Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)
1859-11-19 / nr. 47
i R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an d. dl. 20cr.vacar pe jumătate de an 2. al. 10 cr. Pentru o celelalte părți ale Transilvaniei Telegraful ese odată pe septemănă. Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura foiei, pe aflată la C. și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 5. fl. 25 cr.iar pe o jumătate de anu 2. fl. 627 cr. pentru princ. și țeri străine pe anu 9f. 45 cr pe j an 4 fl. 72 cr. v. a. Inseratele se plătescu pentru întâiea oră cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oră cu 57 cr. și pentru a treia repetire cu 37 cr. v. a. ZECEC GUCECU Sărbiiu Monarhia Austriacă. ”a Noemur, Maestatea Sa ar. Apostolică prin prea înnalta oturire din 20 Noemvr. n. a. c. sau îndurata a dărui postările vacante de Consiliari de secțiune în Ministeriul de Justiță, Domnitoru: Iosif Cemperle - Consiliariului la șpribunalulu supremu Venețianu, Gustav Li 4uoțchi - Consiliariului la tribunalulu supremu din Pojonu, și Vasilie Polau Consiliariului la tribunalul suprem din Ardelu și de presentu Assesoru la tribunalulu supremu urbarializează pe Comținistul și secretariul ministerialu - titulariu al acestui Ministeriu - Carol de Fișeru, pe Consiliariul Aloisiu Șalanschi, pe Consiliariul tribunalului din Praga Teodoru Moru, și pe coministul Ministeriului de Justiță Ioan de Lucac, sau îndurnatu prea grațiosu ai denumi de Secretari ministeriali în Ministeriul de Justiță. Dețină împărtășirea direcțiunei c. r. Academii de azi, sau înscriși în anul școl. 18”. 153 de auzitori. Aceștia se află după naționalitate: 64 germăni, 56 unguri, 28 romăni, 1 Boemu, 1 suriu, 1 Sloveanu, 1 Francezu, 1 Armeanu. La TUL ( - olaltă oE.3 După religiune: 60 Rom. catolici, 13 gr. cat. 15 gr. orient. 42 evangelici de confesiunea ausburgică, 17 evang. de confesiunea elvetică, 6 Unitari. La olaltă 153. Sibiiu 17 Noemvr. Abia ce scriserămu în N-rul tr. cumvă Franța nu încuviință nici alegerea lui Saghignan nici pe acea a lui Yponsamragni, și iată că lucrul se află cu totul altmintrelea. Causa cea de căpethine pentru ce reprobă deocamdată Franția această alegere se vede acuma pe față. Sau fostu pomenitu cum că Austria saru fi declaratu a nu subscrie tractatul de pace în Țiurih, dacă va rămânea în valoare atărarea adunăriloru naționale din Principatele stale, care votasere a da regința în măna unui bărbatu alesu de povoru, fără privire Principiloruestronați. Daru apoi ietă în, curg. se în schimbare în Țiurih ratificatele tractatului de pace întră împuterniciții Franției, Austriei și a Sardiniei, și „Constituționelul” din Franconi că în care vestește lumea, totu atunci aduce și ua un articul, repința lui Vponsamrafni în Italia de mijlocu din potut înțălege fără vreo sfărmare de canu, cumbcă articul pomenitu sau scrisu numai atunci, după ce în Paris primisere veste sigură despre înschimbarea ratificateloru. O asemenea portare firește n'au pututu să facă nici o impresiune prea plăcută în Viena, mai vărtosu dacă e dreptu - zice „Mand.” cum că Austria saru fi declaratu întropată la cabinetul din Paris, rervenire din partea Piemontului, ginja unui Principe din casa Savoei domnitoare, ci și acea a vreunui amploiatu sardin, și prin urmare în un asemenea casa, se vede absolvată de datorința sa de a nu întrăpeni în Italia de mijlocu. Cuprinsul acestei note austriace se zice a se fi și făcut cunoscut din norma Franției cabinetului din Turinu. Pe căndu dată se aștepta acum ca guvernul franțusescu să pățtească cu energie la mijlocu spre a împedesa votarea adunăriloru pomenite din Italia, cată în ziua următoare 1 curg, pășește și „Monitorul” pe tapetu, și zice că Franța primește denumirea uni Vponsamragni de Reginte în Italia de mijlociu, - după descoperirea făcută din Turin- în chipa de garanță de ordine. Așea doră numai în cage nici o îndoială, că doară toate evenimintele ceste mai rele decurse în Italia, nu saru fi sevârșitu cu știrea Franției. Greutățile dară, ce din zile zi totu se mai înmulțescu și crescu, au ajunsu astăzi la culmea aceea, încă nu numai congresul și e îndoială dacă se va putea așeza chiaru și congresul. Versiunile ce cerculează despre adunarea congresului săntu atăta de diverse, mul ce să crează. Abea vreo căteva zile de căndu aflarăm, că deschiderea congresului sau otărât pe 15 Dechemvrie n. și astăzi aflăm, că acela se va ținea numai în Ianuarie 1860, eau mai știe Dzeu cănd? Vestul, că cu căt seamăna șai îndelungatu, cu atăta mai vărtosu voru crește și se voru înmulți greutățile. Toscana, au elobozit un feliu de memorial cătră poterile europene, cărora le arată întrun modu împuitoriu purcederea ce are a urma congresul, în privința Italiei, și respective a Principateloru Itale. (Vezi memorialul Toscanei sub Italia. Pecăndu aflăm că Anglia după mai multe îmbieri e rbsolută totuși a lua parte la congrese, auzim că Austria de la promulgarea cum că Vponsammeni e recunoscut ca regente aleșe de popor, au începutu a fi mai rece cătră ținerea aceluia. „Wanderer” zice totuși: „Noi primirăm, că vestea aduse de „Ghimeș,” cum că Austria rumai acum după ratificarea tractatului din Țiuriharu vrea a refuza ținerea congresului, e o faimă de puțină credință. Guvernulu austriacu trebue că au primit încredințarea despre aceea, cum că nu numai un că n'are nici prospect la congresu pentru împlinirea dorințelor sale cu privire la Italia, ci că în conferințele aceluia se voru lua încă și alte întrebări (o foie din Briusella,vorbește chiarși despre chestiunea maghiară) la a cărora discusiuni cabinetul vienez nu se va elobozi odată cu capul.” Pre lăngă toate împăreterile ce saru părea a se ivi între Franția și Anglia, sau mai bine zicănd între jurnalele acelora, din căte sau observat pănă acuma, întraceste două puteri nu lipsește conțelegere în privința Italiei în că alianța între dânsăle cel congresului va dovedi acasta faptă. Atăta numai, puțin acum îngrabă nu se poate rupe. Brașovul, Noemvr. Comitetul reuniunei femeilor atomăne, serbă după obiceiu și în anul acesta ziua Maestății Sale Împărătesei Eliea 77 înnălțăndu rugăciuni ferbcinți pentru fericita și îndelungata viață a Prea Înnaltei pa În Biserica Saăintei adormiri din cetate se celebră sfănte liturghie de trei preoți, la sfărșitu cegii P. C. D. Prot. I. Petricu o rugăciune din genunchi, apoi se sluji părăstasu pentru părinții orfaneloru căzuți în resbelulu tr. din an. 185%. După eșirea din Biserică se adunare membrele active ale reuniunei în Sala pimpastală, unde se află și M. Sa D. c. r. Prefectu Griuer. Prezidenta comitetului Doamna Zoe Petricu, descoperi D lui Prefecturările cele cordiale din partea comitetului, și gratuiă ziua onomasticei Maestatei Sale Împărătesei, apoi deschisă adunarea prin o cuvântare acomodată și așternu socoteala anuală, din care se văzu un sporiu preste 1000 fl. m. c. afară de vreo 450 fl. împărțiți la orfeline. Apoi se proectă ca o parte din venitul anualu al fondului reuniunei să se întrebuințeze pentru înființarea unei școale de lucru pentru fetițele din Brașovu, mai cu seamă în folosul orfaneloru. Se votă mai în acolo, pentru o învățătoreasă iscusită în lucrurile ce se ceru astăzi dela o economă bună 300 ani, și pentru doi învățători cari se propună alte sciințe precum: Religia, datorințele mameloru de familie, gramatica, istoria, aritmetica ș. a. căte 100 fl. la unul. Totu cu estă ocasiune se mai otărâ că îndată ce va erga starea fondului, să se dee un ajutoriu spre înființarea și a altei școli asemenea pentru lucru, în vreunul din orașele: Bălgrad, Blatiu, Sibiiu, Zlatna sau Medieșu. Mai pe urmă apoi dănduși comitetul de pănă acuma dimisiunea, se alese altul cu totul nou, în fruntea căruia remase cu o majoritate întreagă de voturi iarăși Doamna Zoe Petric de Președintă. V. V. 13/ Clujiu 7*/., Noemvrie. De multu, tare de multu n'au mai desvoltatu orașiul nostru o mișcare plină de viață, de multu n'au luatu o asemenea față sărbătorească și n'au esprimatu asemenea chiote de bucurie, ca chiaru în zilele acestea. Înnaintea an. nostru publicu e prea bine cunoscutu, că acumumai patru ani de zile se formă o reuniune pentru de a înființa un museu patrioticu, care prin offerte patriotice se fundă apoi aci în orașiul nostru. Statuetele meseului acestuia sancționate de Maestatea Sa c. r. Apostolică, se și înse țânu cea dintăiu adunare spre ponetrimisere reuniunei 23 însă în vara trecută. Învainte încă cu vreo scăteva zile de a se înțepe adunarea generală, în totu orașiul Tătorești, despre bărbații cei mai însemnați ai patriei noastre și cu deosebit ai națiunei maghiare, carii se așteptau, și carii curgeau aci pe întrecute din toate părțile. Mulți grăbirea se înscrie, cu sume nouă cerute spre a potea lua parte la a la dreptul „e cu putință,” care sau cum că dănsa privește de o iinu numai re -.. -- încăt abea mai știe o- Curgerea trone a Reunsupei. rea acestora statute în lucrare, tarea mai departe, stiu n'auzoi altu ceva, decăzu despre și spre consul- pregătiri serno