Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-08-01 / nr. 61
Telegraful ese de doua ori pe »eptemmna , joia ai Dumineca. — Prenume- 1 rațiunea «e face in Sabiin la espeditura foiei pe afara la c. r. poate, cu bani gata prin scrisori francate, adresate eatru espeditura. Pretium prenumeratin nei pentru Sabiin este pe anii 7. fl. v. a.l ear pe o jivietate de ano 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen. XTM 61. AXILU XVISabiiu, in 1/13 Augustu 1868. I tr» mavitic.iele 3>n Mnimrc Hilt nmi MS |8 fl. pe« jumalate de anii 4 fl. r.d. ! Pentru prim, ni flori ilritine pe una H . pe % »ms. K f| v. ». ! inseratele «e piatescu pentru iutei» ora cu 7. cr. «rula , pentru a don*« in» cu 5* cr. si pentru a trei’a repetire cu 30. cr. y. >. La cestiunea romanilor« din Scaunele Salistei si Talmaciului. In 7 Augustu al deputatului oann Pușcariu au așternutu dietei memorandulu numiteloru scaune, care conține o cessiune o de mare ponderesitate, atinge foria de posetiunea politica a româniloru in fundulu regescu. Fiindu ca la meritului cesliunei ne vomu intorce câtu mai ingraba ei lu vomu desfasiura publicului in amenuntele sele, facemu că pentru astadata sa urmeze cuventarea deputatului Puscariu prin carea așterne dietei memorandulu ce cuprinde detalurile cessiunei. Deci eaza cuventarea : Onorata casa Imi i cu libertate de a presenta onoratei case memorandulu comuneloru din scaunele filiale ale Salistei si Talmaciului tienutóre de fundulu regiu, cu care ele pretindu regularea referintieloru sele de dreptulu publicu fatia cu jurisdictiunea supraordinara, pre lângă acea rugare, că oonorat’a casa sa binevoiasca alu recomandă intregului ministeriu spre pertractarea si resolvirea meritoria. Caus’a pentru ce amu indreptatu acesto memorandu pre calea dietei, este, ca cuprindiendu cestiuni organisatorie si privitórie la dreptulu publicu, acestu obiectu a mai fostu devenitui odata — la a. 1848 — pre mes’a dietei, dara pentru evenimentulu, ce au intrevenitu atunci, nu se putură lua la pertractare, iéra caus’a pentru ce ’su recomendu intregului ministeriu e, ca obiectulu, in mesura mai mare sau mai mica, atinge resortele tuturora ministerieloru. — Locuitorii din scaunele filiali ale Salistei si Talmaciului cam la 30.000 suflete totu români si astazi mai stau afara de barierile constitutionale , — ei sunt deschisi dela ori-ce viétia municipale, — ei si astadi inca se administreza prin dregătorii dominați si prin curii domnesci (s’andîmu 1); ■— ei — după cum arata — s’au jefuitu de tóte drepturile si averile comunali si municipali, — si tóte acestea se intempla numai dîn acea causa, cu jurisdictiunea supraordinara sa dovedésca prin aceea, ca acei locuitori suntu, séu au fostu iobagii loru, cu tóte ca ei, că locuitori ai fondului regiu totudéuna au fostu omeni liberi, sî cu tóte ca chiaru sî foștii iobagi astadi nu se mai pot deschide, dela participarea la drepturile constitutiunaii (asta e!). Ordinea casei nu permite motivarea mai pre larga a asemeneloruesibile pana nu suntu puse la ordinea dalei, de aceea nice eu nu vreau de asta dala sa intru mai departe , indilucidarea si argumentarea acestui obiectu. Ast’a acum aru fi si de prisosit, pentru ca memorandulu desfasiara si lamuresce destulu de bine si pre largu tata starea causei, sî eu mi am luatu voia de alu da in tipariu, s’ a dispune, că sa se imparta intre toti membrii onoratei case. Inse deca onorat’a casa ’mi permite de a mai adauge inca vr’o căte-va cuvinte, acestea se refere seu la acea observatiune, ca memorandulu acest’a oglindéza numai in miniatura suferintiele si nepastuirile cele mari ale româniloru din Ardelu si in specie a celoru din fundulu regiu sî ca caus’a Salisteniloru ai a Talmacieniloru face o parte a causei române ardeleane. Salistenii si Talmacienii se indrepteza cu încredere sî fiducia catra onoral’a dieta. Binevoiésca 8î on. casa a primi acést’a cu acea simpatrita, ce merita in deobste tóte căușele române, pentru ca porțiunea geografica sî entnografica a elementului ronânu, fatia cu celu magiaru, a dictatu acestor’a totu acea sórie totu acelu viitoriu, sî asia ele suntu aviate naturalmente la reciproc’a spriginire. Cine igniora sî lucra in contr’a acestei doctrine , acea in contr’a proprieloru interese sî vateti propri’a si esistintia. Viitoriulu va dovedi acest’a in praxa. — Pre lângă aceste simllemente din nou recomandu caus’a cea drepta si fórte momentósa a Salisteniloru sî Talmacieniloru, iera memorandulu in limb’a româna si magiara su predau onor. Presidiu dinitalu spre ulteriora afacere, (s’a datu Comissiunei pelitionaria). Convocarea Universitate nationala din fundulu regiu. Intre varietățile din mulu trecuta am anuntiatu sî noi in vreo câteva cuvinte convocarea listóri’a a Universitatiei natiunale din fundulu regiu. Circulariulu emisui de câtra cornițele provisoriu in privintia acestei convocări e datatu dela 1 Augustu a. c. subscrisu : „Cornițele provisoriu alu natiunei sasesci“, porta numerulu Corn. 929, 1868 sî indata la începută lega firulu la afacerile conflussului natiunalu, întrerupte la inchiiderea acelui’a in dîu’a de 28 Febr. a. c. Atunci, oice circulariulu, trebuiau intrerupte lucrările un vrs italiei, pentru ca conformu constitutiunei, multe erau de a se așterne cercuriloru pentru o preconsultare. Acest’a s’a intemplatu, si fiindu ca cea mai mare parte din cercuri a trimisu resultatulu preconsultarii orulorii, e deja materialu destulu pentru continuarea unei sessiuni conflussuale si asia conflussulu se convoca pre Marti 15 Septemvre a. c. dupa calendariulu nou. Espune mai departe lips’a cea simtîta sî espresa de poporu in tóte scaunele si districtele in privinti’a reformeloru, nn se recunosce ca normarea definitiva a principieloru , după carea aru si a se face reformele, cade in competinti’a factoriloru legislativei si acesti’a sunt: regele incoronatu si diet’a. Competinti’a universitatiei in afaceri politice a fostu dî mai nainte o cestiune deschisa. Acést’a o arata forte lamuritu unu condusu alu universitatiei, după care suntu de a se caută tóte actele si documentele, din care sa se pota scote o iconi adeverata, ca câtu de departe a mersu autonomi’a acestui corpu representativu naționalii. Acumu după ce s’a facutu schimbările cele mari, in urm’a legi— loru dela 1867, este cercetarea acést’a cu atât a mai de lipsa, carea sa arate apoi si pusetiunea juris— dictiuniloru sasesci si a universitatiei, fatia cu organismulu intregu alu statului Regularea pusetiunei acesteia se póte iise numai pre calea legislativei. Cu tote aceste nu va tiermuri corințele desbaterile universitatiei numai la afaceri economice, ci acele e potu estinde sî asupra reformeloru universitatiei, corespund istorie timpului, intru câtu se cere spre a pute fi așternute la locurile mai inalte. Cam in aceste se cuprinde esenti’a cerculariului comitialu.— Supunendu aceste pentru solinti’a publicului sî cu deosebire a publicului din fundulu regescu, i chiamamu tot’odata si atențiunea asupra alegeriloru cam dupa cerculariulu acest’a se vomu face conformu modalitatiloru de pana aci Chiemamu atentiunea spre a sî trimite nu numai din unele, ci din tóte partile putincióse barbatii, cori, sa lucre, fara de vreo consideratiune la interesele loru personale, in interesulu poporului, dara mai departe, cari sa scie si a pretiui bine, ce va sa dîca a lua parte la desbaterea reformeloru ce suntu a se face in sinulu fundului regescu. gnafiloru a asternulu Haynald proiectulu legei de marmore, asemenea sî aita proiecta pentru recrutarea de 38,000 feciori. Vorbindu despre desbaterile asupr’a legei de inaintare imparhisîmu si urmatoriulu episodu după „P. SI. sî adeea o epistola a contelui Cebrian îndreptată câtra meuliniatulu diuariu. Epistol’a suna: „Onorata Redactiune! In stimi’a fara a d-tale cerescu despre putînatatea mea , ca eu pentru aceea m’astu fi retinutu dela votarea legei de înarmare, pentru ca o a-si fi aflatu pré democratica si pentru ca eu in genere nu rae potu impreteni ca principialii inarmatei generale ! Acést’a nu e asta ! Nu e lege carea pentru mine se fia pré democratica luându cuventulu democratico in intielesulu celu nobilu , sî nu e obligamentu, dela care asta vrea cu ca sa fia vre unu cetatianu dispensați. In privinti'a acést’a me provoca la tóte vorbirile mele roșiile de mine înaintea colegiloru mei in clubulu lui Deak. Temerile mele au avulu allu temeiu sî adeca vorbindu pre scurtu, eu aflu tóte referintiele de putere, atâtu dincóce câtu sî dincolo de Lail’a, mișcate dela loculu loru prin infiintiarea unei armate magiare — sî filare e cea a hondreditoru, — asta incâtu credu ca o ciocnire noua nu se va paie incungiură . Acest’a spre justificarea mea ; pentru polemisarea e pre tardîu. Alea jac la est. Pesta 5 Augusta. Conte Cebrian Unutel. la „Hr Zig dela 10 Aug. dîce: „Patria“ scrie: Agenturu regimului romanescu Cretia — 1e8cu au transpusu marchisului Monstier o nota, in carea desvolta principiele politicei romanesci sî esprima Romani’a simpathi’a catra Franci’a. Elveneminte politice. Sabiiu 31 Iuliu. După telegramulu de ieri sositu la „Hr. Zg.“ cas’a deputatiloru din Pest’a si—a amenaju siedintrele până la 16 Septemvre. — Legea de înarmare a trecuta si prin desbaterea speciala. In casama Diet’a Ungariei. In ssedintia dela 3 Augustu refereza Usengery despre resultatulu negocieriloru deputafi unei regnicolarie ungaro-croatice si după aceea se continua desbaterea generala asupra proiectului de înarmare. __ In ssedintia dela 4 Augustu se continua sa termina desbaterea generala. Din 401 deputați erau absenti 20, 3 nu au votatu. Pentru proiectu au votatu 235 contra 43. Revista diuaristica. „Reforma din Vien’a aduce unui articulu insemnatu despre festivitatea datatoriloru la semnt, ce se petrecu in septamânile trecute la Vien’a. Articululu din cestiune e intitulata „Epilog zum Schützenfeste” (epilogu la festivitatea datatoriloru la semnu) Articululu spune ca cu septamâni înainte se desbatu pre tata dou’a prin espectoratiuni lungi insemnetatea festivitatiei deja amintite. In decursulu festivitatiei au cursu mereu cuventurile din sal’a serbatórei. Festivitatea avea sa documenteze unitatea tuturora stirpeloru nemtiesci sî a adusu la vedere neunitatea loru. În canturi sî in vorbimi sumu nemții sî voiescu sa remâna unu poporu unita de frați, de câte ori se intalnescu undeva la o festivitate; inse cându voru paié ei dice, nu ca noi vremii, dara ca suntem u unu poporu unitu de frați? Nemții au doveditu sî cu ocasiunea festivitatiei acestei’a, ca sciu realisé rajlocele sî sciu află căile, cari sa duca la neintielegere. Cine a observate fara de preocupafiune câte s’au petrecutu la festivitate a pututu lesna câștigă convingerea, ca nemții, dcca cui va adună o mâna puternica la olaila, ei dela sine acest’a nu o voru Lce nici odata. Intreba, mai departe după resultatulu pentru Austri a, in urm’a festivitatiei sîdice ca negur’a cea grósa de prejudetie ce plană grea asupr’a Austriei nu e’a imprascista, pentru ca cei din străinătate , «azi au fosta