Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-09-27 / nr. 76
! Inseratele se platescu pentru sinteia ora cu 7. cr. siculu cu litere r mici, pentru >a doua ora cu 50, er. si pentru a treia repetire cu 37, er. v. a. Ms. 56 AXILI XII. telegrafulu esc de doua ori pe s eptemnan: joi’a si Dumineco. — Prenume* ratiunea se face in Sabiiu la espedilur’al loiei pe afara la o. r. poște, cu danii jptt’a prin scrisori frnuoase , adresate, citra espeditura. Pretiulu prenumerat in j uei pentru Sabiiu este pe anu 7.1. v. a. ear’ pe o jumetate de anu 3.0. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Gabiin, in 228ep. (6 öcí.) 1804. ítru provincicle din Monarchia pe anu ann 1 H fi. era pe o jumatate de anu 4 fl. v.a. Il’entru princ. si fieri străine pe anu l& l pe V2 anu. 6 fl.v. a. Invitare de a premumera la „Telegrafulu Romaim“ pe tribnialu Octobre, Novembre sî Decembre c. v. 1864. Abonamentalu pentru Sabiiu — — 1 f. 75 xr. Pentru Transsilvani’a sî monarchi’a austriaca 2 f. — Patru Romani’a sî tieri esterne — — 3 f. —Sabiiu in 17/29 Septembre 1864. Redactiunea si Editur’a. Dieta a transsilvana. Si e 1inti ’ a din 28 Augustu (9 Sept.) 1864. (Rescumperarea prestatiunilor n* urbariale (jeleresci.) După citirea protocolului in limb’a magiara , se citescu petitîunile comuneloru: Hedereu, Kez’aung. sî Gerendu—Cristuru, date prin Vlass’a, spre a fi transpuse din municipiulu Crusiului, cerculu Turdei, la municipiulu Reghinului , cerculu Ludosiului. Tóte trei petitîunile se predau comitetului pentru impartîrea tierei. La ordinea dîlei e aline’1» 2 anului 1 din proiectulu comitetului, care, dupa ce in multi 72 amu comunicatii numai proiectulu regimului, e de lipsa înainte de tote a lu reproduce aici. Proiectil de lege prin care stramutandu sî intregindu §§. 23, 26 sî 85 ai patentei imperiale din 21 Iuniu 1854 Nr. 151 din bulet. imper. se făcu dispusctiunile despre rescumperarea prestatîuniloru rescumperavere, cum sî despre platirea capitalului de rescumperare sî a veditului anualu de cinci procente. § 1. Capitalulu de rescumperare pentru prestatirii rescumperavere, escaladatu in intelesulu dispusetiuniloru patentei imperatesci din 21 Iuniu 1854 Nr. 151 alu bulet. leg. imp., cum sî interesele cinci percentuali ale aceluia au sa le platesca cei ce suntu oblegati in patru dieci de rate de asemene sî totu la jumetate de anu decursive, daca nu se va fi făcuta, ori nu se va face din buna voia alta invoiela intre personele indreptatite sî oblegate. Ratele se voru plati prin oblegati la acelu perceptoralu c. r., unde-si platescu contributiunea regia , eara indreptatîtii si tragu ratele de rescumperare dela respectivulu perceptoratu c. r. pe lânga quitantia scutita de timbru. Sentinti’a despre rescumperare va areta summ’a fiecarei’a rate, sî cea d’anlei’a rata se va plati cu o jumetate de anu după 1 Ianuariu sau 1 Iuliu , ce cade mai aprópe de dou’a , in care s’a enunciatu sentinti’a de rescumperare. Summ’a rescumperarei nici decum nu va întrece venitulu curatu capitalisatu, escalculatu după provisoriulu contributîunei de pamentu alu obiectului ce se rescumpera. § 2. Acele sume restante din capitalulu de amorlisatîune, care suie la unu florinu, nu se voru șterge prin platiri parțiali, ci se voru depune deodata cu platirea ratei celei d’antâiu de catra cei obligati. § 3. Pamentulu dessarcinatu e legatu pentru ratele scalculate sî definitivii defipte, aceste rate se voru înregistra din oficiu in protocoled funduarie, sî despre înregistrarea făcută se va da adeverire pre sentinti’a licuidatoria. § 4. Ratele, alu cator’a termina de platire s’au implinitu, suntu a se incassa după norm’a contributî unei regie. § 5. Producendu partea oblegata sentinti’a despre rescumperare sî quitanti’a ca a platitu rat’a din urma, dreptulu de ipoteca spre asecutarea acest’a petrecutu in protocolulu funduariu se va sterge dintr’ensulu fara tacie sî timbru. La cererea pârtii se potu șterge sî singuratice rate solutei . 6. “pre esecutarea acestei rescumperari se voru asiedia cu preschimbarea §§loru 26 si *85 ai patentei imperatesci din 21 iuniu 1854 comissiuni anumite de rescumperare subt immediat’a conducere a directiunei fondului de dessarcinarea pamentului. § 7. Pentru fiacare cercu (járás), sau unde se va vede ca e cu scopu după firea impregiurariloru pentru mai multe cercuri la olalta, se va infiintia câte o comissiune de rescumperare. Acesta comissiune consta din cinci membri, din cari doi se alegu prin indreptatiti, doi prin oblegati , eara pressedintele se denumesce prin directiunea fondului de dessarcinare a pamentului. § 8. Alegerea celoru doi membri, cari suntu a se trimite in comissiunea de rescumperare din partea celoru oblegati, se va face asta: ca oblegatii din fiacare comuna voru alege dupa datin’a locala câte cioi barbati de încredere; iar barbatii de încredere ai cercului intregu voru alege infiinti’a de fatia a judelui cercuale , ori a comissarului emisu de anuistele jurisdictiunei , prin majoritatea voturiloru membrii comissiunei de rescumperare. § 9. Cei indreptatîti voru pasî la alegerea membriloru, pre cari au sa-i trimita densii in comissiunea de rescumperare, in fiinti’a de fictia a comissarului delegata prin antvnstele jurisdictîunei, sî asta Si-i vomu alege. § 10. Atâtu cei indreptatîti, câtu sî cei obligati voru alege totu in acelu modu sî câte doi suplinitori, cari ocurendu casulu suplinirei , cu privintia la majoritatea de voturi ce au capetatu, voru intră in comissiunea de rescumperare. § 11. Despre alegerile făcute se va suscepe unu protocol in trei esemplare, dintre care unulu se va preda membriloru aleși in comissiunea de rescumperare; alu doilea se va substerne antistelui jurisdictîunei ; eara alu treilea directîunei fondului de dessarcinarea pamentului. § 12. Candu ver un’a parte, adeca cei indreptatiti ori cei oblegati oru refusu ori emite alegerea membriloru,. pe carieră sa-i trimite densii la comissiunea de rescumperare, de sî fosera repetatu provocați din partea antistelui jurisdictîunei; atunci va denumi in loculu loru antistele jurisdictîunei membrii sî suplentii comissiunei de rescumperare. §13. Fiindu constituita comissiunea de rescumperare, are dreptu de a-si define loculu lucrarei sele, trebuie insa sa in cunosciintieze pre antistele jurisdictiunei sî pe direcțiunea fondului de dessarcinare a pamentului despre loculu alesu sî person’a, carei’a sa se immanueze esibilele îndreptate catra comissiunea de rescumperare, pentru ca sa se puta aduce la cunoseinnt’a publica. § 14. Comissiunea de rescumperare se va tine la deslegarea problemei sale de determinatiunile concerninte ale patentei imp. din 21 iuniu 1854 sî de prescriptele acestei legi. § 15. In comissiunea de rescumperare se vor face decisiunile prin majoritatea absoluta de voturi. Suntu voturile asemenea, atunci va decide votulu pressedintelui. § 16. In cazurile de controversia despre natur’a pamentului, ori despre dreptu, va îndreptă comissiunea de rescumperare partîle la judecătoria, sî déca s’aru află de lipsa unu provisoriu, la deregatori’a politica. § 17. Rescumperarea prestatîrniloru rescumperarere va ave locu sî atunci, candu o voru cere numai unii dintre cei ce suntu oblegati unui sî acelui’a si indreptatîtu intr’o comunitate. § 18. Déca a prestatu celu indreptatîtu durile sî celelalte tribute publice pentru obiectulu supusu rescumperarei, se