Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-01-13 / nr. 4
Í Telegrafuliiesc «Ii doua ori pe septe- niiina , joi« si Uuminec'a. — Prenume- I ni.iimen se fiu e in Sabini lac»pedilur’a / Mei, pe afara la e. r. poște, cu banii gat’a, prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabinu este pe anii 7. si. v. a.lar pe o jumetate de anii 3.11. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen- a m 4. AAULU AL Halniu 13. Ianuariu 1803. tru provinciele din Monarchia pe anu anii ■ 1 8 fl. era pe o jumătate de anii 4 fl. v. a. 1 . Pentru princ. si tieri străine pe anii 12.11.11 pe/, anii ti II. v. a. Inseratele se platescu pentru , inteia ora cu 7. cr. sirulu cu litem miiri, pentru doua ora cu 5% cr. sil I pentru a trei’a repetire cu 6/. si. v. a l Sabiiu in 10 Ian. „Lloidului de Pest’an i se scrie din Vien’a, ca pregătirile pentru diet’a transilvana se voru amana de nou prin legea urcarei contributiunei. Câci pe cându prin p. n. biletu de mâna imperatescu dreptulu alegerei se legase de censulu de 8f. dare directa, acum lângă cei ce aveau dreptulu de alegere, se voru adauge sî aceia, a câroru contributiune s’au urcatui acum la 8 f. Pentru aceea voru trebui schimbate si completate listele de alegatori după norm’a cârticeleloru de date, ceea ce va cere tempu de cateva septemâni. Acum numerulu alegatoriloru suie la 80,000, care va fi numerulu loru după urcarea contributiunei, firesce inca nu se pote sei. — Sabiiu in 11. Ian. Mâne portraeteza Universitatea natiunei sanesei in ssedintia privata afaceri administrative. Sabiiu in 12 ian. Luni in 14/26 Ian. se va tine o ssedintia publica a Universitati natiunei sasesci. Astadi in 24. s’a ofaritu dotarea preoOmei (a carei’a? Red.) sî in Brasiovu. Parochi’a matre capeta 10 holde matura si 5 holde fenalia. Gaz. Transs. Gaz. germ. de Brasiovu aduce scirea, ca numerarea sufleteloru de relevang, făcută la finea anului 1862, prin presviteriulu localii, aréta resultate multu mai nefavoritare, decâtu cea făcută pe calea administrativa; căci pecându, in urm’a acestei’a com. biser. evang. numera 8632 sufleu , pe atunci, după conscriptiunea făcută prin presbiteriu , esti numai 7436, va sadîca ca 1196 mai pucine. Faptulu acest’a „Herm. Zig.u etc.In comenteza cu laconic’aschiamatiuite: „Sî cu tote aceste totusi ? ! “ Reuniunea agronomica transsilvana alese in ssedinti’asea din 5117 ale curintei o deputatiune, carea sa aduca Mai Se’e Impiratului multiemlt’a pentru graties’a dechlaratiune in prin vinti’a drumului de fera transilvanu, sa recomande starea cea critica materiala a Herei considerati unei Lukeni gratióse sî sa asterna o rogare pentru properarea desdaunarei urbariale. Din Clusiu se scrie lei „Hermanst. Zig“ etc., ca pictorii G. Vastag si I. Ursaki au espusu spre vederea publicului patru tablouri, care se potu numi opuri artistice, precum si ramele lor de lemnu supate de maiestrulu S. Tradenick. Artistii, oi ce corespundintele, au de cugetu a espune lucrurile selecatu de curendu si in Sabiiu. Lei „Herm. Zig.“ etc. i se scrie din M. Vasiarheiu, ca la Tabl’a Regésca in anulu 1862 au fostu insinuate 46 29. processe civile, dintre care se superara prin decisiuni 4451, restara 178; decisiuni afirmatóre se adusera 109, se modificară 56, se suspendară 87; recurse se superara 605; plansuri sindicatiale 11. Cazuri criminale se pertractara si superara: crime 220, delicte 5 , prevarbaliuni 29, recurse se superara 37 incașuri de crime si 4 incașuri de delete. — In fine se lauda activitatea cea mare a Tablei Regesei si cu deosebire tactulu si circumspectiunea pressedintelui aceieia, a baronului Carolu de Apor. — Sighisiara la ’nceputulu anului 1863. Impressiunea, ce o face acestu orasiu asupra unui’a, ce lu cunosce de mai multi ani sî-lu revede acum, o-asiu pote assemena cu aceea, ce se nasce in cine-va, cându intra după câtu-va timpu intro casa, ce o-a relasatu plina sî ’ndestulata sî visa, sî acum o regasesce góla, seracita si tăcută. Nerodirea mai multor ani, greutatea sarcineloru publice, parte, durerea si crescerea luxului pe lângă scăderea iubirei lucrului, dar mai presusu de tóte stagnatiunea totala a comerciului si a industriei au produsu o sericia intristatóre, carea celu cunostu mai deaprópe o pótem vedé asia dîcendu cu ochii. Cu deosebire tare au decadiutu pensari’a, sî numeroșii măiestri, ce-si susțineau familiele din acésta ocupatiune, acum suntu siliți a si casciga amar’a buralîca de pâne eu lucrolu pe dî, parte sî cu cersîti.lu prin orasiu sî prin satele vecine. Privirea unei familii, ce pe lângă truda încordata nu e ’n stare a-si impaca lómea, e ingroz.tóre. Collectele, ca se făcu ne ’ntreruptu pentru acești nefericiți, d’abia potu alina necasulu in pârtile lui cele mai nesieferibile. — In atari impregiurari, ori câtu parfinimu imbratistnrea meserieloru, totusi n’amu svatui pre compatriotii nostrii români a se enlusiasma prea tare pentru ele, ci mai bucurosu am trage atențiunea loru cu totu deadinsalu asupr’a lucrarei pamentului si i-am îndemnă cu tóla lari’a la ceea ce iam indemnatu si până acum. Cump erati moșii! Cu bucatia veciiuramu frumósele progrese, ce le face tiner’a nóstra scóla subt invettatorii Ioana Cicesu si Michailu Pacala. Cu deosebire nu potu reface impressiunea cea plăcută, ce faci asupra-mi frumós’a cantare, ce o esecuteza școlarii scólei populare in legătură cu elevii rom. din gimnasiulu evang. in biserica, carea surprinde si pre concetatienii nostri sasi. In fine nu potemu a nu laudă si cu asta ocasiune pe de o parte zelulu inainte-statatoriloru bisericesci, pe de alt’a ascultarea poporului nostru de aici, care a vendu pentru scala o datoria vechia de aprópe la 2000 f., s’a otarilit a o plati cu lucrulu, carându adica asta numitii stânjini ai orasiului. Multori comune bisericesci, care nu vornori nu sciu , cum sa se ajute, si s’aru pote dice. Mergeti de facu assemenea! Vien’a. Maiest. Sea Imperatulu au facutu miseului natiu alu croatico-slavonicu din Zagrabi’a unu daru de bani in summa de 2000 f. v. a. Vien’a in 8 lan. La bursa se sună, ca Austri’a trimite trupe cat la marginea Turciei. Cu privire la acesta faima dice „Botschafter“: Faim’a, ce cercula adica burs’a de aici, ca adica Austri’a asiedia trupe la frontiera turcésca , fu produsa negresita de părerea aceea, ce antecipeza desfasurarea reala a eveniminteloru. Turcii se pare ca suntu ocupati cu pregătiri de eveniminte, ce-i amenintia. Part’a, după parerea nóstra , are orecare causa de a se pregăti sî de a cugetă la aceea , ca ’n fine totu numai in poterea sea propria se póte radîmă. Ba sî daunele, ce-i provinu dintr’o esistintia basata pe garanții străine , le cunosce prea bine , ca sa nu prindă cea d’antaiu ocasiune, pentru de a-si eluptă o esistintia mai neaternata. Prin scutintie străine, mai cu sema prin scutintie date de staturi mai multe, care rivaliséza unulu cu altulu, nu se póte sustíne multu nici unu statu, astfelu de scutintia e numai indelungarea unei catastrofe ne- O ’ncungiurabile. Altfelu se are lucrulu cu acelu ajutoriu, ce se da unui stătu din partea unor aliați credintiosi, cându statuiu acest’a e gat’a a-si apera la n’templare de asia si singuru esistinti’a sea. Nu numai Part’a insasi, ci si acele poteri, alucaroru inte—ressu cere, ca Turci’a sa esiste, precum suntu Austri’a sî Egleter'a, trebuie sa dorésca, cu Turci’a sa casa din pusetiunea sea de minerena, in carea cadiuse prin slabitiunea sea, încordări de felulu acest’a avemu póte ca sa asceptamu. — Déca mai tarziu in decurgerea lucruriloru s’aru vede nevoita Austri’a la mesuri active, acestea deocamdată s’aru cuprinde numai in asiediarea unui corpu de observatiune la marginea serbesca sî româneasca. Dar faimele despre astfelu de mesuri, cum diseramu, acum negresîtu suntu pripite. — Mai in tóte dîlcle aducu dîuarele targuiri despre seraci’a cea mare , ce amenintia pre meseriarii, mai cu sema prepensarii in tóte pârtile. Irt Vien’a ’n tóte dîlele se afla pe la cas’a sfatului sute de astfei de nenorociti, caror’a d'a