Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-09-27 / nr. 76

! Inseratele se platescu pentru­ sinteia ora cu 7. cr. siculu cu litere r mici, pentru >a doua ora cu 50, er. si pentru a trei­a repetire cu 37, er. v. a. Ms. 56 AXILI XII. telegrafulu esc de doua ori pe s epte­­mnan: joi’a si Duminec­o. — Prenume* ratiunea se face in Sabiiu la espedilur’al loiei pe afara la o. r. poște, cu danii jptt’a prin scrisori frnuoase , adresate, citra espeditu­ra. Pretiulu prenumerat in­ j uei pentru Sabiiu este pe anu 7.­­1. v. a. ear’ pe o jumetate de anu 3.0. 50. Pen­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­ Gabiin, in 22­8ep. (6 öcí.) 1804. í­tru provincicle din Monarchia pe anu ann 1 H fi. era pe o jumatate de anu 4 fl. v.a. I­l’entru princ. si fieri străine pe anu l­& l pe V2 anu. 6 fl.v. a. Invitare de a premumera la „Telegrafulu Romaim“ pe trib­nialu Octobre, Novembre sî Decembre c. v. 1864. Abonamentalu pentru Sabiiu — — 1 f. 75 xr. Pentru Transsilvani’a sî m­onarchi’a austriaca 2 f. — Patru Romani’a sî tieri esterne — — 3 f. —­Sabiiu in 17/29 Septembre 1864. Redactiunea si Editur’a. Dieta a transsilvana. S­i e­­ 1­i­n­t­i ’ a din 28 A­u­g­u­s­t­u (9 Sept.) 1864. (Rescum­perarea prestatiunilor n* urbariale (je­leresci.) După citirea protocolului in limb’a magiara , se citescu petitîunile comuneloru: Hedereu, Kez’a­ung. sî Gerendu—Cri­­sturu, date prin Vlass’a, spre a fi transpuse din municipiulu Crusiului, cerculu Turdei, la municipiulu Reghinului , cerculu Ludosiului. Tóte trei petitîunile se predau comitetului pentru impartîrea tierei. La ordinea dîlei e aline’1» 2 a­n­ului 1 din pro­­iectulu comitetului, care, dupa ce in m­ulti 72 amu comunicatii numai proiectulu regimului, e de lipsa înainte de tote a­ lu reproduce aici. Proiectil de lege prin care stramutandu sî intregindu §§. 23, 26 sî 85 ai pa­tentei imperiale din 21 Iuniu 1854 Nr. 151 din bulet. imper. se făcu dispusctiunile despre rescum­perarea prestatîuniloru rescumperavere, cum sî despre platirea capitalului de rescum­perare sî a veditului anualu de cinci procente. § 1. Capitalulu de rescumperare pentru prestatirii res­cumperavere, escalad­atu in int­elesulu dispusetiuniloru patentei imperatesci din 21 Iuniu 1854 Nr. 151 alu bulet. leg. imp., cum sî interesele cinci percentuali ale acelui­a au sa le plate­­sca cei ce suntu oblegati in patru dieci de rate de asemene sî totu la jumetate de anu decursive, daca nu se va fi făcuta, ori nu se va face din buna voia alta invoiela intre personele indreptatite sî oblegate. Ratele se voru plati prin oblegati la acelu perceptoralu c. r., unde-si platescu contributiunea regia , eara indreptatîtii si­ tragu ratele de rescumperare dela respectivulu perceptoratu c. r. pe lânga quitantia scutita de timbru. Sentinti’a despre rescumperare va areta summ’a fiecarei’a rate, sî cea d’anlei’a rata se va plati cu o jumetate de anu după 1 Ianuariu sau 1 Iuliu , ce cade mai aprópe de dou’a , in­ care s’a enunciatu sentinti’a de rescumperare. Summ’a rescumperarei nici decum nu va întrece venitulu curatu capitalisatu, escalculatu după provisoriulu contributîunei de pamentu alu obiectului ce se rescumpera. § 2. Acele sume restante din capitalulu de amorlisatîune, care suie la unu florinu, nu se voru șterge prin platiri par­țiali, ci se voru depune deodata cu platirea ratei celei d’an­­tâiu de catra cei obligati. § 3. Pamentulu dessarcinatu e legatu pentru ratele scal­­culate sî definitivii defipte, aceste rate se voru înregistra din oficiu in protocoled funduarie, sî despre înregistrarea făcută se va da adeverire pre sentinti’a licuidatoria. § 4. Ratele, alu cator’a termina de platire s’au impli­­nitu, suntu a se incassa după norm’a contributî unei regie. § 5. Producendu partea oblegata sentinti’a despre res­cumperare sî quitanti’a ca a platitu rat’a din urma, dreptulu de ipoteca spre asecutarea acest’a petrecutu in protocolulu funduariu se va sterge dintr’ensulu fara tacie sî timbru. La cererea pârtii se potu șterge sî singuratice rate solutei . 6. “pre esecutarea acestei rescumperari se voru a­­siedia cu preschimbarea §§­loru 26 si *85 ai patentei impe­ratesci din 21 iuniu 1854 comissiuni anumite de rescumpe­rare subt immediat’a cond­ucere a directiunei fondului de des­­sarcinarea pamentului. § 7. Pentru fiacare cercu (járás), sau unde se va vede ca e cu scopu după firea impregiurariloru pentru mai multe cer­curi la olalta, se va infiintia câte o comissiune de rescum­perare. Acesta comissiune consta din cinci membri, din cari doi se alegu prin indreptatiti, doi prin oblegati , eara presse­­dintele se denumesce prin directiunea fondului de dessarcina­­re a pamentului. § 8. Alegerea celoru doi membri, cari suntu a se tri­­mite in comissiunea de rescumperare din partea celoru oble­gati, se va face asta: ca oblegatii din fiacare comuna voru alege dupa datin’a locala câte ci­oi barbati de încredere; iar barbatii de încredere ai cercului intregu voru alege in­fiinti’a de fatia a judelui cercuale , ori a comissarului emisu de an­­uistele jurisdictiunei , prin majoritatea voturiloru membrii co­­missiunei de rescumperare. § 9. Cei indreptatîti voru pasî la alegerea membriloru, pre cari au sa-i trimita densii in comissiunea de rescumpe­rare, in fiinti’a de fictia a comissarului delegata prin antvnste­­le jurisdictîunei, sî asta Si-i vomu alege. § 10. Atâtu cei indreptatîti, câtu sî cei obligati voru a­­lege totu in acelu modu sî câte doi suplinitori, cari ocurendu casulu suplinirei , cu privintia la majoritatea de voturi ce au capetatu, voru intră in comissiunea de rescumperare. § 11. Despre alegerile făcute se va suscepe unu proto­col in trei esemplare, dintre care unulu se va preda mem­­briloru aleși in comissiunea de rescumperare; alu doilea se va substerne antistelui jurisdictîunei ; eara alu treilea direc­­tîunei fondului de dessarcinarea pamentului. § 12. Candu ver un’a parte, adeca cei indreptatiti ori cei oblegati oru refusu ori emite alegerea membriloru,. pe cari­eră sa-i trimite densii la comissiunea de rescumperare, de sî fosera repetatu provocați din partea antistelui jurisdictîunei; a­­tunci va denumi in loculu loru antistele jurisdictîunei membrii sî suplentii comissiunei de rescumperare. §13. Fiindu constituita comissiunea de rescumperare, are­­ dreptu de a-si define loculu lucrarei sele, trebuie insa sa in cunosciintieze pre antistele jurisdictiunei sî pe direcțiunea fon­dului de dessarcinare a pamentului despre loculu alesu sî per­­son’a, carei’a sa se immanueze esibilele îndreptate catra co­missiunea de rescumperare, pentru ca sa se puta aduce la cunoseinnt’a publica.­­ § 14. Comissiunea de rescumperare se va tine la deslegarea problemei sale de determinatiunile concerninte ale patentei imp. din 21 iuniu 1854 sî de prescriptele acestei legi. § 15. In comissiunea de rescumperare se vor­ face de­­cisiunile prin majoritatea absoluta de voturi. Suntu votu­rile asemenea, atunci va decide votulu pressedintelui. § 16. In cazurile de controversia despre natur’a pa­mentului, ori despre dreptu, va îndreptă comissiunea de res­cumperare partîle la judecătoria, sî déca s’aru află de lipsa unu provisoriu, la deregatori’a politica. § 17. Rescumperarea prestatîrniloru rescumperarere va ave locu sî atunci, candu o voru cere numai unii dintre cei ce suntu oblegati unui sî acelui’a­ si indreptatîtu intr’o co­munitate. § 18. Déca a prestatu celu indreptatîtu durile sî cele­lalte tribute publice pentru obiectulu supusu rescumperarei, se

Next