Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)
1859-03-26 / nr. 13
ȘI ȘII Telegraful ese odată pe septemănă: Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura foiei; pe affată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul este pe prenumerației pentru Sibiiu an 4. fl. m. c., iar pe o jumătate de an 2. fl. - Pentru celelalte părți ale Transilvaniei de la. Acumu VP. sibiiuzo, Martie, Iuno. și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 5. fl. ear pe o jumătate de anu 2. fl. 30 cr. Pentru prunc. și țeri străine pe anu 9 f. pe 7, an 4 fl. 30 cr. m. c. - Inseratele se plătescu pentru întâiea oară cu 4, cu litere mici, pentru a 1.77 a4.- Monarhia Austriaă- Sibiiu 25 Mai:. Vor fi 23 mai muște sepcimăni de cloudungatoriu, că ve ali ba măne, bum potea cunoște șai de aproape starea evenimintelor de vară, crezănd că poorii tei grei rădicați pe orizonul politic, se vor respira întro parte sau alta, și că așea vom potea ști odată masar unde, și cum stăpi? Dar toată așteptareaa pe ou pănă astăzi încă fără nici un resultat, căci abia se dezleagă o greutate, și numai decât - zece altele în loc. Spre deslegarea cei mai mari greutăți, spre resolvarea cei mai însemnate chiesții, a Italiei, se proectă un congresu, de vreo căteva săptămâni încoace, (precum știm din anii trecuți.) De atunci orice colupă ar fi întorsu omul prin toate jurnalele, abia mai putea afla altceva, decăt tot numai deospre congresu, despre acest tribunal suprem- deptinat pare chiar spre a dicta o sentință definitivă asupra lumei întregi, asupra omeniriei. Atăt în privința locului, că unde ar fi să se fie congresul căt și a persoanelor competente de a ocupa locul în congresu, au fost pănă astăzi veștile diferite. După ce se denumiră mai multe , opiniunile pre lăngă „Badea- Dar apoi pănă la începutul lui Maiu, e adeca se vorbește a se începe congresul, mai sănt încă vreo căteva zile, cine știe de căte ori se mai potu proecta alte orașe, și cine știe dacă nu se vor în schimba încă și alte împrejurări. Cine poate sta azi bun pentru ziua de mine? În proectul ce se făcu despre adunarea congresului nu se pomenea despre Sardinia nici o iată. Se poate cugeta, ce înverșiunare au putut causa știrea aceasta, cum că Sardinia va fi eschisă din congresu, în inimile italilor? Acum însă numai ca să se facă toate bune, ia da poate și Sardiniei locu în congresu, unde va fi representată, atăt ea, căt și celelalte state stale. Contele Cavur, care precum știm e ocupat astăzi cu călătoriile au și făcut acasă cunoscut, cum că Sardinia încă va fi representată în congresu, pe rănd „O. D. Poet” zice, că dacă va păși și Sardinia în lăuntru, nu se va face nici o treabă bună. Starea lucrurilor de față sar putea rezolva pe cale diplomatică numai fără de vuetul armelor, tocmai aceasta e pretinsă și Austria, ca înnainte de congresu adeca, să se desarmeze Sardinia, pe cănd aceasta de ar putea, ar aduna azi la sine armele din toată lumea. Austria pretinde desarmarea Sardiniei, dar aceasta zice, că ea sar pleca a primi condițiunea aceasta numai atunci, dacă va depune Austria mai întăii armele. Contele Savory, după „Nord” se zice că sar fi dechiarat întracolo, că celui mai puternic i se cade a merge cu exemplulu cel bunu înnainte, și cu celui mai slabu, care se înarmează numai pentru aceea, de a se putea ținea în contra celui mai tare. Destul arăta, că nu aflăm încă pănă astăzi nimic ce ne ar potea promite o speranță prea mare, nice chiar din congresu, căci după cum se pare, nice prin Paris nu și prea bate nime capul de a îmndupleca pe Sardinia a depune armele, ce ni le adus jurnalele la toate zilele, ba veștile pe spunu că înarmările învaintează încă tot mereu, atăt în Italia căt și în Franția. Toată starea de față se vede a lua din zi în ci un caracter tot mai tare de răsboiu; și așea prin urmare, speranțele de pace încă se tot mai împuținează. În Franția se mai mărescu însă și regimentele, și îngrijirile încă crescu tot asemenea. Molo sănt astăzi unii, carii stau a trage la întoiala dacă ore se va mai și aduna congresul, sau pas iar alții lau botezat „Ccongresu de răsboiu” Destul că aruncăndu o oche preste atătea aimar de pregătiri, preste atătea înarmări, iar de lato parte văzându trebile stăndu arăta de sucige și întortocate, mai cugetăndu apoi și la prezentarele cele multe pe care le fac unii și alții, nu despre resultatul com einiei. Bun e Dumnezeu, însă oamenii sau abătut departe dela cărarea păcii. Cine a trăi va vedea. D. nu ști ce să cugeți, nice Comisariu al c. r. Prefecturi din Brașovu, și sau aulat de esactu și bunu La reviolarea acestui Computu din anul trecut, sau hotărât, ca în locul fostei Prezidente D-ei Ana R. Orghidan, care a trecut la familia sa în Romănia, să se aleagă altă Presidentă și alt comitet, îndată ce va sosi deja în Guvernu al țării ceruta reuniunei. Iar pănă atunci sau încredințat arhiva și Effectele, D-ei Protopopesc Zoe I. Petricu, ca locuțiitoarei de Presidentă. Cassa însă de bani cu obligățiile a rămas totula D-a Casierița Maria G. David. În anul acesta 185% sau trimie în două rănduri înaltului Guvernu spre împărțire 468 c val. austr. pănă acum sau dat la 16 orfane 160 fl.m. c. mai au să primească 30 orfane 300 cr. val. austr. Comitetul reuniunei. Computu reuniunei a femeilor romăne pe 8 ani. Dela înființarea ei, seu 1849, pără la 1, Maiu 1858, dela 15 Dechemvrie au întratu în fond colecte, în mon. conv. 15993 fl. 53 cr. Capitalul se află În 21 dulieuri private, tot cu cauțiune, 21 12 „de împrumut naționalu Loos a lui Walepstein. „Cassă Bancpote și aramă 151 fl. 10 cr.m. p. că ar sta în legătură mai multe combinațiuni. După cum tredu unii se zice că Principele ar călători la Viena numai în treburi familiare, și mai vărtosu pentru de a se rentoarte de acolo cu înnalta sa Princesă, și așea prin urmare, că Principele abia ar zăbovi în Viena vreo două zile. După părerea altora apoi călătoria aceasta ar avea o însemnătate curat politică. Unii credu că Principele ar fi călătorit de aci spre a convinge pe puterile Europene despre dreptul ereditariu al Serbiei, și a mijloci întrevenirea acelora, pentru de a recunoaște și Porta dreptul acesta; întraceea toți cei ce cunoscu tăria caracterului Principelui Mihailmai că nu vor putea da nici un crezământ opiniunei acesteea. Principele Mihailo e deajunsu convinsu cum că dănsul posede dreptul de Principe ereditariu, în înțelesul cuvântului, și cum că Poarta nu pote denega dreptul acesta, fără de a nu vătăma tractatele cele mai de căpetenie, ce există încă întră aceea și întră Serbia , și avea prin urmare o asemenea călătorie se pare a avea alt scopu mai mare. *) 2 creițari din frângeri. Acest computu 1858 de delegatul deslușește destul rănduială sau revidat pentru modalitatea de bine în la 20 Noemvrie 8. al statutelor alegerei, ce nuse sau dat ajutoare la orfane. Spese ordinare „1 pluti Viena, la Pesta, și Cu călătoria Principelui 4624 „ 45 cr. 20618 fl. 33 cr. aci mai departe la Mihail se vorbește de amenzi la Zemlin, pănă de unde apoi pe corabiera de interesee - a rămas capital neatinsu. Prospect general pe toți optuapi. --- Capital 3 1 neatingibil .am. -este tot ajutoarele spese ordir-curentul orfeline orfeline nari peste tot mon. conv. ol. l. cr. l. cr.l. lur. l. cr. fl. cr. l. cr. 188 ti 5859377383 11 401219 82 5303 127206 112 3810 77 iuul Tt180777103710 fu5 37380) 6GGPI 30711 FIUTUU Vval ș e.tunilonzule 2) 6 pii 777 iuu JTtro8 uzăer uu 3198 10) 38728) OGĂI 218071197T02 DI ieu TUtpiolăoepe 30 1929) Go Pe)23037269122 1059 16 subcubutun eu7720 1821832851801 8156GJDGUTEP18 leuă i jiplo a60 1101 904 145 1898)18740) 416710) 188 iuui IT7Tt ITAR) I611736) 2121 353780 6278189uL637 Suma generală /71509937 537/16247457206183371679407 6177 1607)2327726 IS701) 1679ol. 40 647., 46 vr. 2327fl. 28„ 18,291 fl. zbr.”) Serbia. Un Corespodinte al Zidariului din Pesta, scrie din Belgradul Serbiei, cum că Principele Mihail au plecat în 27 Mart. p. la 11 oare înnainte lui