Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-01-13 / nr. 4
Telegraful iiese de done ori pe septemana : joi’a si Duminec a. —• Prenume» ratiunea se face in Sabitu la espeditur’a fetei pe afara la o. r. poște , gat’a prin scrisori francate , adresate catra espediturii. Preliuiu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anii 7. (r. v. a. I car* pe o jumatate de anii 6. fi. GO. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen-RTM 4. ABULII XIV. Sabiiu , ir 13/25 Ianuariu 1866*tru provinciele din Monarchia pe anu an. 8 fl. era pe o jumătate de anii 4 1i. v.a. Pentru princ. si lieri străine pe anui 1.2 pe % anu. 6 fl.v. a. Inseratele se platescu pentru a inteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere I mici, pentru =a dou’a ora cu 5*4 cr. si cu bani I I pentru a trei’a repolire cu 3V2 cr. v. a» s5EE*fg I Telegramatu Redactanei „Tei.Rom.“ I Cernautiu 24/12 Ianuariu. Arone Pumnula , unulti dintre Românii cei mai mari ai secui lului nostru au reposatu astanopte. Géléi De Iuptu pol’a munțiloru apuseni, Comitatulu Albei inferiore 18 Ian. st. n. 1866. Dopa cum avu râinu ocasiune a intielege din preainaltulu Rescriptu trimisu ca respunsu la Adress’a dietei din Clusiu, Guvernulu transsilvana e însărcinata cu prelucrările pentru chiamarea Ardealului la diet’a din Pest’a, unde ca o tiera ce sa tine de corón’a Ungariei sa ia parte la actulu incoronarei sî la deslegarea canseloru comune,— prin urmare in Tronni’a iara voru fi alegeri de deputați. Ore sî la noi cu asemenea brutalitati,voru decurge alegerile pentru diet’a din Pest’a, ca prin Ungari’a, mai cu séma sî in părțile locuite in mare parte de Românii Aceea va dovedi viitoriulu, atât’a trebuie sa marturisecu , ca o parte din popor audîndu de cele intemplate cu Românii din Ungaria pe la locurile de alegere, ’su ingrigiati pentru aleg’erile viitóre, mai alesu acei’a cari au a se duce la alegeri in orasie unguresci. Si nici nu e mirare, pentru ca cine au cetitu din jurnalele române— pentru ca cele magiare, afara dóra de unu unu a lui K. Közlöny nu-mi aducu aminte sa fiu scrisu ceva— decurgerea alegeriloru in Ungari’a, mai cu sema in cercurile unde sa vedea a fi Românii in majoritate, *) nu au fostu cu potintia sa nu se fi scârbitu de procedur’a comissiuniloru conscriitóre intrebuinicata, falia cu Românii la conscrierea ablegatiloru, sî sa nu se fi infioratu de volniciele sî brutalitatîle Magîariloru folosite asupr’a Româniloru celoru respectatori de lege , la locuia alegeriloru la care cugetându trebuie sa te prindă mirare, cum au mai avutu Românii voia sî curagiu (?) a se duce la alegeri, unde mai multu se vede a se fi dusu la masacrări , decâtu la folosirea dreptului celui mai frumosu in vieti’a constitutionala. Cine crede, ca bataile cu care fura intempinati Românii pe la locurile de alegeri din Ungari’a, aru fi fostusi din partea Magiariloru nisce intemplari neasceptate, iara nu precalculate , acel’a — după parerea mea— se instala, pentru ca, precum se observă, până cându din partea respectiviloru se vede a se fi pâdîtu cu tata stricteti’a paragrafulu 40 din Art. V a legilor Ungariei din 1847/8 unde duce : „A válosztoknak az összeírásnál vagy választásnál semmi némit fegyverrel megjelenii nem szabad“ nefiindu-le iertatu Româniloru nici baieru cu vergi in mâna a se infatiosiu la loculu de alegeri — Magiariloru li se ierta a fi provediati cu sabii, furci de feru si alte arme de marte— vedi alegerile dda Szilágycéh , Zsibo si altele,— fara sa i fi fostu reflectatu competintii la paragrafulu mai in susu memoratu, după cum se dovedi din urmări, nu pentru ca dora sa aiba cu ce se apera de manile cele gole ale Româniloru, ci mai multu, ca déca nu le va succede ai dobândi in partea loru sa-i insulte, fugarésca, sî de va cere interesulu loru (alu Magiariloru) sa-i trimita si in sinurile lui Avramu, ca acolo sa se odihnesca in veci, ne mai standu-le nici odata mai multu in cale la alegeri. Fapte care dau dovedi Europei cum inpartiescu frații Magiari drepturile conslitutionale cu Românii. Mirare ! cum de capii comitateloru însărcinați fiindu subt responsabilitate, de cât la Taverniculu tierei, nu pastra mai energiosu spre incungiurarea versatiloru de sânge? Dar sa lasamu acestea intemplari de trista aducere aminte, care ne revolta tóte simțirile omenesci sa se lasamu Istoriei sî sa trecemu la alegerile din Tranni’a cari ne stau la asia. Douarele magiare după „Wiener Zig.“ dearendulu publicară Rescriptulu chiematoriu la diet’a din Pest’a , prin urmare alegerile incâtu voru ierta pregătirile se voru face câtu mai in graba. Mai moderați voru fi Magiarii din Ardealu cu frații loru din Ungari’a ? vomu vede, insa judecându lucrulu din trecutu, eu credu, ca desî nu va veni lucrulu până a netoca in capu la loculu de fl* Ba sî in alte pârli, unde nu se afla nici unu Românu d.c. com, Pojonului. Riegen, ca in Ungari’a, de care sa ne sî feresca Ddieu in Tranni’a,— totuși nu vom lasă nici unu mijlocu nici la conscrieri, nici la alegeri ne probații prin care voru socoti a fi ajutorați a eiî cu candidații loru. La alegerile trecute, pentru diet’a din Clusiu, fiindu ca inteliginti’a nóstra mai pretutindinea s’au retrasu dela alegeri, nu se au constatu fratiloru Magiari in multa ostenela prin körteskodésiurile loru îndatinate, prin promissiuni de „nesze semmit fogd megyol“ si altele, a dobândi voturile Româniloru in partea loru, insa dela alegerile viitóre- pentru diet’a din Pest’a, ca diet’a de încoronare- la care Tranni’a nu e chiemata in urm’a uniunei, ci de a lua parte împreuna cu Ungari’a la actulu incoronarei sî la deslegarea causeloru comune, Românii sî respective inteleginti’a româna nu numai ca nu se va retrage, ci tóte mijlocele legale le va folosi, trebuie sa le si folosesca, cu Românii, ca cei mai numeroși in tiera sa fia la acea dieta representati prin unu numeru de deputați de nationalitate româna câtu va fi cu putintia mai mare. Sî fiindu ca poporulu vedendu-si inteliginti’a ,— in care are încredere, pociu dîce neconditionata — in mijloculu seu, sî acumu ca totudeun’a se va lipi de ea. Nu e nici o indoiala, ca partea contraria ’si va încorda tote puterile până la estremitati, a dobendi iara voturile Românilor o imparte si — ca la alegerile trecute, iara daca nu le va succede, atuncea ? vaiu ! de inteleginlia ! ca la tóte va fi causa , ca nimenu o va iantui de incriminări sî pe epiteturile îndatinate, de „bujtagato, izgató“ sî altele, fiei purtările câtu de legale, sî korteskedesiurile ?! oh ! acel’a e unu usu vechiu venitu inca din evulu de mijlocu, care mai ca s’a prefacutu in lege, — korteskedés-uri sî de alte ori au fostu, la noi cu korteskedés-uri au decursu alegerile, de acestea respundu frații magiari, déca ii reflectóza omulu la abusurile facute prin korteskedés-uri. Alegerile la diet a de încoronare din Pest’a, din porunc’a Maiestății Sele se voru face după art. II din legile facute in Clusiu in anulu 1848. Acestu art. de lege consta din 10. Dela anulu 1848 in cace trecându prin atâtea sisteme, dóra nici acei’a, carii au luatu parte activa la compunerea acestei legi nu-si mai putu aduce aminte de toti paragrafii ei, cu atât’a mai putînu acei’* cari dóra numai din audiu sciu, ca in anulu 1848 s’au facutu vr’o lege electorala. Pentru aceea, ca Românii , cari ’su mai putîm cunoscuți cu legile din 1848, sa-si puta togmi lucrurile sele la alegerile viitóre după sunetulu acelei legi, mi s’aru vedé forte de lipsa, si la tempulu seu, cu acei’a, cari voru fi avendu la mâna aceea lege sa-si ié ostenel’a a o traduce in limb’a româna sî a o publica in jurnalele române, *) pentru ca avendu unu indreptariu la mâna, la vreme de lipsa sa ne putemu face reclamatiunile si protestele, cu cari feliu de lucruri— combinandu din trecutu — mi se pare ca vomu ave multu de facutu, mai cu sema déca Românii nu se voru uita cu indiferentismu , cura comissiunile conscriitóre vom înscrie intru alegatori pe totu Magiarulu de nobilu , — ca sî la alegerile trecute,— de sî numai elu scie cine e ? sî de unde au venitu in loculu unde acumu se afla cu locuinic’a — fara a fi provocata a-si documenta nobilitatea, — sî pe totu cârpaciulu de meseriesiu, de sî mai pe dreptu s’aru puté numi „mesteru strica.“ La asta ce va frații magiari multu se voru sili a fi ajutati cu interpretarea d-lui 3 Ut. a. b. c. si § 4 lit. a. b. alu art. II din 1848 mai cu sema deca Românii sî prin comissiunile centrale, sî sî prin comissiunile conscriitare voru fi representati totu numai in aceea proportiune ca sî până acum. Insa speramu ca odata va veni dîu’a dreptatii sî dîu’a egali— totiéi cându frații magiari cari ’su totu cu dreptatea si egalitatea in gura, voru areta sî cu fapte, ca ei ce dîcu nu mintiescu. — Asta sa fia ! G. M. M.n.895—1866. Instrucțiunea privitóre la alegerea deputatîloru, cari suntu de a se trimite la diet’a ungurésca conchiamata pe 10 Decembre 1865 la Pest’a. 1. Dupa ce amesuratu rescriptului p. a. din 25 Decembre 186 mulu curtier 5580 art. 11 de lege trannu are de a servi de cunostira in privinti’a alegerei deputatiloru la diet’a comuna, care alegere are a se face pe basca representatiunei populari, asta suntu Unu resunetu din ticra. *) S’a publicații, a se vede in nr. 2 a. c. alu acestei foi Red.)