Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-02-14 / nr. 13
catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu 1 uei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a.lear’ pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si peni I inteia ora cu 7. cr. siculu cu literei I mici, pentru a doua ora cu 5 cr. si II pentru a treia repetire cu 3 V. cr. v. a II Telegtrafului»e de doua ori pe septemana : joi’a ti Duminec’a. — Prenume- i rațiunea se face in Sabiu la espedibir’a foiei; pe afara la c. r. poște, cu banii gata, prin scrisori francate, adresate m 13. ANIU XI. Sabiiu 14. Periniarii 1863. tru provinciele din Monarchia pe umn anal 8 fl. ora pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. j J Pentru princ. si tieri străine pe anu 42.11.1 / pe ‘/4 anu 6 fl. v. a. I . Inseratele se platescu pentru Concederea preinnalta a Congresului natiunei romane s din Ardelu. Sabiiu u 25 Februariu. Astadiau priimitu Esselenti’a Sa, D. Eppu Baroni de Siagun’a urmatórea insoliniiare dela Inaltulu Gubernualu Tierei din 20-lea Februariu . In urmarea solicitarei colective a Eselentiei Tale cu Arhiieppulu greco-catolicu din Blasiu, ce sau asternutu Presidiului guberniale in 2-lea Decembre, si in urmarea comitivei Guberniului regescu catra loculu celu mai innaltu din 31 Decembre Nr. 31,172. Maiestatea Sa cesaro-regesca s’au induratu a concede prin preinnalt’a resolutiune din 17-lea ale curentei, ca Esselenti’a Ta, si Esselenti’a Sa Archieppulu grecocatolicu din Blasiu, ca Presiedintii Conferintiei naționale romane tienute la a. 1861 in lun a lui Ianuariu, sa puteti conchiemă câtu mai curendu in același Orasiu 120—150 dintre indivdii mai însemnați ai natiunei romane din acestu mare Principatu la o conferintia continuativa, unde acea resolutiune preinnalta a Maiestatei Sale cesaro-regesci din 18-lea Octombre anului trecutu, prin carea Plăcerea preindurata, ce au urmatu la descoperirile omagiale așternute din conferinti’a de mai nainte a acestei națiuni, serbatoresce sa se publice, si să se tradedie despre o adresa de multiumire, ce va cuprinde ere ini’a cea neclalita a natiunei romane din acestu Mare Principalii, si sentimentele ei armonice cu intentiunele preindurate ale Maiestriei Siecesare regesei. Alegerea personeloru conchiemande, si prefigerea timpului de adunare, precum si o astfeliu de conducere a consultariloru, ca acele sa decurgă cu seriositate si demnitate corespund iatóre problemei conferintiei, se concrede Eselentiei Tale si Eselentiei Sale Arhiepiscopului greco-catolicu din Blasiu Alesandru Sterc’a Siululiu, cu celorii doi Archipastori, si respective Presiedinti. Care in urm’a descoperirei aprinte din acea preindurata Resolutiune se aduce la cunosciuti’a Eselentiei Tale cu acea însemnare , ca este prea de doblu, ca conferinti’a, in câtu numai va fi cu putintia, sa duredie catu mai scurtu, ca nu cumva prin mai indelung’a absentare a amploiaților, carii se voru conchiema, sa sufere servitiulu publicu vreo intarciîare. Sabiiu in 11. Febr. După o depesia telegramei „Herman st. Zig.44 etc. „insclintieza „Corespundinti’a generala:“ Rogarei deputatiunei transilvane, ce petrece aici, pentru amanarea audiviliei concesse prin p n. gratia, Maiestatea mea s’au induratu a nu satisface, ci a demanda, ca infatistarea a concessa a acestei deputatiuni înaintea p. n. tronu are sa remâna.44 Sabiia in 12 Februariu. In m. nostru premergător adusesera muscirea, ca in ministeriu se lucra la o lege de colonisare, carea se va substerne senatului imperialu spre desbatere si priiinire. Scirea acest’a, la părere neînsemnata, pole portă in sinulu seu urmări de prea mare însemnătate si pentru tier’a nóstra, carea, precum sciriu din istoria, inca din vechime su norocasa, inca prea norocasa de colonisti. De aceea inca vomu consideră, ca pe deoparte legea prementionata va adusa in interesulu intregei monarcii, ca prin urmare e lobabilii, ca se vor straplanta prin tierile nóstre colonisti di provintiele cele mai impopulate, d. e. din cele germane; era de alta parte vomu apretiui dopa meritu desimea popularei in unele tînuturi ale tierei nóstre, mai cu seama sccusei sî romanesci, apoi impregiurarile acestea ne apar» dealu de momentóse, pentru de a ne face sa credemu, ca cestiunea de colonisare va fi obiectu de discussiune sî la diet’a filture transilvana. Acelui’a, care va fi observata statulu populatiunei transilvane in dieceniulu din urma, decăndu tier’a nóstra a fostu lovita de atâtea calamitati, acel’a va fi vediutu, ca din unele tînuturi, cu deosebire din marginea secuiésca sî romanésca nu numai individi, ci sî multe familii întregi au trecutu preste Carpati câutându-si acolo o subsistintia mai buna. Foile magiare au sî aruncatu ochii asupr’a emigrarii eloru secuiesci , ca sa o fia facutu insa acést’a sî foile nóstre in favorea emigratiloru romani, noi celu pucinu nu ne aducemu aminte. Emigratiuni din tier’a nóstra numai’ atuncia s’aru poté face fara pagub’a tierei, cându pamentulu n’aru mai fi in stare a da locuitoriloru sei bucalîc’a de pâne de tóte dîlele. De acést’a insa multiemita lui Ddicu! Transilvani’a nóstra speramu ca va fi inca departe, sî asta credemu ca e datorinti’a oricărui patriotu, a stărui, că pana cându tier’a nóstra preste tatu póte incape sî nutri pre fiii sei, pana atunci emigrările acestor’a pe deoparte, sî immigrarile altori străini pe de alta sa nu se faca. Aplicându cele dîse la scirea de mai susu, resulta, ca asupr’a unei astu de legi va ave diet’a transilvana sî dreptulu sî datorinti’a de a se dechiară sî ea mai nainte de a o priimi, s’ a nu se ’nvoi la aceea, că teritoriulu acest’a sa fia ocupatu de străini, ce n’au nici unu meritu pentru densulu, eare fiii imperaliei sa se scota afara.44 Sî ’n privinti’a acést’a suntemu convinși, ca nu numai foile magiare, ci tóte cele patriotice voru fi de o părere cu noi. — Respunsu la coresponding’a din „T. R.44 Nr. 11 „desbinarea si rumperea Româniloru din Tiér ’ a Bardei.44 Domnule Corespondinte! Nu putîmu ne surprinse pre noi Branenii - locuitorii cercului Branenii - articolulu D-tale, din care pre curații sî chiaru, dieu nu potemu intielege sî distinge, ce voesci. Voiesci prin acel’a cumva a sugrumă prefetulu inca in pantacele mamei, pentru ca póte prin nascerea lui ti prevedi resturnate sî nemicite mai multe interesse ale D-tale ? Au dora cu voiesci a plânge alaturea cu ceialalti Romani din Tiér a Barciei, pentru căci prin despărțirea nóstra se imputteneza numeric’a multîme a D-loru ? Domnule! Fia au cele preduse căușele au si altele, care Tea indemnatu a scrie pentru noi Branenii, noi li-o spunemu verde ca nu ai avutu dreptu nece lemeiu a scrie atari vaietâri in numele nostru, cu atar’a mai eu séma, fiindu ca esti fórte departe de principium, din care noi am procesu candu ni-amu ascernutu plângerea si cererea in privirea despartirei dela districtulu Brassovului; dîcemu forte departe eî inca mai departe că Mesico alu D-tale de noi. — Noi Branenii scimu pentru ce am cerutu rumperea si apoi reincorporarea nostra la Districtulu Fagarasiului (dar nu cum te esprimi D-ta, lipirea seau impiega rea); scimu si cu ce conditiuni amu cerut’o, totusi nu ne da man’a a’ti spune si acestu secretu alu nostru pana mai antanin nu vederau reatisata cererea nóstra, id est, visulu cu ochii. Din tóte vei sei ca Branciulu a facutu acést’a cu lapadarea de sine si luarea unei sarcine comune asupra si.— Domnule corespondinte! Că totuși se ne poți mai bine precepe, ce voimu a arată cu cele preduse sî inserate, ti spunemu, cum ca noi prin reicorporarea cu Fagarasiulu, — care inca nu-i reanisata sî pre care vise o dorimu cu mare sete sî nerăbdare —