Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-02-23 / nr. 16
Telegrafilii esotie doua ori pe septemana: joi’a si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditura foiei; pe afara la c. r. poste, cu bani gat’a, prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe aim 7. fl. v. a. ear’ pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen trul 16. ANULU XII. Sabiiu, in 23 Februariu 1864. tru provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4. fl. v. a Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe ‘a anu. 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. siculu cu litere mici, pentru a doua ora cu 5'4 cr. s. pentru a treia repetire cu 3V. cr. v. la Circulariulu Episcopescu pentru condhiamarea Sinodului diecesei greco-orientale din Transsilvania pe anula 1864. Nr. Cons. 105. 1864. Adunarea nóstra bisericésca din anulu 1860. in §ulu 12. alu protocolului seu m’au insarcinatu pre mine, că la intemplarea aceea nenorocósa, cându n’aru urmă nici o resolutiune mai înalta in obiectulu restaurarei vechiei nóstre Mitropolii pana la serbatórea Sântului Georgiu 1861, după carea ara trebui sa urmeze convocarea unui Sinodu, atunci Eu in intielesulu canoneloru, ce prescriu tienerea Sinodeloru anuali, sa conchiemu Sinodulu diecesanu pe 8-lea Maiu 1861.; sî de sî prea bucurosu amu urmatu eu acestei însărcinări, căci amu fostu convocate Sinodulu cestiunalu pe 8-lea Maiu 1861. prin Cercubiciulu meu din din 28. Martin 1861. Nr. Cons. 310., dar apoi curendu dupa aceea amu fostu silitu a revoca tienerea acelui Sinodu prin Cerculariulu meu din 18-lea Aprile 1861. Nr. Cons. 415, in care amu e spusu si căușele amanarei aceluiasi Sinodu, insa totdeodată amu sî promisa serbatoresce, ca fara amanare voiu conchiamâ Sinodulu, cum voiu găsi unu tempu mai oportuni. Aflându acuma tempuri oportunu, sî totdeodată sî necesitatea imperativa pentru lenerea unui Sinodu spre organisarea trebiloru nóstre bisericesc, sculare sî fundatunale,sî spre a raporta unei adunări bisericesci cele intimplate in caus’a restaurarei Mitropoliei nóstre, nu intârdîn a escrie Sinodu pe Duminec’a a 3-ea a Santeloru Paresimi, ce cade in 22-lea Martiu in anulu acest’a, sî a pofti pre Părinții Protopopi, ca pe basa a §-ului 11. din protocolulu Sinodului anului 1860 , sî a adusului lui sub lit. P.pag. 63. sî 126—132. din acelu protocolul sa intocmesca cele necesarii spre alegerea Deputatiloru.— Membrii sinodului, cari potrivitii Statutului provisoriu despre Sinodu sub lit. a, b, c, si d, nu se alegu , ci se conchiama directu , acei’a voru priimi dela Mine harthi’a invitataria. Anca mai renduiescu , ca in tóte Bisericele nóstre eparchiale in Duminec’a a trei’a in 22. Martiu sa se tiena chiamarea Duhului Santu, ear Duminec’a a patr’a in 29. Martiu Mulltumita cu dociologi a mare după tipiculu din Liturgieriu, séu după randuiel’a mea, ce amu publicatu cu prilegiulu nostru din anulu 1850. Din siedinti’a consistoriala lienuta la Sabiiu in 20 Febr. 1864, de totu binele voitoriu Archiiereu, Andreii Barone de Siagun a m. p. Episcopu. Protocolu , ce s’a luatu in siedinti’a Comitetului Associatîunei transsilvane tînuta in 1 Martiu c. n. 1864, sub presidiulu ordinariu, fiindu de fatia do. membrii Comitetului: Petru Manu, Dr. Pavela Vasiciu, Nicolau Pope’a , Sav’a Barcianu Popoviciu , Dr. Ioanu Nemesiu, Secretarulu N. Ioanu Russu, Cassierulu Ioanu Brote, Controlorulu Aless. Bacu si Archivarulu Vis. Romanu. D. membru alu comitetului Iacobu Bologa din caus’a unei bule periculose intre unii membri ai familiei , neputendu fi de fatia la siedintia, si-a datu consensulu seu la tóte lucrările aceleia. .. 1. Esc. Sea D. Pressedinte precandu de o parte si descopere bucuri’a sea, ca se afla iarasi in plecut’a positîune, spre a pote preste de la lucrările Comitetului Associatîunei , totdeodată de alta parte se afla sî motivatu a-si descoperi parerea sea de reu, ca din caus’a absentârei la senatulu imperialu atâtu a Escellentîei Sele, câtu sî a Rmului D. Vicepreșiedinte, până acum nu s’au pututu tiné siedintiele lunarie ale Comitetului dela 6 Octobre a. c. sî ca acésta netînere cu atâtu s’a simtîlu mai tare, cu câtu ca stipendiele Associațîunei până acum nu s’au pututu imparti, deci in urmarea acestor’a propune, ca acesta impregiurare sa se reporteze adunarei generale venitóre a Associatîunei cu aceea, cu aceeas. sa binevoiesca a luă mesujele de lipsa pentru prevenirea pe veritoriu a a căroru cazuri.— Conclusii. Propunerea Esc. Sele a Dlui Presiedinte, luandu-se in scrisu sî deplina considerare sî appretîare din partea Comitetului, se rădică la valorea de conclusu alu acelui’a. §. 2. Esc. Sea D. Presiedinte aduce la cunoscinti’a Comitetului scrisorea In. Guberiu regiu dto 6 Februariu nr. 4458, 1864., prin carea se rescrie, cum ca in contr’a priimirei dd. Grigoriu Bracovanu principe, Pell’a Sc. Falcoianu sî G. Cretianu in minerulu membriloru Associatiunei, nu subversara nici o dificultate. fiu din Bucuresci , Bar calu pentru frații loanu sî Nicolau Alesambii aceștia fiindu suditi austriaci, n’au lipsa de consensulu mai inaltu, in intielesulu statuteloru. Se ia spre plăcută cunoscintia, sî secretariatulu se insarcinéza a le tramite respectivele decrete. §. 3. Se citesce o harthia a Esc. Sele, Dlui Cancellaru aulicu, Conte de Nádasdy, din 29 Octobre 1863., prin carea Esc. Sea in limb’a româna, multiumesce in espressiunile cele mai caldurose sî mai binevoitóre, Associatîunei transsilvane, pentru alegerea sea de membru onorariu alu aceleia. — Acest’a se ia spre cea mai imbucuratare cunoscintia din partea Comitetului, si totdeodată se decide, ca trecenduse in protocolu sa se aduca si la cunoscinti’a adunarei generale a Associatiuiei. 4. Asemenea se aduce la cunoscinti’a Comitetului multiumit’a dlui profesoru la academi’a c. r. din Sabiia, Dr. Aloisiu Sentz din 29 Octobre 1863, pentru alegerea sea de membru onorariu alu Assotiatîunei, (conceputa iarasi in limb’a româna).— Comitetulu decide , ca si acest’a sa se aduca la cunoscinti’a adunarei generale venitóre a Associaîtunei. § 5. Se reporteza despre starea cassei Asociatîunei pe tempulu acestei siedintie, din carea se vede, cumca cass’a Associatiunei in 1. Martiu possede summ’a totala de 21,619 fl. 21 xr. v. a., si anume: a) in obligatiuni publice, adica urbariale natiunale sî de imprumuturu statului in valore nominala de 4920 fl., b) in assemnatiuni de ale bancei ipotecarie in v. a. 13,500 fl., c) in obligațiuni private in a. 1100 fl., sî d) bani gata, adica in bancnote 1994 fl. 76 xr., argintu 104 fl. 45 xr.=2099 fl. 21 xr., e) galbini in summa 161 si 3*a napoleon d’ori, in urm’a condusului din 6 Octobre § 64. anulu trecutu s’a schimbatu cu 944 f. 21 xr. v. a. — Brogatele se suie pana la acesta siedintia la summ’a de 540 f. 16 xr. v. a. — Se ia spre sclintia. § 6. Se comunica din partea înaltului Presidiu gubernialu din 29 Iuliu Nr. 4368. 1863, precum ca in urm’a descoperirei înaltei Cancelarie aulice din 22 Iuliu Nr. 3354. 1863. stipendiatulu Associatîunei Ioanu Dragomim in semestrulu I. 1862 3 a doveditu diligintia indeslusitóre , prin urmare merita sî pe veritoriu folosirea avutului stipendiu. — Se ia spre solintia. § 7. Se presentéza contulu pentru gatirea unei zece pentru cârjile Associatîunei in summa de 40 f. V. a. — Cass’a Associatîunei se insarcinéza cu exsolvirea acestei summe. § 8. Se presentéza respunsulu dlui Colectorii din Zlatn’a Lazaru Piposiu dio 31 Decembre 1863, cu privire la platirea interesseloru devenitóre după capitalulu deoblegatu in o obligațiune colectiva a mai multoru domni din Zlatn’a in summa de 800 f. v. a. pe anii 1862. 1863., in legătură cu provocarea comitetului din 6 Octobre Nr. 220. 1863. Din acestu respunsu Comitetulu aflandu, cum ca respectivii domni s’au oblegatu a conferi mai intâiu la fondulu juristiloru, numai pana candu se va infiintia Associatîunea , sî pana canda