Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-11-19 / nr. 93
Telegraful © © se de done ori pe septe I mana , joi’a si Duminec’a. — Prenumerațiunea se face in Sabiiu la espeditura Ifoiei pe afara la c. r. poște, cu bani si gat’a prin scrisori francate , adresate« catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anii 7. fl. v. b. rear pe o jumatate de anu 3. fl. 60. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen-NTM 93., AMI A XV Sabiiu, in 19 iTov. (1 Dec.) 1867. i tr. provincieie din Monarhia pe an anii 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. ai tieri străine pe anui 12 pen anu. 6 fl v. a. Inseratele se platescu pentru linteia ora cu 7. cr. sirulu , pentru a dou’a óra eu 5'^ er. si pentru a tréi'a repetire cu 3V, cr. v. a. Eveneminte politice. Sabiiu, 18 Novembre In casa de susu a senatului imperialu se voru inmulti membri. (S’a denumitu prin decretu ddtto 25 Nov. mai multi de membri ereditari si pe viétia ai casei de susu. Numerulu aceloru ce au a fi denumiți de membri alu acestui corpu inaltu inca nu e determinatu ; după unele scrii list’a aru cuprinde 21 de nume. Prin acést’a regimulu se va sili a se asecura mai bine de acestu corpu, că sa nu fia oponentu la proiectele ce le va aduce la desbatere in senatulu imperialu.. Se sunu in tempulu din urma sî despre convocarea dieteloru din tierile de dincolo de Haifa sî , inca se dicea ca pre dieta Boemiei o accepta rescripto interesante. In senatulu imperialu scimu ca se discuta in urma legea de delegatiuni intre ambele parli ale imperiului. Acea lege in cas’a deputatiloru s’a sî primitu. Impregiurarea acest’a a facutu impressiune plăcută in cercurile guvernamentale din Ungari’a. „Magyar Ország“ e entusiasmata de pasulu acest’a alu deputatiloru din senatulu imperialu sî dice ca se vede ca ei sciu sa treca preste susceptibilități minutióse si pricepu possibilitatile faeIa cari aterna esistinti’a imperiului. „W. Zig.“ publica o decissiune imperalesca prin cerca diet’a Croației se amana pana pre 8 Ianuariu anulu viitoriu. Vin’a acestei amanari o pregătirea alegeriloru. Pentru vulnerații italiani in bataliele ce le avura in tempulu din urma cu trupele Papei si cele francese, a facutu si redactiunea lui „Hon“ o colecta de 3000 franci. Suma acest’a o adreseza Jokay redactorulu lui „Hon“ genralului Garibaldi cu urmatórea comitiva : De generale! Pre calea pressei amar indreptatu o provocare catra națiunea ungurésca pentru conferirea de ajutorie in favorea vulneratiloru in resbelulu de libertate italiana. Sum’a ce s’a adunatu până acum de 3000 franci me grabescu azi o tramite spre scopulu aretatu. Din conspectulu alaturatu vei pute vedé , ca sum’a acést’a nu s’a adunatu din nisce dăruiri înlesnite a unoru avuți, ci suntu in adeveru adunați din denarii cei cu greutate adunați ai poporului sî pre carii insoliesce sî câte o binecuventare pentru vulnerații eroi ai libertatiei italiane. Ddicnlu libertatiei a decisu , ca rănile sa fia budiele acele, cari mai petrunc ietoriu sa vestesca invetiatur’a lui; vocea loru o intielegu mai bine națiunile de asemenea idei. Simpathi’a natiunei unguresci catva cea italiana fu si atunci mare candu ea cauta urm’a victoriei insuriiielo rusele ; mai mare e insa acum candu striga catva omeniri o jertfa de sânge a unei lupte gloriase dara calcate la pamentu. Primesce die generale sum’a adunata ca unu semna de multiumita pentru trecutu, in carele nobil’a natiune italiana ni-a aretatu atât’a simpathia sî ca espressiunea acelei sperantie , ce viitoriulu va aduce victori’a libertatiei sî a spiritului tempulu , acesta victoria comuna a tuturoru popóreloru. Odieu sa le Una indelungu. Pest’a 23 Nov. 1867. Mauritiu Jokay Redactoru a lui Hon. .Congregatiunea comitatului Biharului a primitu unu respunsu dela Kossuth pre carele l’a luatu la •urotocolu cu urmatórea observare : Cu căldură mare a primitu congregatiunea multu si a tu Iu respunsu a marelui nostru patriotu. Ca liniscire a primitu ea aprobarea pentru esoarea restituirei legiloru din 1848 precum sî va"t"ie indemnalóre la o norocosa desiegare a cessiunei notionalitatiloru. In espressimiele incuragiatóre atingalóre de susținerea municipieloru avi. lice vede participarea cea eptusiasmatóre a unei agrijiri patriotice sî in cuvintele cari privescu la susținerea pacei espressiunea ideiloru sele proprie. Esprimendu-si congregatiunea sincer’a bucuria pentru manifestatiunea neclatitului patriotismu, primesce respunsulu spre placut’a scientia.— Din politic’« din afara reproducemu câlu privesce cestiunea Romei dupa cartea galbena din corpulu legelativu alu Franciei urmatórele : Itali’a. Cartefi galbena are 90 documente privitore la Obi d’întâia e din 19 Fauru 1867 carele semnaliseza incercarile revolutiunari contr’a statului papala si espunn intre vorbirele intre Bar. Malaret si Ralazzy carele din urma, candu a declaratu Malaret ca Franici’a se va strădui a sustíne conventiunea din Septembre si a datu tata silinti’a a nimici planurile lui Garibaldi. Dintre tóte mai interesanta va fi urmatorin lu estrasu. Sub datu lu2 Maia refereza Malaret: „Garibaldi a indreptatu catva representantii Angliei , Prussiei sî Russiei o nota circularia, in carea protesteza contr’a Suveran tatiei papei si aminteste ca constituant’a romana l’a alesu guvernatoru in Rom a. După parerea lui demnitatea acest’a io polo lua numai o representantia poporala. Elu se privesce asia dar a se uhicula regimu legalu in Rom’a aî si ia estenel’a a incunoscintia despre acést’a , pre puteri, se intielege lasandu afara pre Franci’a.“ — Despre Greci’a lata ce spune Independinti’a Belgica dela 16 Nov. sosirea „O telegrama din Constantinopole ne anuntta in acelu orasiu a lui Omer-Pasi’a, ce este alu patrulea sau alu cincilea generalisime in Cret’a ce parasesce o partita pe care Aali-Pasi’a se ’ncapat în era a voi s’o câștige prin putere. Pân’acumu marele veziru n’a fostu mai fericitu decâtu predecesorii sei: raporturile consulilorru resiedenti la Canea constata neisband’a incercariloru de împăciuire; câtu despre operațiunele militarie o depesta dela Smirn’a, anuncia o lupta, in aftfi’d cârc’a insurgenții au silitu la retragere corpulu lui Mehemed-Pasia.“ Câtu despre Serbi’adice lud. Belgra de la 18 Novembre. „Nisce lămuriri ce ne perviu asupr’a crisei ministeriale dela Belgradu păru a constata ca retragerea dlui Garasianin, ministrulu dirigente alu Serbiei, are cause mai adanci de câtu simplulu incidente dela Rusciuc D. Garasîanin a sorutu a se apera lotu denn’a de influintiele rusesci, politic’a sea tîlcîea a emancipa Serbi’a, in vederea destinateloru mai inalte pentru care voia a pregăti nationalitatea serba prin desvoltarea sorgintilorusele si prin aliantie solide cu poporatiuinele vecine. Simpatiiiele lui cunoscute perrtru Franci’a lu facca suspectu in particulariu politicei rusesci alu cărui aginte se dice ca aru fi succesorele seu, d. Rislici. Asia dara s’a produsu in ideile principii Michaela o schimbare care se lega póte cu nesce sperantie ce i s’au datu si cari nu vom remane fara influentia asupr’a serlei tierei sele“ vinului. Fia dorinic’a ministrului de justitia se preda pelisiunea comissiunei de codficatiune spre a fi luata in consideratiune , la elaborarea proiectului de lege respective După aceste interpeleza Ganzago pre ministrului de justiția, déca vrea regimulu sa introducă sî in Transilvani’a legile ungurene despre ereditate (moștenire), comassaliune, segregatiunea pasionatului sî politi’a de câmpu. Ministrulu de justiția Horváth respunde , ca in privinti’a celoru mai multe obiecte de feliulu acel’a se făcu proiecte noue de lege, cari vom fi valide sî pentru Ungari’a sî pentru Transilvania. Câtu se atinge de dreptulu de ereditate, dice miunistrulu, ca nu aru fi consultu a se face schimbări, celu putîmu iu unu anu séu doi inca nu. Em. I va priada o petitiune a cetatiei Cristu Iumicu, atingatoria de unu canalu proiectatu intre l’est’a si Szegedinu. In urm’a asternerei acestei pelitiuni interpeleza Fr. Pulszky ca cum vrea regimulu sa respecteze rescumperarile singuraticeloru comune d indatoririle urbariaie făcute nainte de 1848. In acesta privinta îndrepta ministrulu pre interpelanto la activitatea comissiunei de codificatiune. Pressedintele ministeriului face apoi cunoscuta casei ca Majestatea Sea Imperites’a s’a induratii pré gratiosu a primi cu cea mai mare gratia gratulările omagiale ale dietei aduse Maj. Sele cu ocasiunea prin. dîe onomastice. Acesta scrie a primi casa cu vivate en insul stice. Dupa acestea refereza Antoniu Csengerv asupr’a legei cuoteloril. Carola Kerkapoly asupr’a detorieloru de stătu si Fr. Pulsky asupr’a tratatului comercialu ce are a so stator intre ambe pârtîie imperiului. Despartiementulu alu nouelea depune unu votu separata pre més’a casei. Atâtu referatele câtu si votulu separata se voru tipări sî in lui»a viitóre voru veni la desbatere in plena iu casei deputatiloru. Ministrulu presiedinte aduce apoi dóue profete de lege. Unulu pentru emanciparea israelitiloru, sî altuia pentru introducerea canaluriloru sî drumuriloru de feru in cartile funduarie. Projectulu celu dintâiu suna: Projectu de lege despre indreptatîrea israelitîloru in egal’a privinti’a drepturiloru cetatienesci sî politice: i î; * - 5 ' ;'n § 1. Locuitorii Israelin ai tierei se declara facultati de a exercita, in mesura egala cu locuitorii crestini ai tierei, tóte drepturile cetatienesci sî politice. § 2. Ori ce lege, ori ce usu si fiacare o dinaliune, carea sta cu acest’a in contradicere, prin acest’a se pune afara din valore. Ambe proiectele aceste se predara numaidecâtu despartieminteloru casei spre preconsultare. Diet’a Ungariei. Cu siedinti’a dela 25 Novembre se deschide unu ciclu nou de siedintie in cari se voru discută cuot’a, detoriele de stătu , tratate comerciale sî in fine emanciparea israelitîloru. Asia dara cele ce audi „Hon“ dema-dile totuși nu fura adeverate (vedi T. R. nr. 90 variei) După autenticare protocolului se făcură casei cunoscute mai multe incurse. Paula Somsich pressedintele mai multoru proprietari de vii si produceau de vinuri așterne casei o petitiune pentru stergerea decimei De pe m a 1 u 1 u M u r e s i u 1 u i, 22 Novembre 1867. „Unio“ faia magiara din Clusiu, in nr. 46 si 47 s’au incercatu a-mi retrange părerile mele desfasiurate in nr. 87 si 88 alu Teleg. Romanu , dara cetindu-i de amenuntulu tóta refrangerea, amu aflat’o, ca e defectuósa s’ in contr’a adeverului. De si aru fi luatu ostenela D. corespundinte a lui „Unio“ a combină argumentele mele din nr. 87 cu celu din 88, apoi n’aru fi dîsu in nr. 47, ca n’aru fi asceptatu, ca sa se faca publicarea atâtoru provocări cu nemic’a motivate, fara observare sî rectificare din partea redactiunei „Tel. Rom.“ Amu face bine „Unio“, candu vrea se refranga ceva, se nu contraga totu articululu meu intr'un’a sententia in intielesulu acel’a, ca se apare articula fara argumente, ci și te