Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-06-30 / nr. 53
Onóre dar acestui poporu moderatu, trézu, seriosu si ascultatoriu ! Si onóre tuturoru conducatorilorului! Noi astfelu sî nu altmintrea suntemu convinși despre portarea conducatoriloru poporului nostru românu cu prilegiulu alegeriloru, sî adica ca acei’a s’au nevoitu a lumină s’ a povatiui poporulu pe basma morala a libertății constitutiunale ; de aceea am sî vediutu din partea alegatoriloru români numai portare corecta la alegeri. Sî totuși jurnalistica magiara din Clusiu altmintrea caracteriséza pre Archiiereii sî intelligent» nostri. Pentru Archiierei dîca, ca ei sub blastema au opritu pre Românii sa nu voteze pre alții decâtu pre Români, ear pentru intelligenti, ca am fi intrebuintiatu nisce agitațiuni comunistice. *) Dar sa nu gandésca cetitorii nostri , ca amintit’a jurnalistica clusiana magiara numai atât’a si nu mai multu aru fi scrisu despre conducătorii sî intelligintii natiunei romane, pentru ca in nr. 79. din Kol. Közlöny si Korunk se aducu doi articuli lungi, unde tem’a despre cele ce amu citatu mai susu este desbatuta intr’unu tipu sî intr’o mesura, care pe deplinu arata pe fatia atâtu malitî’a incorigibila, câtu sî miserabilitatea jurnalistica din partea Redactîuniloru aceloru foi unguresci din Clusiu. Sî de aceea nici ca ne lasamu in vreo refrângere meritoria a loru, mai cu sema sî pentru aceea, pentru ca aducu numai vorbe góle, va sa duca calumnii proste, dar nu sî fapte, sî afla astfelu de jurnalistica miserabila sî condusa de maliția incorigibila o despretiuima ca omenii rabdarei, dar totuși tragemu atențiunea Regimului la acești doi articoli plini de espresii turburatóre pentru tiara si națiunile eii. — Resultate din alegerile dietale. (Urmare) Pentru scaunulu Sighisiorei (cerculu de susu), Senatorulu Fridericu Roth , (dupa ce ’n alegerea 1, se alesese Par. Schuller, deputatulu cetatii). Pentru comitatulu Huniedorei, in cerculu Geoagiului: Judele processualu Petru Demianu , in cerculu Puiului Senatorulu Balasiu. (Gaz. Transs. dîce ca d. Cam Papfalvi. Red.) nai; ‘céi fair «iș Pentru oraainla Brasiova ca alu doilea deputatu: Carolu Manger. Pentru comitatulu Clusiului (cerculu alu treilea): Assessorulu pe sedica Ladislau Vayda. Pentru comitatulu Albei de josu . Gavriila Munteanu Directoru gimnasialu si Nicolau Gellatiu Assessoru la Tabl’a regesca. (Celelalte alegeri inca necunoscute). Sabiiu in 28 Iuniu. Siedinti’a lunari a (pe Iuliu) a Comitetului Associatiunei, cu tóte ca prin Presidiu se anunttase tinerea eii, din lips’a receruta a membriloru nu s’a pututu tine. Sabiiu in 28 Iuniu. După unu telegramu sositu eri aici alegerea din Vintiu, impartîndu-se numele candidatului Gaitanu in trei nume, au reesitu asia: Nicolau Gaitanu 676, Gaitanu 371, Barcsai Árkos 376, Gaita Nicolau 63 voturi, iar fatalele schimbări de nume! Sî iar pedantismulu acel’auritu, care stracura tîntiariulu sî inghite camila ! Pentru ce are la astfelu de ocasîuni sa nu póta intreba cemamissiunea de alegere pre tieranulu votanta sî a dou’a si a trei’a ora, ca pre cineva? — decâtu ea insasi sa faca confusiunii Sabiiu in 28 Iuniu. D. Vicepresiepinte gubernialu Popp , dd. Consiliari guberniali Grossz, Dunca, Bologna, Alduleanu si alte persone inalte se afla de cateva dile in Sabiiu. Mediasin 20 Iuniu (Intardiata). Resultatulu alegerei deputatului dietalu pentru cerculu din josu e pe scurtu urmatoriulu . Dintre 1135 voturi au priimitu Parochulu ev. lut. din Mediasiu Iosifu Fabini 826, Assessorulu de Sedri’a districtuala din Naseudu Basiliu Axente 145 (ale Româniloru). Br. Reichenstein a avutu 1 votu, datu de iosu si d. Superintendintele. Absenți au fostu Români 22, Iasi 140. •} V«di „KotozíVári Közlöny“ ti „Korunk“ nr. 79. Clusiu in 5 Iuliu. nn 30 Iuniu si 1 Iuliu a. c. s’au tînutu alegerile deputatiloru dietali in Comitatulu Cojocnei , s’au alesu deputați pentru cerculu Mociului Demetriu Moga cu 977 voturi, votându 1209, Hoszu Iosefu a capetatu 179 voturi; pentru Milasiulu mare Paulu Dunc’a cu 1312 voturi, votându 1986 și repetându Eugenu Trauschonfels 654 și loanne Hoszu 117 voturi; pentru cerculu Cojocnei loanne Fekete Canonica din Blasiu cu voturi 758, votându 1221; și Biro Paul capetându 443 voturi, intrele cercuri fiindu voturile intre mai multe impartite ; pentru Gileu se va votisa din nou in 6., pentru Almasiulu mare in 8 Iuliu a. c., avendu in Gileu Ladislau Vajda si Cornițele Eszterházi Kolomán assemenea voturi, si fiindu unu votu pentru cornițele Emericu Miko, neavendu nici Vajda nici Eszterhazi majoritate absoluta; in Almasiulu mare au sistatu cora missiunea de alegere presidele Commissiunei, pentru ca a vediutu, ca candidatulu Magiariloru B. Ludovicu losika nu are sperantia a capata majoritate. Ast’a e caus’a adeverata a sistarei Commissiunei, si nu aceea ce o aretau ca candidații noștri aru fi facutu sub cursulu alegerei nesce fapte, care se qualifica că crime. Actulu acest’a in sensulu decisiunei Comitetului centralu se va substerne înaltului Guberniu pentru urmandele dispositiuni— eu aici nu am fostu fatia, inse cei ce au fostu, spunu ca Romanii nostri in numeru preste 2000 s’au purtatu asta de seriosu, catu joacaru ca era ocasiunea deschisa, nici ca s’au imbatatu vreunulu, nici s’au lasatu a se spariu prin ameninttari , ca Josika le va lua pasiunea de nu voru voti sa pre elu, ci au voti satu toti pe Popp Leontinu, assessorulu sediiei judiciare a Comitatului Cojocnei. Asia s’au pornntu Românii noștri in toate cercurile, inclusiu a fostu Candidatulu Magiariloru Biró Pavel. Nici aici n’au pututu abate încercările partidei loru, nici pre unu Românu;— in Puszta Kamaras (loculu alegerei pentru cerculu Mociului) s’au cercatu din partea Magiariloru care avea candidata pe Iosifu Hoszu .— (Domni’a sea este Perceptorulu celu in anulu 1860 nenorocitu din Mociu.) —• multe midilóce, dicendu Româniloru î veti plați de trei ori atât’a dare, veti fi toti catane si Germani, de nu veti alege pre Hoszu. Românii si aici au statu constanți pe lângă candidatulu loru Demetriu Mog’a. M’am miratu, ca Românii nu s’au plecatu nici la promissiunile, nici la ameninttarile Unguriloru— poledoara din causa ca Preoții loru au statu ca niste credintiosi Pastori in mediloculu loru. Dreptu ca Preotimea cercului acestui’a a datu unu semnu tare vederatu, ca déns’a este demna de chiamarea sea. Nu potu lasă aici nementiunatu pre tinerulu preotu din Cătină Moinaru, care după sânt’a liturgia in 30 Iuniu a tinuta la o multîme de Români de mai multe mii— o asta vorbire câtu toti am lacrimatu,— aretându-le scopulu alegerei, provocândui la unire intre sine, — au vorbitu totu acolo si candidatulu nostru d. Mog’a rugându pre adunați sa se de‘departe die dintre ei aceia , cari nu aru avea cugete curate. Au trecuta doua dale, si Românu beata nu s’a vediutu in Satulu alegerei.— an• Asia s’au intemplatu alegerea in cea mai mare liniste. Totusi in gazetele Magiare ,,Kpl. Közlöny“ si,,Korunkő1 se afla si despre comitatulu Clusiului asia recriminatiuni, câtu de un asin sei ca suntu minciuni,insumi m’asiu sparia de ele; insa nu ve spariati, Româniloru nimica, ca caus’a vóstra este sfânta, si fiindu voi uniti in animi, avendu credintia catra Inaltulu Imperatu, catra barbatii natiunei si catra natiune, vom avea viétia nemuritóre. In contr’a alegerei din P. Kamaras an data o protestatiune B. Kemény Gyula, C. Francisu Boldi cu inca 14 soli ai loru, toti Magiari, plin’a de minciuni aceea s’a cetitu in 4 Iuliu la Comitetulu centralu , si s’a decisu, a se tramite la innaltulu Guberniu cu actulu alegerei, insa credintiunalu s’a datu si lui Mog’a, si lui Fekete, Dunc’a inca si va capela credentiunalulu. In credinti’a Comitetului din 4 Iuliu s’au tînutu oratiuni pline de veniru din partea membriloru Magiari, s’au esprimatu dorerea, ca n’au nici unu deputatu din comitatu. Membri Români au statu curagiosi si n’au lasatu nici o iota a Magiariloru, fara a le respunde barbatence, dicendu: Nu repara ren, Domniloru 1 ca noi dara vomu avea 5 deputati depe sate, si D-Vastra 1 din Banii Hunyad, altulu din Costogn’a, gi doijdin Clusiu, unde sunteti in majoritatel — La