Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)

1863-06-30 / nr. 53

Onóre dar acestui poporu moderatu, trézu, seriosu si ascultatoriu ! Si onóre tuturoru conducatoriloru­lui! Noi astfelu sî nu altmintrea suntemu convinși despre portarea conducatoriloru poporului nostru românu cu prilegiulu alegeriloru, sî adica ca acei’a s’au nevoitu a lumină s’ a po­­vatiui poporulu pe basma morala a libertății constitutiunale ; de aceea am sî vediutu din partea alegatoriloru români nu­mai portare corecta la alegeri. Sî totuși jurnalistica magiara din Clusiu altmintrea caracteriséza pre Archiiereii sî intelli­gent» nostri. Pentru Archiierei dîca, ca ei sub blastema au opritu pre Românii sa nu voteze pre alții decâtu pre Români, ear pentru intelligenti, ca am fi intrebuintiatu nisce agitați­uni comunistice. *) Dar sa nu gandésca cetitorii nostri , ca amintit’a jurnalistica clusiana magiara numai atât’a si nu mai multu aru fi scrisu despre conducătorii sî intelligintii natiunei roma­­ne, pentru ca in nr. 79. din Kol. Közlöny si Korunk se aducu doi articuli lungi, unde tem’a despre cele­ ce amu citatu mai susu este desbatuta intr’unu tipu sî intr’o m­esura, care pe deplinu arata pe fatia atâtu malitî’a incorigibila, câtu sî miserabili­­tatea jurnalistica din partea Redactîuniloru aceloru foi ungu­­resci din Clusiu. Sî de aceea nici ca ne lasamu in vreo refrângere meritoria a loru, mai cu sema sî pentru aceea, pentru­ ca aducu numai vorbe góle, va sa duca calumnii proste, dar nu sî fapte, sî afla astfelu de jurnalistica mise­­rabila sî condusa de maliția incorigibila o despretiuima ca omenii rabdarei, dar totuși tragemu atențiunea Regimului la acești doi articoli plini de espresii turburatóre pentru tiara si națiunile eii. — Resultate din alegerile dietale. (Urmare) Pentru scaunulu Sighisiorei (cerculu de susu), Senatorulu Fridericu R­o­t­h , (dupa­ ce ’n alegerea 1, se a­­lesese Par. Schuller, deputatulu cetatii). Pentru comitatulu Huniedorei, in cerculu Geoagiu­­lui: Judele processualu Petru D­e­m­i­a­n­u , in cerculu Puiului Senatorulu Bala­si­u. (Gaz. Transs. dîce ca d. Cam Papfalvi. Red.) nai; ‘céi fair «i­ș Pentru oraainla Brasiova ca alu doilea deputatu: Carolu M­a­n­g­e­r. Pentru comitatulu Clusiului (cerculu alu treilea): Assessorulu pe sedica Ladislau V­a­y­d­a. Pentru comitatulu Albei de josu . Gavriila Munteanu Directoru gimnasialu si Nicolau G­e­l­l­a­ti­u Assessoru la Tabl’a regesca. (Celelalte alegeri inca ne­cunoscute). Sabiiu in 28 Iuniu. Siedinti’a lunari a (pe Iuliu) a Comitetului Associatiunei, cu tóte ca prin Presidiu se anun­­ttase tinerea eii, din lips’a receruta a membriloru nu s’a pu­­tutu tine. Sabiiu in 28 Iuniu. După unu telegramu sositu eri aici alegerea din Vintiu, impartîndu-se numele candidatului Gaitanu in trei nume, au reesitu asia: Nicolau Gai­ta­n­u 676, Gaitanu 371, Barcsai Árkos 376, Gai­ta Nicolau 63 voturi,­­ iar fatalele schimbări de nu­me! Sî iar pedantismulu acel’a­uritu, care stracura tîntiariulu sî inghite camil­a ! Pentru­ ce are la astfelu de ocasîuni sa nu póta intreba cemamissiunea de alegere pre tieranulu vo­tanta sî a dou’a si a trei’a ora, ca pre cine­va? —­ de­câtu ea insasi sa faca confusiuni­i Sabiiu in 28 Iuniu. D. Vicepresiepinte gubernialu Popp , dd. Consiliari guberniali Grossz, Dunc­a, Bologna, Alduleanu si alte persone inalte se afla de cate­va dile in Sabiiu. M­e­d­i­a­s­i­n 20 Iuniu (Intardiata). Resultatulu a­­legerei deputatului dietalu pentru cerculu din josu e pe scurtu urmatoriulu . Dintre 1135 voturi au priimitu Parochulu ev. lut. din Mediasiu Iosifu Fab­ini 826, Assessorulu de Se­­dri’a districtuala din Naseudu Basiliu Axente 145 (ale Ro­­m­âniloru). Br. Reichenstein a avutu 1 votu, datu de iosu si d. Superintendintele. Absenți au fostu Români 22, Iasi 140.­­ •} V«di „KotozíVári Közlöny“ ti „Korunk“ nr. 79. Clusiu in 5 Iuliu. nn 30 Iuniu si 1 Iuliu a. c. s’au tînutu alegerile deputatiloru dietali in Comitatulu Cojocnei , s’au alesu deputați­ pentru cerculu Mociului De­­metriu Mog­a cu 977 voturi, votându 1209, Hoszu Iosefu a capetatu 179 voturi; p­entru Mil­a­s­i­ul­u mare P­a­u­lu Dunc’a cu 1312 voturi, votându 1986 și repetându Eugenu Trauschonfels 654 și loanne Hoszu 117 voturi; pe­nt­ru cerculu Cojocnei loanne Fekete Canonica din Blasiu cu voturi 758, votându 1221; și Biro Paul cape­­tându 443 voturi, in­trele cercuri fiindu voturile intre mai multe impartite ; pentru Gileu se va votisa din nou in 6., pentru Almasiulu mare in 8 Iuliu a. c., avendu in Gileu Ladislau Vajda si Cornițele Eszt­erházi Kolomán assemenea voturi, si fiindu unu votu pentru cornițele Emericu Miko, neavendu nici Vajda nici Eszterhazi majoritate absoluta; in Almasiulu mare au sistatu cora missiunea de alegere presidele Commissiunei, pentru ca a vediutu, ca candidatulu Magiariloru B. Ludovicu losika nu are sperantia a capata majoritate. Ast’a e caus’a adeverata a sistarei Commissiunei, si nu aceea ce o aretau ca candidații noștri aru fi facutu sub cursulu alegerei nesce fapte, care se qualifica că crime. Actulu acest’a in sensulu decisiunei Comitetului centralu se va substerne înaltului Guberniu pen­tru urmandele dispositiuni­— eu aici nu am fostu fatia, inse cei ce au fostu, spunu ca Romanii nostri in numeru preste 2000 s’au purtatu asta de seriosu, catu joacaru ca era oca­­siunea deschisa, nici ca s’au imbatatu vreunulu, nici s’au la­­satu a se spariu prin ameninttari , ca Josika le va lua pasiu­nea de nu voru voti sa pre elu, ci au voti satu toti pe Popp Leontinu, assessorulu sediiei judiciare a Comitatului Cojocnei. Asia s’au pornntu Românii noștri in toate cercurile, i­n­clusiu a fostu Candidatulu Magiariloru Biró Pavel. Nici aici n’au pututu abate încercările partidei loru, nici pre unu Românu;— in Puszta Kamaras (loculu alegerei pen­tru cerculu Mociului) s’au cercatu din partea Magiariloru care avea candidata pe Iosifu Hoszu .— (Domni’a sea este Perceptorulu celu in anulu 1860 nenorocitu din Mociu.) —• multe m­idilóce, dicendu Româniloru î veti plați de trei ori atât’a dare, veti fi toti catane si Germani, de nu veti alege pre Hoszu. Românii si aici au statu constanți pe lângă candi­­datulu loru Demetriu Mog’a. M’am miratu, ca Românii nu s’au plecatu nici la promissiunile, nici la ameninttarile Ungu­­riloru— pole­doara din causa ca Preoții loru au statu ca ni­ste credintiosi Pastori in mediloculu loru. Dreptu ca Preotimea cercului acestui’a a datu unu semnu tare vederatu, ca déns’a este demna de chiamarea sea. Nu potu lasă aici nementiunatu pre tinerulu preotu din Cătină Moina­ru, care după sânt’a liturgia in 30 Iuniu a tinuta la o multîme de­ Români de mai multe mii— o asta vorbire câtu toti am lacrimatu,— aretându-le scopulu alegerei, pro­­vocândui la unire intre sine, — au vorbitu totu acolo si candidatulu nostru d. Mog’a rugându pre adunați sa se de‘­­departe die dintre ei aceia , cari nu aru avea cugete curate. Au trecuta doua dale, si Românu beata nu s’a vediutu in Satulu alegerei.— a­n­• Asia s’au intemplatu alegerea in cea mai mare liniste. Totusi in gazetele Magiare ,,Kpl. Közlöny“ si,,Korunkő1 se afla si despre comitatulu Clusiului asia recriminatiuni, câtu de un asin sei ca suntu minciuni,­insumi m’asiu sparia de ele; insa nu ve spariati, Româniloru­­ nimica, ca caus’a vóstra este sfânta, si fiindu voi uniti in animi, avendu credintia catra Inaltulu Imperatu, catra barbatii natiunei si catra natiune, vom­ avea viétia nemuritóre. In contr’a alegerei din P. Kamaras an data o protesta­­tiune B. Kemény Gyula, C. Francisu Boldi cu inca 14 soli ai loru, toti Magiari, plin’a de minciuni­ aceea s’a cetitu in 4 Iuliu la Comitetulu centralu , si s’a decisu, a­ se tramite la innaltulu Guberniu cu actulu alegerei, insa credintiunalu s’a datu si lui Mog’a, si lui Fekete, Dunc’a inca­ si­ va capela credentiunalulu. In credinti’a Comitetului din 4 Iuliu s’au tînutu oratiuni pline de veniru din partea membriloru Ma­giari, s’au esprimatu dorerea, ca n’au nici unu deputatu din co­­mitatu. Membri Români au statu curagiosi si n’au lasatu nici o iota a Magiariloru, fara a le respunde barbatence, dicendu: Nu re­para ren, Domniloru 1 ca noi dara vomu avea 5 deputati de­­pe sate, si D-Vastra 1 din Banii Hunyad, altulu din Co­­stogn’a, gi doijdin Clusiu, unde sunteti in majoritatel — La

Next