Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-05-23 / nr. 42
Telegrafiluase de doua ori pe septe- mana : joi’a si Duminee’a. — Prenume- 1 I rațiunea se face in Sabim la espediturai sfoici, pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a, prin scrisori francate, adresate peatra espeditura. Pretiusu prenumeratiul Inei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. fear’ pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen nu 42. ANIXXI. Sabiiu 23 Main. 1803. rn provinciile din Monarchia pe anu an. 18 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru piinc. si tieri străine per anu 12 .111 I pe ’, anul 11. v. a. Inseratele se platescu pentru ’ Jinteia ora cu 7. cr. siculu cu literei I mici, pentru a doua ora cu 50. cr. s /pentru a treia repetire cu 3V, cr. v. al Privire asupr’a onlinéi diétáié provisorie. Bas’a constituitonala, pe carea aru fi polutut sa se puna regimulu la condhiamarea dietei transsilvane pentru 1863., de jure aru fi trebuitu sa fia articululu dietalu 11. din 179 °., Regimulu insa vedemu ca nu s’a pusu pe acésta basa, ci a facutu de la sine insusi o lege noua, auocroatu, dupacuma se numesce acésta procedere in limb a politica. Suntu unii politici, precari, cându audu de ochouri, pare ca-i apuca frigurile, caci in ochioare vedu totdeun’a tipulu regimului anti-constitutionalu. Fote ca se voru afla sî ’n Tranni’a astfelu de politici, cari desî nu voru pore dice pore ca, ca legea provisoria pentru diet’a transsilvana din 1863, este rea, nedrepta, inhumana, totuși ii voru află barem vin’a aceea, ca lie e impusa de susu, ne e ochroata. Noi Românii sa judecamu s’ aci cu indatinatulu sânge rece. Las’ ca regimulu n’avea altu modu pentru aducerea unei ordine de dieta , nainte de a esista o dieta; las’ ca ordinea séu dupa cum o mai numescu regulamentulu de fatia este numai provisoriu, sî inca provisoriu numai pentru diet’a cea mai aprópe, dar őre polea-se re’ntórce regimulu la articululu 11. alu dietei din 179 % ? Impregiurarile intre adi sî atunci numai intru atât’asemena unele cu altele, incâtusî atunci după încercările cele nobile, dar precipitate ale nemeritoriului „Imperatu Iosifuu — idealulu poporului românu transsilvanu până ’n dîu’a de astadi—reintrase ca sî astadi unu periodu de restituire a constitutiunei vechi, dar dintr’alte impregiurârile de astadi ale patriei nóstre suntu cu totulu diferite de cele de atunci. Sérele constitutionalismului modernu, opusu mersului sarelui fisicu, a ajunsu de la popórele apusene sî la noi spre resaritu, sî nóptea evului mediu s’au imprasciatu. Referintiele acelea intre locuitorii tierei, după care unii erau slavi, iar alții domni, prin ștergerea iobagiei au incetatu ; privilegiele partea cea mai mare spiritulu tâmpului le-a stersu; cultur’a s’au immultatu sî a devenitu bunu comunu alu tuturoru fâra deosebire; diregatoriele de statu nu mai suntu legate de avere, nascere sî ranga, ci de capacitate sî onestate; tribunalele suntu unele pentru toti, sî legea privesce pre toti deopotrivă: preste totu tiér’a nóstra, la 179% inca tiéra de privilegii, a devenitu adi tiera de cetatieni egalu indreptatîti. ț e aceea dar a se re’ntorce regimulu nostru la compunerea dietei dupa articululu mentionatu dietalu din 1790, aru fi fostu a’mbracu pre barbaturu de 30 ani in vestmintele, ce le a portatu eu copilu, par cum ca si nei Transsilvanenii nici unii n’avemu causa de a ne tângui, ca nu ne am re’ntorsu la 1790, se vede de ajunsu din modulu de compunere, ce aru fi trebuitu sa lu aiba diet’a nóstra dupa acea lege. Atunci era compusa diet’a din Gubernulu regescu, din Tabl’a regescu, din capii comitateloru , ai districteloru sî ai scauneloru secuiesci, din regalisti sî din deputată comitateloru sî districteloru unguresci, ai scauneloru secuiesci, ai scauneloru sî districteloru sasesci, apoi din deputații cetati— loru libere regesei sî ai orasieloru sî târguriloru privilegiate, asia numiteloru locuri taxale.— In rendulu consiliariloru guberniali se numerau sî alti demnitari ai tierei, precum Episcopulu rom.catolicu, tesaurariulu, presiedintele sfaturiloru, cancellarulu, commissarulu supremui de tiera sî presiedintele protocolatului provincialu. Numerulu regalistiloru, va sa daca alui deputațiloru chiamali prin regele, careu alesi prin popor—care in sensulu strictu alu cuventului pe atunci esista numai in sasime—sus la dieta din 179 % la 232, numerulu totalu alu membriloru dietei la 401, va saduca mai multu decâtu jumetatea membriloru dietei o faceau regalistă. Astadi deputați aleși de poporu vinu de a lua parte la dieta 125, pe cându numerulu regalistiloru au scadiutu la cifr’a de 40. Mai ia acum , ca Gubernulu tierei sî Tabl’a regésca ca atari nu figurează in dieta si nu formeza parte intregitóre a acelei’a, mai ia, ca o mulțime de alti demnitari ai tierei voru lua parte la dieta nu ca atari, ci sau ca regalisti sau ca aleși prin încrederea poporului, si iata ca ocuroarea acést’a regimulu o-a facutu nu in favorea sea, ci in favorea tierei.— (Va urmă.) Vota separații alu deputatului din scaunulu Sabesiului Dr. Tincu la proiectulu pentru regularea referintieloru comunali in fundutu regescu (Capelu). II. In contr’a condusului din siedinti’a din 18 Aprile a. e. prin care s’a primitu formularea articulului 80 din susmentionatulu proiectu nestrămutata, in urm’a cărui adunarea scaunala si districtuala consta a din unu deputatu alu comuneloru mai mici, b) din doi deputați ai comuneloru cu o poporatiune preste o mia de suflete c) din câte trei deputați ai comuneloru, care numera peste doua mii de suflete, d) din câte patru deputați ai târgurilor, d) din câte siese deputați ai locului de căpetenia in acele scaune, unde nu se afla cetati, sau câte diece deputați ai cetatii in acele scaune, une e cetatea loculu de căpetenia. Sabiiuluiu Brasiovulu tramitu câte 16 deputați in adunarea cercuala. — După parerea mea aru trebui ca sub c) sa vinu si d, si e) se remâna cu totulu afara, cetatile sa trimită 5 deputați, ér Sabiiulu si Brasiovulu câte diece. Preferinti’a terguriloru din fundulu regescu in acestu condusa nu atarna dela însemnătatea loru industriala seau comerciala, fia acelea chiaru si pretoriele unui scaunu, ci numai dela privilegii, care astadi stau in contraducere cu principiulu de egala ’ndreptatire esprimatu si de incint’a Universitate si basatu pe „assemenea drepturi, asemenea determtie.“ Ore nu e plesnitu in fatia acestu principiu maretiu esprimatu si de Incint’a Universitate la Nocrichiu cu 900 suflete fara însemnătate comerciala s’au industriala, ca trimite 6 deputati la adunarea scaunala, pe cându Poian’a cu 4000, Resînarii si Saliscea fiesce care cu una poporatiune peste 5000 suflete lustrele cu insemnatate comerciala, dintre care fresce care aducu folosu si porta greutati pentru statu, incâtu merita ca fiesce care dintre acestea sa trimita celu putînu de trei ori miai multi deputați ca unu tergu cu Nocrichulu, si totuși asia unu tergu trimite de doua ori mai multi decâtu un’a din numitele comune? , rmmol mráQ Ce se atinge‘de cetati, însemnătatea acestor’a inca este destula de considerata, deaca trimite un’a câte cinci deputați, caci ori si cumu nu pórta o cetate cu 3—4 mii de locuitori mai multe greutati, nici nu aduce mai multu folosu statului cu cinci comune satesci cu locuitori pana la o mia de suflete, însemnătatea Brasiovului si a Sabiiului, ca sa fia versu’a sa-