Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)

1868-06-30 / nr. 52

Teletrininmn e»a de doua ori pe »epte­­mima , joi’a s­i Duminec­a. — Prenume- i rațiunea se face in Saturn la expeditur’al loiei pe afara la c. r. posta , cu bani trat­a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Premii­su prenumeratiu­­­nei pentru Sabiia este pe ami­n. fl. v. a. I ear pe o jam­etate de anu 3. fl. 50. Pen­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pe»_ IVTM 52. AKULU XVI. Sabiiu, in 30 luniu (12 Iul.) 1868. Ira provinciela din .Monarchia pe um­ ana­­ 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. ■ Pentru princ. si tieri străine pe anu 1)­­pe V, anu. 6 fl v. a. i Inseratele se plateseu pentro finteia ora cu 7. cr. siculu , pentru a dou­a ora cu­ 5% cr. si pentru a trei­a repetire cu 3 V. cr. v. a. 7 . ■ • Invitare de prenumeratiune­­ a „Telegrafulii Romanii“. Cu acesta ocasiune ne luamu voia a trage a­­leulîunca p. t. publicu celitoriu asupr’a acelei im­­­pregiurari considerabile, ca in decursulu semestrului urroatoriu, intre alte obiecte ce voru veni a se tra­ta in acestu dînariu, voru luă unu locu de frunte cestiuni bisericescu, cari, parte voru premerge de­­schiderei congresului natiunalu romanu bisericescu, parte voru refera despre cele ce se voru intempla in congresu; ceste din urma, „Tel. Abra.“, ca afla­­toriu in locula unde se va tine congresulu, le va a­­duce mai ingraba decâtu celelalte dîuam­e române. Aceste cestiuni voru da chiarificari asupr’a a­­faceriloru, cari nu er’a acesta nou,­ in cele ce atinge viati’a bisericésca suntu de lipsa pentru fie­care membru alu bisericei sî chiara sî pentru acei’a ce nu se tienu de biserica orientala, dara se intereseza. Deci editur’a face deosebita mențiune, din bona tempu, pentru ca sa se póta orienta cu tipărirea esemplarieturu, ca nu mai tarziu sa vina in acea neplăcută pusetiune de a respunde doritoriloru de a ave diuariulu nostru cu: „numai avemu esera­­plarie.“ Pretiulu abonamentului e : Pentru Sabiiu pe anu 1 fl., pe­­/, de anu 3 11. 50 xr., pe */* anu 1 75 xr. v. a. Pentru Tranni’a sî Monarchi’a austriaca pe anu 8 fl. pe //i anu 4 fl., pe '/4 anu 2 fl. v. a. Pentru Principatele rom­ unite sî străinătate, pe anu 12 fl., pe % anu 6 fl. pe '// 3 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu ’ntardîiu cu trimiterea prenumeratiuniloru. Adresele ne rogâmu a se scrie curat­u, sî epistolele de p­re­nu­m­era­t unui a ni se traraile f­r­a­n­ca­te, adresându-le deadreptulu la Editur­a „Telegrafului Romanu“ in Sabiia. Representatiunea sinodale a Arehierei­­loru români de res. gr­res. pentru re­­solvirea unui Congresu national si bise­­ricescu, din 28 Augustu 1865. Maiestatea Vóstra c. r. Apostolica. Prea indurate Domne ! Prea-umilitu subscrisii Archierei, că de o parte sa póta corespunde conscientiosu datorintiei cano­nice, impuse Joru prin astediemintele bisericei, de a introduce , a stabili si a sustiené in cuprinsulu provinciei metropolitane ordinea cea buna, fara de alta parte ascultarea cuviinciósa sa pota­dă espre­­sei inviatiuni, ce li se făcură prin preainalt’a decisi­­une maiestatica , sosita in josu cu Nota c. r. Mi­­nisteriu de Statu din 29 Decembre 1864. Nr. 1642., in urm­’a carei e de a se face Maiestatei Vóstre c. r. apostolice propunerea preumin­ta despre modalitatea, după care are a se constitui in viitoriu âitâtu Mitropolitulu câtu sî Episcopii din Metropo­lis Româniloru gr­ orieni. din Transilvani’a sî Un­gari’a pre langa observarea prad­ei de dreptu bise­­ricescu sî de modalitatea constituirei de până acum, — s’au aflatu îndemnati a tiene unu sinodu după prescrierea asiediereinteloru bisericesci, in care sa se pertracteze modalitatea, după carea voru fi de a se constitui in valoriu atâtu Metropolitulu câtu sî Episcopii din Metropoli’a Româniloru gr. orient, din Transilvani’a sî Ungari’a. Dupa­ ce ’si seversîra prea umilita subscrisii Ar­h­ierei rugăciunile séle de chiemarea Docilului sântu, ca acel’a sa-i lumineze, sa-i invetie sî sa-i con­ducă la deslegarea problemei lora , s’au intrunitu in aceea părere , ca ei unilateralminte, fara de in­­trevenirea representantiei bisericesci, atatatórie din deputați preotiesci si mirenesci, nu potu lua in per­tractare modalitatea constituirei Metropolitului si a Episcopiloru pentru viitoriu, fiindu de obsce cuno­­scutu, ca lotu tropulu organicii in viétia sociala de sfatu are trebuintta după care se reguleza de nescari legi sî intogmiri , activitatea membriloru, roi- scamentulu partiloru sî activitatea întregului; séra legi sî intogmiri se potu statori si emană numai prin impartasirea sî învoirea tuturoru factoriloru indrep­­tatîti. Cu atâtu mai putîm­ pate biseric­a ca visibilu Numai tati de familia onești, posesori de pa­­mentu,oficiri c. r., amploiați militari, politici, justi­țiari, finantiari sî bisericesc­, advocați censurali, di­rectori , profesori la institute școlare mai înalte, precum sî comercianți si industriali, carii suntu de 24 ani, voru putea esercia drepturu de alegere ; féra de deputați se voru pute alege numai acei indreptatiti de a alege, cari voru fi de 30 ani. Rebonificarea speseloru de caletoria sî a co­­borârii in loculu destinatu pentru tinerea sinodului metropolitan« a deputatiloru, au sa le porte Comu­nele bisericesi din fie­care cereu de alegere. In lips­ a unei biserici catedrale suntu siliti u­­militu subscrisii Arc­ierei , sa desemneze de locu alu adunarei bisericesci metropolitane respectaver’a institutu de mantuintta alu lui Dumnedieu pre­da­ comuna bisericésca gr. res. Resîn­a­rt­u, aflatóre in meniu sa fie lipsita de ordine, sî in acést’a neces­sitate comuna se deosebește ea de Statu prin a­­ceea, ca legile ei au de temeiu nestrarautaveru dog­mele, iéra intogmirile ei esterne — de sî suntu su­puse desvoltarei, imbunatatirei sî perfectionarei pof­tite de poruncile naturei, totusi nu potu veni in contraducere cu principiile acelea fundamentale, din care provine regul’a, după carea are de a se sus­­tiene in biserica jurisdictionea, disciplin’a, si­ admini­­stratiunea. Un’a urmare necessaria a constituirei Mitropo­liei este asta dara întemeierea insogmiriloru orga­nice sî stabilirea normeloru pentru constituirea Me­­tropolitului sî a Episcopiloru, pentru conducerea sî îngrijirea trebîloru bisericesci, a scólei si a inve­­ntamêntului, sî a administrarei fondeloru bisericesci sî a fundatiuniloru. Spre scopulu acest’a e­lienerea unei adunări bisericesci metropolitane necessaria, a cârei chiemare va fi, a luă in consultare întemeierea insogmiriloru organice sî stabilirea normeloru pentru trebile bi­sericei, scólei sî ale fonduriloru, sî asta a compu­ne unu statutu organicu , care in intielesulu insti­­tutiuniloru bisericesci sa se iea sub pertractare con­stituționala sî in urma că unu normativu alu bise­ricei sa se substem­a Maiestatei Vóstre c. r. apo­stolice spre preinalt’a sanctiunare. Adunarea acest’a bisericésca metropolitana — după părerea preumilitu subscrisîloru Arc­ierei, ba­­sata pre bine cumpanil’a consideratiune a relatiuni­­loru de fatia — aru trebui sa se tiena sub presi— diulu sî conducerea Metropolitului sî sa constea din cei doi Episcopi sufragani din Aradu si Caransebe­­siu, apoi din 30 deputati preotiesci sî 60 mirenesci, calii sa se alega din singuraticile cercuri ale Ar­­chidiecesei, din cele doue diecese a Aradului sî a Caransebesiului asia, câtu pre dieces’a Caransebe­­siului se cada 10 oficiri c. r. sî onoratiori din sta­­tulu Com­erciantiloru sî alu onoratioriloru, sî 10 o­­noratiori din statuiu civilu alu Comitateloru Crasieu, Temisiu sî Torontalu. Consistoriile respective aru ave de a se in­­grigi de împărțirea sî limitarea cercuriloru de ale­gere cu consideratiune la numerulu alegatoriloru sî alu deputatiloru asia , că acelea sa se despartă in cercuri de alegere după statulu preotiescu, mili­­tariu si civilu. La adunarea cercului de alegere trimitu sin­guratecele comune bisericesci, déca nu voru nume­­r’a mai multu de 1000. suflete, unu deputatu , déca voru numer’a pana la 3000, sursele d­u­c­i si cele mai impopulate trei deputați, cari voru fi de a se prevedea cu plenipotentie. Spre conducerea alegeriloru numesce respecti­­vulu Consistoriu pentru fiesce­ care cercu de alege­re cate unu Comisariu, caruia i se alatura din par­tea adunarei doi barbati de încredere , carii voru avea de a ajutoră pr­e comisariulu de alegere in­­esecutarea alegerei, nemediilocita apropiere de Sabiiu, o óra departe de scaunulu metropolitanii , legata de cetate prin unu drumu bunu , are dóue biserici usiă de spa­­tiose, câtu potu primi in sine adunarea, sî suntu provediute cu cele necessarie conformii ritului nostru, apoi se afia comun’a acést’a — cum de abia se mai afla o alta comuna bisericésca — intr'o pusetiune după impregiurarile presente atâta de favorizare , câta pote dă membriloru adunarei adapostu ospi­­tariu sî fara spese mari. Pre tem­eiulu fapteloru susu memorate indras­­nescu astă dara prea umilitu subscrisu­ Archierei a face prea umilit’a rugare . Indurati-Ve Maiestatea Vóstra c. r. apostolica a concede prea gratiosu tinerea unei adunări bise­ricesci metropolitane sub presidiulu sî conducerea subscrisului Metropolitu spre stabilirea modalitatei, dupa carea voru fi de a se constitui Metropolitan sî Eppii gr. or. din Transilvani’a sî Ungari’a, pre­cum sî spre întemeierea institutiuniloru organice bisericesci si spre stabilirea normeloru pentru afa­cerile bisericei, ale scólei si ale fonduriloru. Depunendu la pec­órele Maiestatei Vóstre c. r. apost, acesta prea umilita rugare, remanemu iu cea mai profunda devoțiune Ai Maiestatei Vóstre c. r. Apost. Sabiiu in 28 Aug. 1865. Prea umiliti servi sî supuși credincioși. A­n­d­r­e­i­u Baronu de S­i­a­g­u­n­a m. p. Archiepiscopu sî Metropolitu. Procopiu Ivacico­viciu m. p. Episcopu alu Aradului, Ioannu Popasu im p. Episcopu alu Caransebesiului Evenem­in­te politicu. Sabiiu 29 Iuliu. In armata se făcu reductiuni însemnate. P. SI. scrie in privintia acest’a, ca soldații capata voia de a se departa dela regimentele loru (cu concediu), pentru ca ministrulu comunu de resbelu s’a con­­vinsu, ca cu bugetulu ce i s’a aplacidatu nu póte sa se ajunga si ca urmarea aru fi fostu unu defi­­citu de patru milióne. Spre a incungiură dificulta­tea acest’a s’a decisu ministrulu comunu de resbelu a da concediu in d estindere mai mare. Compa­­niele regim­enteloru de infanteria sî bataliuneloru de venatori voru ave o presentia de numai 50 ostasi; totu asia sî cele ale regimentului imperalescu de venatori. Astfeliu de presentia nu s’a pom­enitu de multa in armata nostra. Mai mulți Boemi de nationalitate ceh­i au in­­treprinsu o caletoria la Constanti ’a, unde Ioann Huss fu arsu (6 Iuliu 1415) pentru unele țese de credintia, cari erau îndreptate cu deosebire con­tra curiei romane si a papismului preste toru. In 6 Iuliu a. c. s’a desveletu acolo monumentulu lui Huss și asta boemii călătoriră acolo spre a fi de la.

Next