Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-11-21 / nr. 95
Telegraful tiese de done ori pe septemana : joi’a a t Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a fótei pe afara la c. r. poște , cu bani gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anii 7. fl. v. a. ear pe o jumetate de anii 3. tl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu, in 21 Novembre (3 Dec.) 1808. tru provinciele din Monarchia pe unu ana 8 .fl. era pe o jumătatee anii 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anii 12 pe V, ann. B fl v. n. Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. sirulu , pentru a dou’a ora cu 5'. cr. si pentru a trei’a repetire cu XV2 cr. v. a. Ku 95. AVALD V. " Eveneminte politice. legata Gestiunea nationalitatiloru desin intielesulu propunerei lui Deake de primulu interesu in terapulu de fatia. Pre catu ne scrta impregiurarile voma reproduce diferite cuventuri in acesta cestiune rostite in diet a Ungariei , spre a se pute vede cum fu cuprinsa din diferite parli. Cestiunea oniunei inca e desbatuta si primita. Cu ocasiunea desbaterei acesteia Ramicher au propuse ca legea acest’a sa se înapoieze ministeriului , iéra Macelariu trage la indoiala legalitatea uniunei. Interpelatiunea ce o făcut sede n yi in delegatiunea unguresca in privind’a României , o respunde in loculu dlui d. Beust bar. Orczy, departându (regimulu) dela sine ori-ce intentiune, de a ocupă principatele dunărene sî constatându numai pericululu pentru pace din urmările cele neindatinate acolo. Din Romani ’a se adeveresce scirea latîta de vre-o dóve dile, ca I. Bratianu sî intregu ministeriulu a demissiunatu. Noulu cabinetu se compune din următorii : Dimitrie Ghic ’a pressedinte, Cogalniceanu, Vasile Boierescu, Eraclide , Alessandru G. Golescu si colon. Duc ’a. Diet’a Ungariei- Siedi oti ’a (casei de josu) din 20 Nov. După autenticarea protocolului sî după unele incurse se așterne o propunere spre decisiune, in care se cere, ca dela 1 ianuariu 1869 sa se sterga vam’a, ce se platesce in unele locuri la drumuri sî la poduri. Urmeza raportulu comissiunei centrale despre proiectulu procedurei civile. Se cetescu a treia ora proiectele de lege despre darea personala sî despre accisele carnei si vinului. După acestea vine la ordinea dîlei continuarea desbaterei speciale a proiectului de lege despre educatiunea poporului. La § 23 face Jul. Swarz o propunere, carea insa după o discussiune mai îndelungata, cade, sî se primesce §ulți din testulu comissiunei. Desbaterea cea mai interesanta din siedinti’a acest’a s’a incinsu asupr’a § 64. taiu cuventulu V. Babescu sî prin Aci sa mai ino vorbire mai îndelungata plina de zelu sî de spiritulu dreptatiei si egalitatiei arata, ca prin o decissiune a §-lui acestui’a se vatema principiulu de egal’a indreptatire sî reciprocitate fatia cu nationalitatile nemagiare, si anume prin decissiunea din aline'a 3., carea suna : „in care scala limb’a instructiunei nu e cea magiara, acolo limb’a magiara are sa se propună ca studiu obligatu.“ Vorbitoriulu afla decissiunea acest’a de necorespund ietare sî nefolositóre sî dîce, ca mai bine e a se lasa diferiteloru comune voia libera intru alegerea unei limbi, care sa fia obligata afara de limb’a proprietorie , sî acest’a sa se reducă la tóte scólele, prin urmare sî la scólele germane sî magiare sî asia sa atârne dela voi’a libera a diferiteloru comune nemagiare a-si alege limb’a cea magiara sau alta limba ; iéra cumca se e voru nesul a introduce si a invetia sî limb’a magiara lucru firescu , deórece au lipsa de ea ca de limb’a statului , dara sila sa nu fia. Pentru aceea e de părere, a se modifică aline’a amintita intr’acolo , ca „sa se propună inca sî alta limba dintre cele usitate in concernintele tienulu , carea va corespunde mai veriosu trebuinliei poporului sî se va alege de auctoritatea comunale.“ — Mai incolo dîce Babesiu cu privire la aline’a a 6 ea din amintitu , intre altele ca , sî celelalte națiuni sî nali unalitati din patria afara de cea magiara au istori’a loru natiunale propria, sî déca romu sa fimu ecitabili sau chioru drepti, trebuie sa recunoscemu, ca este de lipsa ca pre lângă istori’a patriei , intru carea se cuprinde sî istori’a natiunei magiare, in scólele populari superiori nemagiare sa se mai propună ca studiu de sine sî istori’a sî geografi’a propria naționala. Pentru aceea propune , a se adauge la aline’a a 6-a inca sî epicturi „natiunale.“ După acest’a C. Tisza in o vorbire plina de espressiuni atingatóre de personalitate, dice intre altele, ca nu se mira de Babesiu, déca nu iubesce limb’a magiara, pentru ca acel’a nu au crescutu in astfeliu de scoli , in care sa fia domnitu limb’a magiora sî in care sa fia auditu vre-odata jeluirea, ca de ce nu se invalta si limb’a magiara. Apoi denega vorbitoriulu istori’a celorulalte națiuni , afara de cea a natiunei unguresci. Sig. Bor Iea spriginesce prin vorbirea sea propunerea lui Babesiu , dîcendu in fine , ca prin espressiuni vatematore că ale lui Tisza sî prin suspicionari nici odata nu se voru pute sili deputații români sa parasesca aperarea drepturiloru si pretensiuniloru drepte. Hodosiu spriginindu propunerea lui Babesiu aduce in vorbirea sea inainte, ca aici nu trebuie vorbita din punctu de vedere alu nationalitatiei, ci alu culturei ; sî tocmai pentru acestea nu trebuiescu silite scólele nemagiare, a instruă in limb’a magiara. Miseticiu deciara, ca in inttelesulu art XXV din an. 1790 serbii au dreptu, a olari ei insisi obiectele predande in scólele loru pentru ca acést’a e pemenare din autonomi’a loru confessiunale. Fatia cu Tisza dechiara vorbitoriulu , ca serbii din Ungari’a au istori’a loru propria natiunale, pentru ca istori’a loru nu dateza numai din dou’a aceea, cându au emigratu in Ungari’a. In fine venindu la votare propunerea lui Babesiu, cade, sî se primesce § 64 după testulu cormissiunei. Asemenea se respinge sî o alta propunere a lui Babesiu cu privire la normarea obiecteloru de inventamentu pentru sculele civice, despre care tracteza § 74 — sî asta se primescu in siedinti’a acést’a §§fii din testulu comissiunei până la § 79 fara schimbare. — In siedinti ’a (casei de josu) din 21, Novembre e la ordinea dîlei proiectulu de lege privitoriu la instrucțiunea popularia. O desbatere mai îndelungata au fostu asupr’a unei propuneri din partea de p. Schwarz privitóre la înmulțirea lefiloru pentru profesorii de preparandia , carea venindu la votare, cade. O alta discussiune mai viua se încinge la § 123. asupr’a unei propuneri din partea lui Manojloviciu, privitóre la împărțirea tierei in districte școlari ; dara sî acest’a fu respinsa, primindu-se amendamentulu lui Luzsinsky la §fulu amintitu „ca numai capital’a formeza unu cercu scolariu deosebitu“. Cei’alalti ’i se primescu presto tolu cu pre putiene modificatiuni neesentiali. Siedinti ’a (casei de josu) din 22 Nov. După autenticarea protocolului ceresce Ladis. Covac s referatulu comissiunei in privinti’a reorganisarei biroului stenograficu. Amesuratu propunerei lui P. Nyăry, care e spriginita sî de Deák, se respinge propunerea comissiunei , — pentru ca s’au abatutu deja decissiunile de mai inainte ale casei, inmultiendu sî membri sî som’a biroului amintitu , — sî se insarcineza pressedintele, a denumi personalulu in sensulu decissiunilorn mai de inainte. In fine se imparta sedulele pentru alegerea membriloru comissiunei in caus’a Fiumei. In credint ’a (casei de susu) din 23 Novembre se publica legile sanctionate despre complanarea cu Croati’a, despre stergerea legei de usura si despre adausulu creditului pentru ministrulu de interne , se cetescu numele casei de josu in privinti’a legiloru despre tarif’a vamala pentru Dalmati’a, despre darea personale si despre darea consumului de vinu sî de carne, sî in fine despre demissiunile privitóre la biroulu stenograficu sî la redificatiunile din legea procedurei civile. La sfersîtu se aduce la cunosciutia sosirea unoru magnați din Croati’a sî ca cei’alalti inca vor sosi preste putieru. Siedinti ’a (casei de josu) din 23 Nov. După autenticarea protocolului sî după unele incurse presentezi Jul. Cauz in numele comissiunei finantiale referatulu despre controlu a datoriei inca neastediate a statului, pensiunile comune sî budgetulu ministrului de finantia. Se ceresce a trei’a ora projedulu de lege privitoriu la instrucțiunea popularia. La projedulu de lege despre procedur a civila se primescu modificatiunile propuse de comissiunea de codificatiune Se cereste referatulu comissiunei centrale despre projeculu de lege privitoriu la regularea uniunei cu Transilvania, — sî se da la tipariu. După acestea urmeza pertractarea despre bugetulu ministrului de codificaliune, carele după unele discussiuni se primesce după testulu comissiunei. Projectulu de lege despre esproprialiune venindu la pertractare se primesce preste totu cu putiene modificatiuni neesentiale. Pre siedinti’a urmatóre se pune la ordinea dîlei legea nationalitatiloru. In sie I inti ’a dela 24 Novembre , după autenticarea protocolului cetesce bar. Kemény reportulu comissiunei drumului de feru in privinti’a proiectului de lege a drumului de feru Oradea mare—Brasiovu. Em. Csengery cetesce raportulu comissiunei centrale asupr’a legei interconfessiunale. Secțiunea recomenda cu acesta ocasiune regimului, sa presenteze in sessiunea viitória a dietei unu proiectu de lege pentru egal’a indreptatire a tutururu confessiuniloru.. După acést’apresied. face cunoscutu casei, ca au sositu deputații croați la dieta, cari după vre-o câte-va minute sî sosescu in sala , fiindu conduși de cuestori. Primirea loru eră petrecuta de entusiastice aclamari. După ce s’au asiediatu in partea drepta a salei se rădică Vacanovici sî se adreseza cu o cuventare in limb’a croata catva casa , sî dupe acest’a predă presiedintelui credentiunalele sele si ale celorul lalti membri croați. Presiedintele respunde sî acestui’a apoi respunde in limb’a magiara Zsuvics. In aceeași siedintia se alegu dintre densii patru membri pentru delegatiunea unguresca. La ordinea dîlei vine cestiunea natiunalitatii loru ; inainte de acést’a așterne Macelariu urmatorulu : Proieptu de resolutiune. Considerându, ca Ungari’a , Croati’a Slavoni’a sî Dalmati’a, precum sî marele principatu alu Transilvaniei compunu statulu de sub coróna sântului Stefanu . Considerându, ca aceste tieri sî anume Transilvani’a sî Ungaria, in poterea sansiniei pragmatice sî pre temeiulu mai multoru diplome sî legi mai noue sî mai vechi de dreptu publicu, s’a bucurată pururea de guvernamentu sî legelatiune autonoma, separata ! Considerându, ca intre Transilvani’a sî cas’a domnitori», pro temeiulu sanctiunei pragmatice primite de diet’a Transilvaniei la 1722 sî inarticulate