni în Bănat, merentorsei iară în casă ca crescătoriul nepoților Mă. Domn.Larilaiu sănătoc, și voioe, și așa amicabia coversă mai mult de 1 de oră. cătră 7, la 1, pecă Mo. D. Petru Mocioni, din datina, la preumblere, și rentorcându-se pe prănz, curteazul așteptând sub poartă, cum 'l văzuse aruncă asupră-i cu un cuțat de 8 degete de lulg și'l înfinse în pentea dreaptai. Mo. D. Petru Mocioni mai văcu vreo cățua pași ca să se suie pe drepte, însă slăbi și căzu cu feața la pământ ne mai sciind de sine nimic. Privitorii alarmară, și adunându-se ai săi, 'l duseră în chiliă și cercară toate, dar în momânt și dede sufletul îndărăpt la creatorul său, iară ucigătoriul rămase prine, și se drede în nâmile judecătoriei. De luăm în privință supunătatea causei preaduse, și celelalte rătăciuni, nu putem cugeta decât, că utigătoriul, seau fost smintit din fire, seau a fost un legako primit. Aruncând o privire scurtă asupra biografiei Mă. D. Petrul aflăm între oamenii cei rari. Dânsul s'a născut în 18 Oct. 1808 în Timișoara, șia gătat studiile cu eminență, și a depus riguroasele din legile magare cu vom răni neclar în Pesta. Prevăzut cu seiițe feliurite păși pe cariera politică, și șerbi ca diregătoriu parte la comitatul Crașeului, parte la al Torontalului, și dela acest din urmă, ca și un bărbat de partida conservativă, și ca și un eluptătoriu pentru înteresele înnaltului guberniu ales în 1847 de deputat la dietă, unde a dat dovezi despre artea sa oratoriă, talentul și spirtul său multilateral cultivat. În an. 1848, când erumaseră pepăduirile, adormitul în Domnul, întrunit cu fratele său Mă. D. Andreiu, din înnăscuta credință și alipire cătră prea înnalta casă împărătească, cu virtuțile acesteiui în Domnul fu chiămat de în.ces. reg. ministeriu, cările, la Viena, încă în 1849 pănă țânea mișca bărbat de încredere al Romănilor din Bănat, credincioși pentru casa augustă domnitoare. Aci a conlucrat Dânsul pentru egala rușăciune a Romănilor cu celelalte popoară în spirtul egalității grațios rostite de Măiestatea Sa Prebunul nostru împărat, pentru toate popoarele ce se află sub sceptrul pre înnaltei case împărătești. După finirea acestui lucru momentos pentru năciunea romană, răpausatul fu denumit din partea înnaltului ces. reg. ministeriu de dreptate ca consiliariu la forul cel. reg. suprem și de casfrumoase, pururea vețuitoare în sânul nobilei familiei Mocioniane. Bănat pentru vaugusta casă domnitore, s'a dechiărat în și pe lângă aceasta a conlucrat energice, cu sacrarea bunurilor și periclitatea vieței sale pentru cauza bună. Pe baza acestei credințe în faptă dovedite cătră pre înnalta casă împărătească, răpau lasațiune de unde după un șerbițiu de doi ani și ceruse dimisiunea pentru slăbita vedere de omi. Într'un an după aceea pierduse de tot lumina ochilor; un an întreg trăi în starea acasta de tot supărătoare, și după ce s'a copt pelușa, ce i-a învălit amândoi ochi, frații lui îngrijinduse pentru dânsul cu toată minime și sacrificarea, și muma sa cea blândă, iar ea atunci încă trăia, 'adusără la Berlin. Acolo au cu potoc operat la ochiul drept de renumitul Dg. de ochi Sgaffe, însă pentru repetitele înflămăciuni abia scenă după 4 luni de patul, în care suferia durerile cele mai torturoase, și cu trudă și recăpătă vederea ochiului. Dureroasa operăciune de orci 'i slăbi trupul în așa mod, încăt cei doi ani din urmă a vieței sale 'i fură de lipsă spre reculegerea puterilor baia din Sasteii dar când se rentoarse de aci în floarea însenătoșării, căzu de victimă perdute și în anul presinte la și rebreagă sănătaea deplină. Mă. D. Petru Mocioni a fost dăruit de la natură cu însușirile cele mai strălucite. Dânsul avea o inimă bună condureroasă, spirit înnalt, v talente eminente. - Dânsul fu cultivat în toate ramurile schințelor, și relăsă mai compuse în limba francă și germană, multe poesii - Dănsul a fost predat înnaltei case Împărătesei cu toată inima și sacrificarea, - nățiunea sa și-a iubit o ferbinte, - religiunea sa și-a stimat'o cu devoțiune. Dorințele sale adeseori rostite se vor încunoșciința mai târziu. Petru de Mocioni pu e mai mult! Plânceți-l, jeliți-l! Al. M. Marienescu. Vienna 26 Septemvrie. Gazeta vieneză de astăzi publică o lege nouă de recrutație, carea enumeră temeiuri de slobozenie parte permanente, parte vremelnice. De însemnătate mare pentru economia de câmp în întreaga monarhie, este temeiul de slobozenie permanent, însemnat în paragraful 21. uge„. acesta sloboade dela asentație: „Preposesorii de economii care leau moștenit, și nu sau împărțit în bucăți, deasa își au pe acelea locuința sa, îngrijesc însuși de economie și deaca proventul din aceea ajunge spre susținerea unei familii de cinci persoane, precum și: „pre unicul fiiu, seu lipsind acela, pre unicul nepot al posesorului seu al văduvei remne după unul ca acesta, carele stăpânește o economie, după cum stă în paragraful acesta, iar asenta la miliție, câte în §. 13, atât în privința posesorului seaua când adecă, la întâmplare deaca sub împrejurările hotăvăduvei lui, cât și în privința firului seaua nepotului, economia s'ar pustii.” "-ul 13 eschide dela îndatorirea la miliție pre unicul fiiu a unui părinte de 70 de ani (seau a unui părinte, seau văduve și mai tinere, însă slăbiți, mai încolo după moartea părinților pre unicul nepot, al unui moșneau moașe de 70 de ani și pre unicul frate al mai multor frați seau surori remași de tot orfani). Celelalte sloboziri permanente, seau trecătoare sânt în favorul Preoților tuturor confesiilor, amploiaților și studenților, carii vor avea testimonii bune de moralitate și progresu. - „APvg. Ztu.” Paris 1. Oct. Trășiterea unei note franțezești cătră stăpânirea papală, în privința răpirei copilului Mortara, se adeverește. Interesul, ce lau stârnit causa aceasta în toate clasele, fără osebire de confesie, e foarte viu, mai cu seamă lucră pentru ea consistoriile israilienești, și se zice, că nu numai consistoriul din Paris, dar și toate consistoriile din Franția și au aretat mirarea, că consistoriul central de aici nu au pășit mai energios în causa familiei ortara. Deaca se și simt poate oare carii membrii din consistoriul acela împiedecați prin relațiunea lor cătră Guvernul papal, Franța. înfiorătoria pentru toată