Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-03-26 / nr. 25
Sabiiu in 26 Martiu (7 Apr.) 1867. tru provinciele din Monarchia pe anu anul 8 fi. era pe o jumătate de anu 4 fi. v.a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe ', anu. 6 fi v. a. Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. siruiu , pentru a dou’a ora cu B'i', cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V» cr. v. a. Telegrafuluese de doua ori pe septemana : joia si Dumineca. — Premuneratiunea se face in Sabiiu la espeditura foiei pe afara la c. r. paste , cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiul in premumeratiunei pentru Sabiiu este pe $in 7. N. v. a. ur pe o jumatate de anu 3. II. 50. Pena celelalte parti ale Transilvaniei si pen 25. ANULU XV. (t) MVecrologu: Aradu, 21 Marie. Georgia Pop’a de Tensiu , — a carui morte, intemplata la 6 ore dimineti’a in 17/29 Marie a. c. cu cea mai mare intristare fuaudela intre români, nu numai ai comit. Aradu, ci sî mai departe prin tóte unghiurile locuite de romani; — nu e mai multu intre cei vii’; elu reposa in etate de 43 de ani, in flarea vietiei , activitatiei sî a inteligentiei mature a unui barbatu ! Ca sa-mi dau sî unu tributulu , aflu indatoratu predemnului reposatu , cu care me voiu atinge numai unele fapte, ale lui, din cari m’amu invetiatu de tempuriu a lu cunosce, a lu stima s’ alu rădică la ’naltîmea unoru rari muritori, cu insusiri escelinte ! Voiu atinge anulu 48, candu acestu barbatu , teneru inca, abia de 24 —25 ani ,— in anulu resturnatorîu de viéti’a feudala, sî a altoru instituțîuni învechite,— inca fu la Timisiór’a la congresulu natîunalu gr. or. ordinatu de ministeriulu ung. de atunci. Elu insvalurile deputatîloru români, caci congresulu din nevenirea serbiloru neputendu-se tîne,— inca că teneru escela prin energi’a sî vorbirile sale.— Voiu atinge sî sinodulu diecesei Aradului dela Chisineu in an. 1849 unde reposatulu a fostu unulu dintre cei mai principali factori.— Si oh elu astadi, candu in diet’a pestana legile din 48 suntu repuse, sî la multe alte instituțîuni sî lucruri de pe atunci se cere esecutare sî vielia, numai póte grai; ca sî acestu Sinodu a fostu legatu, sî otarîrile lui valide. Scu cine nu-si aduce aminte de energi’a reposatului in diet’a pestana din an. 1861 candu sî elu fu ablegatu dietalu ? Cine nu-i cunosce activitatea sî dreptatea in restempulu de doi ani, de candu se afla in Comit. Aradului cu Comite supremu ? mărturia ne este : „Arader Zig. nr. 75 a. c. in care se descrie însușirile lui cu condeiu adeveratu, iaru nu incinsu in veninu, precum făcu alții.— Contarii inca trebue in launtrulu loru sa-i cunosca rarele lui proprietăți.— Aceea, ce-i arunca acesti’a, ca iu conveniă dignitatiei lui a se da de natîunalistu sî a primi pre totu insulu, care-i venea cu plansori, ci sa-i fia indrumatu la oficiele competinle,— tocmai aceea l’a facutu mare, populariu , sî neuitatu pentru dreptatea sea. — Elu, pe lânga aceea, ca la unii sî alții mai confidenți se plangea de durere de peptu, lucru ne’ncetalu. — După denumirea ministeriului ing. in 18 feb. a. c. —cugetă predemnulu barbatu a calatori in susu la Pesta si Viena, sî a preda resignatîunea oficiului seu la locurile competinte. Pe unde H nedu-se vre-o 10—12 dîle s’a re’ntorsu la Aradu, sî precum se vorbesce, pe drumu intrebuint să nesce pilule medicale.— Astă dara in tempu schimbaciosu de primavéra in caletori’a sea se bolnavi. Ajungendu acasa, se puse in patu, si medicină,— după aceea-i fu mai bine, sî ph nefericire! spunu unii, ca pre unu tempu ventosu esi in fiacru a dă multiumita doctoriloru , cari l’au lecuitu. A esîtu sî pe picidre a visitu pre unulu sî altulu ! In 10/22 Martiu se vediu mai pre urma umblandu pre ulitia. g’a se află la Pancot’a . Dulcea lui sora maritala Varcumnatulu seu D. Florianu Varg’a eră la Pest’a că ablog. dietalu. — Morbosulu nu primiu pre nime afara de doctorii sei. Dorăngi, Michaliu (de regimenlu ces. r.) sî Köpf. — Morbulu, despre care se dice, ca nici doctorii nu aru fi fostu in curatu, sa fia fostu la inceputu unu catarhu (Grippe) grozavu. — Elu avea datin’a a se spelă cu apa rece, preste totu corpulu. Facutu-a elu acést’a in tempulu din urma, impartasiloriulu nu scie. — se vorbesce sî despre bai’a calda intrebuintiata A dou’a era intr’o vinere a cadiutu in patu , sî la o septamena iérasi intr’o vinere a reposatu, sî i s’a sfinsu scump’a-i vielia îngropăciunea i-a fostu porapósa , precum numai pre raru se póte intempla , cu tóte ca unii dacu, ca aru fi lasatu sa fia ingropatu numai prin preotulu seu, luandu pre lângă sine 2 prunci cantâreti. — Martea lui se vestise ca fulgerulu, sî Dumineca in 1931 Martiu acursera nenumerati sliraatori. — In nóptea trecuta ploase , sî pre alilie eră destula tina, totuși nenumerata mulțime de ómeni de tóta plasm a , națiunea , sî confesiunea se astrinsese înaintea casei comitatului , sî in curte. — La 3 ore după amedi se incepu prohodulu, preoți cu mai multi protopopi in frunte erau imbracati preste 30 inși , sî intre ei multi veniră din îndepărtare de 3—4 stațiuni. Solenitatea se tînii in auli’a casei comitatului, dara aceea se turbură prin o plaia, care se versa ca din ciuberu, sî totuși miile si miile de tóta plas’a , intre care mai alesu se vedea stabulu militariu cu diregatori civili si unu numeru frumosu de dame, — nu se indepartara ! Atât’a popularitate, atât’a alipire câlva reposatulu ! Déca era, tempulu fara plaie, 10-15 mii de ómeni, că unulu se astringea , sî petrecea până la loculu unde nu este politica , nu este ura, ci odihna vecinica. Fia- i licran’a usióra sî memori’ai neuitata ! Scólcle nóstrc In Transilvani a. Acést’a e tilul’a a doi articuli publicați in anii „Albinei“ 31 sî 32 din anulu curgatoriu, articuli, cari prin cuprinsulu loru ne dau ansa sa vorbimu sî noi unu cuventu apropos la tem’a de mai susu. Nu o facemu acést’a pentru prim’a ora, nici pentru ultim’a ora , caci afacerile scolastice le-amu pretiuitu sî le vomu pretiui cu multu mai presusu, decâtu sa nu ne redicamu cuventulu sî sa nu ne intrepunemu pentru ele cu tóte puterile nóstre , in totu tempulu sî in totu loculu unde vomu vede ca e necesariu. Date interesele Cu scólele nóstre suntu strinsulenatiunei si bisericei nóstre , deci prin scóle putemu sa ducemu ca aperamu interesele cele mai inalte, cele mai sacre ce le avemu. Cetindu susu citatii articuli, marturisimu, ca noi amu trebuitu sa venimu in urma la acea convicțiune, ca autorulu loru a vrutu prin ei sa faca mai multu numai o ostentatiune. In adeveru, ce spune d. corespundintu anonimu alu „Albinei“ ? D-lui spune „ca noi nu avemu scóle , sî cari se dîcu a fi , suntu astfeliu intocmite, incâtu fruptulu loru nu s’a pututu inca observă“, prin urmare ca scólele nóstre suntu o ficțiune sî ca ele nu aru fi o ficțiune, déca „s’aru inspectiună sî conduce de statu“; dar aserțiunile sele acestea, d. corespundinte alu „Albinei“, precum nu le subscrie, astă nici nu se dovedesce , si le publica éca astă numai, că sa fia publicate sî apoi sa le créda cine va vrea. Totu d-lui, cine a fi, mai spune, ca are la mâna tabelele statistice din anulu 1863/4 sî 1864/5 din dieces’a metropolitana gr. or. sî citandu din ele cifrele copiiloru umblători sî neumblatori la scóla, din mai multe protopopiate, dîce ca acele cifre nu suntu adeverate , căci d-lui scie „cu totulu alte proportiuni“, pre cari insa nu , le-a pusu pe hârtia , că sa le póta sî publiculu cetitoriu vedé sî asemenă. Inca ne mai spune respectivulu domnu parerea sea intre altele sî despre materialulu de invettamentu, despre cărțile sî metodele proprie pentru scal’a populara sî despre calificatiunea inveniatoriloru. Nu avemu nimic’a de a observă contra pureriloru acestor’a , scóse din solinti’a pedagogiei , câci sî noi dorimu sî lucrumu câtu ne stă in putere, cu solinti’a acést’a sa strâbata din diin dî mai multu a introduce reformele sele in organisarea scóleloru nóstre. Noi , ci sî domnulu corespundinte respective, marturisimu , ca in direcțiunea acést’a este forte multu de facutu. Nu putemu visa nici decum, consclinti’a nóstra nu ne lasa, sa mergemu cu d. corespundinte alu „Albinei“ până a dice, ca „numai statuiu e iu stare a reforma scal’a populara după cuviintia.“ I’rincipiulu acest’a, sustinutu de d. corespundinte alu Albinei, se pare a ignoră sclinti’a ; cu tote acestea bunu e sî elu pentru de a face o ostentatiune cu elu. In privint'a acést’a e remarcabila sî farie caracteristicu sî pasagiulu din urma , cu care d. corespundinte si încheia articulii, esprimandu-si speranti’a, ca „ministeriulu cultului va pricepe propunerea dîlei . . . sî va lucră înainte prin redicarea afaceriloru scolastice, câtu se póte mai perfectu sî corespundiatoriu cerintteloru moderne.“ Amu vediulu unde ese sî unde ne scote d. corespundinte alu Albinei. Acum sa ne intorcemu sa vedemu de unde pleca d-lui. „Precandu reorganisarea constitutionala a „monarchiei pasiesce înainte, se arata totodată sî „trebuinti’a reformeloru pro astfeliu de terenu alu „vieții de statu, care desî se vede a fi celu mai „de pre urma escurgatoriu alu organismului de statu, „totuși are missiunea a formă temeiulu statului modernu, intielegemu acisc ól ’a populara.“ Astfel nu incepe primulu articulu. Insa care o are intielesutu exordiului acestui’a, nu tocm’a usioru de intielesu ?—• Se zice ca reorganisarea constitutionala a monarchiei pastesce înainte, — bine, astă sa fia de pe partea nóstra ; dar cum are scal’a populara devine a fi terenu alu vietiei de statu, care desî se vede a fi celu mai de pre urma „escurgatoriu“ alu organismului de statu, totuși are missiunea a formă temeiulu statului modernu ? Acést’a nu o inticlegemu. Alu doilea pasagiu totu din articululu antâiu suna astă : „Regimulu de până acum caută a intempină imbuldîtorea necessitate de reforme pre terenulu acest’a cu espressiunea , sci inti ’a e putere.“ Ei bine, acést’a e mai romanesce sî o intielegemu ; intrebamu insa, pre regimulu de până acum si-a implinitu missiunea fatia cu sculele, cautandu a intempina imbuldatorea necessitate de reforme pre terenulu acest’a, cu espressiunea : so i iti’ae putere? — Cunoscemu espressiunea acést’a , o a unui fostu d. ministru. E frumósa espressiune sî scimt ca ea , că multe alte frase bine sunatóre, a facutu sensatiune plăcută nu numai barbatii de scóla din Austri’a, ci sî in cei din Germmanica, sî si-au gratulatu cu totii, vedendu ca unu ministru austriacu profesora unu atare adeveru mantuitoriu. Dar ce urmare a avutu espressiunea acestui adeveru ? Domnulu corespundinte alu Albinei ne spune, ca „espresiunea a fostu data , dar problem’a nu fu deslegata“, din causa, precum dice, ca „au diferitu opiniunile despre aceea, ca înaintea carui foru, constitutiunalu (?) *) seu bisericescu, ara si sa se deslege acést’a problema.“ Bata deci, după d. corespundinte alu Albinei, ce a fostu caus’a ca scóleloru nóstre nu s’a pututu dă reform’a cuviinciósa. — Dar sa ne credemu ochiloru , candu intr’unu jurnalu seriosu celimu o astfeliu de opiniune ? Sa ne permită de corespundinte alu Albinei a lu întrebă, déca in Austri’a a jadutu fi indoiéla despre aceea,ca problem’a organisarei scóleloru înaintea carui foru are sa se deslege, înaintea forului constitutionalu (?) sau bisericescu ? "•) Nu inttelegemu cum d. corespundinte alu Albinei pune fatia in fatia forulu constitutionalu cu celu bisericescu. Au dóra d-lui in statu nu afla decatu numai constitutionalismu si in biserica numai absolutismu. Noi scimu ca constitutionalismulu e o institutiune propria a bisericei nóstre, de care aceast’a s’a si bucurată totodeaun’a, candu i-a fostu lasatu esercitiulu liberu si candu n’a fostu impedecata prin absolutismulu statului.