Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)

1863-11-21 / nr. 106

Telegrafulu ese de doua ori pe sepie­, mana­­ratiunea joi’a si Duminee’a. — Prenume­­se face in Sabiiu la espeditur’: foiei, pe afara la c. r. poște, cu bani ,sal­a, prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenum­erat în­ i nei pentru Sabiiu este pe unu 7. fl. v. a.' ear' pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pen­tru c­elelalte parti ale Transilvaniei si pen­tru provinciele din Monarchia pe unu an 8 fl. era pe o jumătate de anu 4. fl. v­a Î * Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. fr. siculu cu litere .mici, pentru a doua ora cu 5'4 cr. s / pentru a trei­a repetire cu 3V, cr. v. Az 106. ANULU XI. ■__jf'­. __~..j' í­nT ii­" .r ' Gabiin, in „21 novembre 1863. Pentru pun­te, si trei si traine pe anu­­li pe V, anu ti fl. v. a. I Dela senatulii imperialii. S­i e­d­i­n­t­i ’ a 46 a casei de josu a sena­tul­i­i imperiala se tina sub presidiulu vicepresse­­dintelui de Hopfen, la mes’a ministeriala. Br. de Kalchberg , apoi co mistrii ministeriali de Gobbi sî Swhn. d.— Mini- Sh­ulu de statu Schmerling tramite unu proiectu de lege pentru dreptulu de proprietate aiu Israelițîloru in Cerna­­utiu. Ministeriul­ i de resbelu tramite 100 esemplare din respunsulu la ’ntreburile si dorinttele casei. Ministeriulu de marina trimite unu memoranda pentru bugetulu de marina pe anulu 1864. Se ’mparte intre membrii dietei opiniunea cunoscatoriloru de lucru in privinii’a regei de puncialu.­­ Schindler preda o petitione a aurariloru sî argintariloru din Vienn­a. — Rechbauer sî con?otii interpeleza pre ministeriulu de esterne pentru lucrurile din ducatele Schles­wig — Holstein, ale cărora gubernare prin mortea lui Fri­­dericu VII, au devenitu vacanta, ca ce are de cugetu sa faca gubernu’o austriaca cu privire la dreptulu de succes­­siune alu acestoru ducate, care suntu sî ele membre ale confederatiunei germane? Apoi urm"za ordinea dîlei: continuarea nego­­tiatiuniloru privitóre la drumulu de feru de la Leopold la Cernăuți u. Br. de Kalchberg că representante alu regimului comunica, ca inca nu e fericitu a puté referi casei despre negotiatiunile cu Klein, fiindu deosebire intre ofertele ce le a facutu acele a înaintea senatului imperialu si intre acelea, ce le a datu in scrisu regimului, deci cere de nou prelungirea terminului pentru darea respunsului. Herbst propune, că com­itetulu respectivu, nelegandu-se in nici o privint­a de ceea ce face regimulu in acesta causa, sa dea unu reportu nou motivatu despre starea lucrului, — sî propunerea acest’a după o mica desbatere intre Herbst, Berger sî 31 al h feld se priimesce mai cu unanimitate , asemenea a lui Stef­fens, că comitetulu, din care lipsescu unii membri, sa se intregesca prin trei membri noi, cari după o mica intre­­rurapere se alega in personele lui Herbst, Schi­nd­­ler si Grocholsky. După acest’a vina la ordine, veniturile din pă­durile statului. Venitulu intregu face pe 14 luni 13,123,424 f., din cari romanu venitu caratu 6,300,380 fl. G­o­r­i­u­p descopere mai multe rele in privinti’a admini­­stratiunei acestoru păduri. Ministrulu de Finantie P­r­e­n­e­r combate asertulu lui Goriup, ca pădurile acestea aru aduce mai multa paguba decâtu folosu, sî ca aru trebui vendute. Dintr’alte erariulu fatia cu comunele, ca traiescu din pădurile erariale , va procede cu cea mai mare crutiare. Br. Riese-Stallburg combate sî elu proiectulu vinderei paduriloru , doresce insa a se administră mai bine sî a se ocupa oficialii respectivi mai multu cu arborii de prin păduri, decâtu cu penele de prin cancellarii.­Cu acestea sumele de susu se incuviintiéza. La cestiunea speseloru de 10,027,182 fl., ce vinu a se scote din sum’a venituriloru, totu pr. Riese Stallburg accentueza, ca in privinti’a se­rvit alîloru sa se proceda cu mai mare crutiare; — căci altfel iu totu venitulu curatu din aceste păduri face numai 3,100,000 fl., va sa­dîca venitulu de pe unu jugu face numai 70 de xl. Apoi se priimesce propunerea comitetului. Din confiscatiuni se face unu venitu de 723,911, sî spese de 452,751 fl., va sa daca prisosescu 271,190 fl. Se ’ncuviintieza fara desbatere. Rubric’a. Fabrice erariale cuprinde 1) Tipografiile de statua­ din Viena’a. b) Leopole si e) Timisior’a. 2. Fabric’a de h­artia din Schlögel Mühl, 3) Fabric’a de porcelari din Viena’a. 1. a) aduce venitu curatu pe cele 14 luni 25,641 b) 20,595, c) nici prisosii nici pag ba. 2) aduce venitu curatu 77,585 f., — care sume tote se’neum­intiaza. La 3) se ’ncinge o mica desbatere, M­e­n­d­e staruiesce a se pre­face acest’a Fabrica intr’o scala de industria, de­ore­ce in form’a de acumu nu aduce nice unu folosu. Steffens, Herbst sî Ministrulu Plenar făcu unele observatiuni, sî ’n urm­a se priimesce­­­ropunerea co­mitetului. In fine se mai aduce din partea lui Lohninger sî consotii o interpelatiune cătra Ministeriulu de finantie, pri­vitóre la unele abuzuri, ce se făcu la platirea contributiunei de consuma in Stiri’a,­­ cu care siedinti’a 46 se ’ncheia. In siedinti’a 47. (sub presidiulu straordinariu, fiindu de fatia minis­rii Schmerling, Recl­berg, Mecsery, Plener, Burger) după unele incise mai amenunte si după o interpellatiune a lui Dr. Berger sî consoti privitóre la publicarea le­­giloru provinciale, vinu la ordinea dîlei bugetele pentru mon­­tanistica (baiasîa), banaria, vami sî marin’a de resbelu (cea din urma la rogarea ministrului Dr. Burger se amâna pe alta siedintia). La cestiunea despre montanistica Skene espune in cuventu energicu, ca datoriele statului crescu pe dî ce merge, ea fînanttele stau din ce in ce mai rea, ca po­­porulu, coplesîlu in atâtea parti de nerodirea pamêntului sî de ból’a viteloru, d’abia mai póte resufla sub sarcinele ce i se impunu; etimu mai departe băile statului adese ori nu nu­mai nu aducu nici unu folosu, ci inca casim­eza statului spese grele; sî după tote acestea propune a decide cas’a, că baile statului sa se venda sî cu pretiurile din cumperare sa se restabilesca cumpan’a drepta in economi’a statului. — Dr. Stamm combate acestu proiectu; caci un’a nu s’aru află cumperatori pentru tote baile, ci mai cu sema numai pentru cele mai mici, ori déca s’aru sî găsi, acei’a aru fi străini : Italiani, Francesi, Prusi, Rusi, caror’a nu e cu scopu a le deschide in Austri’a drumu asia larga de cascigu, dar sî a­­fara de aceea ce sa fia apoi cu sutele de ofic aii sî de mi­­ieie de lucratori, ce aru deveni fara pâne? Propune, că sa se venda numai băile cele mai mici, iar cele mari sa ra­­mâna sî pe veritoriu in posseesiunea statului. (Bravo !) Br. Riese — Stallberg, Dr. Brinz sî in parte sî Steffens suntu in contra , Dr. R y­g­e­r pentru propunerea lui Skene, acest’a apera parerea sea; in­ fine dupa ce mai vorbesce ministrulu Plener sî arata, ca re­gimulu parte a vendutu , parte are de cugetu sa venda o multime de bai, sî dupa ce combate ref. Lohninger părerile diferite de ale comitetului, desbaterea generala se ’incheia sî se ’ncepe cea speciala. Noi vomu espune linia— mentele eu­ câtu se póte mai pe scurtu. Comitetulu arata venituri 37,727,050 f., spese 34,975,811 f.; prisosulu dar face 2,751,239 f., — care summa se incuviintieza. Spesele pentru oficiele montanistice făcu 654,924 f. , intre cari 150,000 f. straordinari pentru cercările productiunei de o­­iielu. Skene combate ide’a acestoru cercări că un’a ce nu se potrivesce cu starea cea rea a finantieloru statului. Stamm combate sî acuma, sî Ryg­e­r partinesce sî a­­cumu propunerea lui Skene, in contr’a lui Roger e Schle­gel. In fine propunerea lui Skene remâne in minoritate sî se priimesce proiectulu comitetului. Asemenea se prii­mesce sî proiectulu acel’a alu comitetului, după care mai multe bai (se punu cu numele) sa se venda, sî de nu ve voru potu vinde, sa se parasesca. Propunerea lui Skene: că baile statului sa se venda si banii scosi din ele sa se ’ntrebuintieze la platirea datorieloru statului — remâne ’n minoritate, ear alu lui Riese Stallburg­ , că pe venitoriu sa se asterna socotelele capitalelora de lu­cru cu deameruntulu­ se priimesce.

Next