Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-10-09 / nr. 80
Telegrafulu eae ’de doue ori pe septemana : joi’a si Duminec’a. — Prenume-i rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’al foiei pe afara la c. r. poște, cu bani , gat’a prin scrisori francate, adresate s catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. (1. v. a. car’ pe o jumatate de anu 3 fl. 60. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen. Sabiiu, in 9 21 Octobre 1866, tre provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri străine pe anu i I pe ■, anu 6 fl v. a. Inseratele se platescu pentru I inteia ora cu 7. cr. siculu cu litere liniei, pentru a dou’a ora cu 5 cr. si pentru a treia repetire cu 37. cr. v. a NTM 80. AAULU XIV. Eventiminte politice. Sabiiu in 8 Octobre, Biletulu de mâna imperatescu indreptatu catra contele Belcredi si de care amu amintitu in putine cuvinte in mulu trecutu este celu urmatoriu: Iubite wmile^Belcredi ! Candu amu publicatu prin manifestulu Meu din 17 Iuniu a. c. popóretoru Mele, cu adunca durere, neincungiurabil’a necessitate a resbelului, pentru aperarea bunului dreptu alu Austriei— in acestu momentu seriosu au respinsu popórele la chiamarea Mea cu o astfel de bucuria sacrificatória , incâtu acést’a a fostu pentru anim’a Mea cea tare ingrijita o adeverata satisfacere. Redicatoria eră consciinti’a, ca monarcu sî poporu suntu conduși la unu pasiu atâtu de seriosu de același cugetu Sî de același simtiementu. Nefericitele eveniminte ce au urmatu după acést’a pre campulu de resbelu dela média-nópte , grelele sacrificii , ce le au impusu aceste imperiului Meu nu au sguduitu spiritulu patriotismului in popor. In capitala si in alte pârli au luatu mii de inși din buna voia armele, sau pentru ca sa intarésca șirurile armatei ori sa formeze corpuri de voluntari, sau pentru ca sa apere marginile de invasiini inimice , acesta simtiu de sacrificare s’a arelatu si la ecuiparea fecioriloru. In credinciosulu Meu comitanu, in Tirolu, s’a radicatu intréga adeverat’a populatiune entusiasmata de patriotism!!, spre respingerea eroica a inimicului, sî scumpulu Meu regatu Boemi’a a pastratu intre suferinttele cele mai amare sî intre pressiunile cele mai grele o astfelu de tienuta, cum póte sa o aiba numai unu poporu, care, asemenea fiiloru Tirolului, prin iubirea credinciósa catra Domnitoriulu seu stravechiu, catra imperiu si patria, soleda istoriei o splendare, ce nu palideza nici odata. Durere, ca in decursulu eveniminteloru resbelice, pressiunile s’au estinsu si asupr’a altor tieri, asupr’a credinciósei Mele Moravie, Silesie, unei pârli din Austri’a de josu, Tirolului de média di si a tienutului Goriziei— sî in tóte pârtîle in tempulu acestei grele cercuri s’a manifestatu simtiulu de patriotismu sî de credintia alu populatiunei nu numai neslabitu , ci chiaru in situatiunea cea mai periculosa in unu modu indicatoriu. Cu deosebire au fostu pentru Mine binefacatóre participarea cea plina de iubire sî de adeverata sacrificare, cu carea fura ostasii răniți ajutați sî grijiti de câtva tóte clasele populatiunei. Asta se insera lângă impressiunile dîleloru nenorocite suvenirea netrecatóre de documentele cele mai pretinse de credintia sî de nobilu sacrificiu alu popóreloru Mele sî miscatu la anima Mi esprimu pentru acestea recunoscinti’a Mea cea mai multi amilária. Te insarcinezu a aduce acést’a la cunoscinti’a generala , cu deosebire insa representantieloru regaleloru sî tieriloru Mele cu ocasiunea adunariloru loru ce au sa urmeze. E detori’a regimului Meu de a aplica tóte mijlócele randum celoru adenci causate prin resboiu. Activitatea cea mai încordata e aici unu obligamentu sântu, a câroru împlinire conscientiasa o asteptu dela tóte organele regimului. Cine au sacrificatu in tempulu acest’a greu pentru imperiu, are pretensiune la ajutoriulu imperiului cu care (ajutoriu) după dreptu sî ecuitate nu trebuie traganatu . Despre resultatele mesuriloru deja luate de Dta vei avè sa-mi faci in continuu propuneri. Schönbrunn, 13 Octobre 1866. Francisca Iosifu m. p. Pulsky unulu dintre miniștrii unguresci dela 1848—9, carele petrecu până mai deun adîlc cu emigranta in strainatate , capata concessiunea de a se intorce in patria, ca sa-si cercete die famili’a. Cele mai multe dînarie a compatimilu pre numitulu fostu emigrantu pentru sortea cea trista de care fu lovitu perdiendu soci’a sî fii’a inca înainte de sosirea sea iu Pest’a, prin morte, si mai tardiu pre unu fiiu alu seu. Acum aflamu ca Pulsky acest’a e amneslatu su primitu sî in audientia la M. Lea si ca a sî inceputu a se ocupă de studiarea sî aprebarea politicei ministrului Belcredi. Se zice ca parerea lui este, ca daca Belcredi mai remane neactiva , atunci partid’a lui Deak nu se mai pote susține in Ungari’a. Acesta părere a produsu dorinti’a ministrului Belcredi de a discută cu Pulsky asupr’a cestiunei unguresci. Hr. Zig de eri aduce trei telegrame dintre cari done (unulu din Vien’a sî allulu din Pest’a) anuntia, ca dietele translauane suntu conchiamate prin onu rescriptu dela 14 Octobre npre 19 Novembre. Unu autografu imperatescu in cunosciintieza pre Cancelariulu de Mailalh despre motivulu amanarei terminului de convocare a dietei unguresci , care motivu este epidemia , ce s’a estinsu asta de tare in ler’a ungurésca. Demanda insa a face tóte dispositiunile necessarii, pentureá indreptandu-se starea sanitaria a tierei, diet a numai decâtu sa-si puta incepe activitatea sea. Imperalulu multiumesce Ungariei pentru voluntari sî recunosce nenumeratele dovezi de participare fatia cu răniții austriacisi ai aliatiloru. Unu altu (alu treilea) telegramu ne spune, ca Majestatea Sea a sositu in 18 Octobre in Brünn (Moravi’a) petrecutu de ministrulu de statu. Masse de poporu l’a salutatu cu bucuria. Giskra ia cuventatu. In respunsu recunosce Imperatulu purtarea cea esemplaria a cetaliei Brünn si observa, ca puterea morala purcese din cercarea cea grea. Unde cercarea cea mai grea produce partea acést’a mai nobila a vietiei omenesci in totalitatea sea, acolo sperantiele in unu viitoriu mai bunu odihnescu pre unu temeiu neclatitu. Imperatulusi va îndreptă atențiunea inainte de sote catra împlinirea acestoru sperantie. Despre diet’a croata inca nu se face pomenire oficiósa, scrii insa suntu ca se va condhiarau sî acest’a pre 28 Noemvre. Tratatulu de pace intre Austri’a sî Itali’a despre care amintirâmu sî noi mai de multe ori s’a publicatu in tota extinderea lui, punctele de căpetenia suntu cunoscute deja sî cetitoriloru nosti'i. Din Berlinu se imprascia scirea, ca in Ianuariu futoriu, adunandu-se parlamentulu germanu nordicu, actulu celu dintâiu va fi proclamarea regelui prussianu de imperatu alu Germaniei. Nu este demultu de candu era vorb’a in unele foi despre concentrări de trupe rusesci la marginile de media di s apusu ale imperiului. Unu corespundinte din Varsiovi’a alu unei foi silesiane anuntia acum, după isoare sigure, cum dice elu, ca generalulu russescu Berg sî alti generali din capulu armatei, ce se afla in Polonia, suntu chiamati prin telegrafii la Petersburg , spre a fi de fatia la consultările militare ce au sa se faca acolo. După semne aru crede cineva, ca suntu eventualități resboiase sî fre care pregătiri se sî făcu pe subt ascunsu. Asta de e a sositu ordinu de a provede magasinele cu presti , ceea ce se intampla numai candu are sa se incapa pregătirea de unu resbelu. Din Franci’a se spunea, cu vre-o cateva zile mai nainte, ca starea sanctatiei imperalului Napoleonu insufla griji forte mari. Ba se spunea, ca Napoleonu s’a supusu unei operațiuni (Elu sufere de petra), dara operațiunea aru fi fostu fara succesu. Acum se scrie, ca imperatulu nu s’a supusu la nici o operațiune pentru ca e convinsu, ca nu aru fi in stare sa suporte durerile sî asta mai bine va mai traga nu bolindu până va concede ból*a ins’a. După „France“ se spune (dela 16 Octobre) ca starea sanatatiei imperatului e buna sî ca până in 22 Oct. va petrece la Biaritiu. Din Serbi’a are „Zkft.“ o corespundintia datata din Belgradu in 12 Octobre n. Corespundintele comunica resultatulu celu multiamitoriu, celu avura esercitiele militieloru serbesci din anulu acest’a. Ele dovedescu de o propășire si desvoltare însemnata a spiritului militariu. Principele Mihailu rosti cu asta ocasiune urmatórea cuventare trupelor concentrate . Militari! Dela infiinttarea principalului Serbiei, dela tempulu, decandu națiunea serbesca au ajunsu a fi unu stătu de sine sî la o viétia politica,— astadi este pentru prim’a ora, candu unu regentu alu Serbiei vede o putere armata, provediata cu tóte cele de lipsa, concentrata dinaintea sea. Sunt convinsu ca voi sunteu veseli sî mândri, ca amu inceputu cu voi manevrele, ce amu de