Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)

1869-09-11 / nr. 72

Telestraful­ ese de doue ori pe septe­­mnna : joi’a si Dum­inec’a. — Premume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditar’a foiei pe afara la c. r. pește, cu bani fat’a prin acrișori flancate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. ear pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pen­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. XTM 72. AMU­­ A II. Snliiin, in 11/23 Sr­il­imb­­ 1869.i­ tro provinciele din Monarchia pe nnn ana 8 fi. ora peu jumătate de anu 4 f­. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe­­/v .nr. 6 fi v. a. ( Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. simitu , pentru a dou’a ora cu B17. cr. si pentru a trei’a repetire cu 31­. cr. v. e. A V­i 8 U. Se aduce la cunoscintia publica, ca cărțile scolarie „Drepturile sî datorintiele civili“, precum sî instrucțiunea pentru Invettatori au esîtu de sub tipariu, sî pretiulu lom, ca sî alu celoru lalte carti scolarie prescrise pentru scólele populari din Mitropolia nóstra gr. or. este urmatori­du : Nr ■ . . . . ii legate nelegate Numele cârtiloru I. "L 1l cm?". I ■ nr. 1 Abecedariulu dlui Z. Boiu.............................. j 24 20 2 Abecedariulu Nemtiescu...................................................................................................... 20 14 3 Aritmetic­a cu cifre........................................................................................... 25 20 4 Bucovi­a............................................................................................................................­ 20 16 5 Cartea de grădini de dlu Dr. Vasilin................................ 50 46 6 Cartea 1. de cetire de dlu Z. Boiu ................................................................................. 40 30­7­4 N­. „ „ „ „ „ „............................................................................... 30 25­8 Computulu D. Prof. I. Popescu, legatu............................... 1 ff*­­ — — 9 [UNK] Catechismulu­miau ........................................................................................................ 20­16 10 „ ■ b­ogatu ........................................................................................................ 50 44 11 Drepturile și datorinttele civili . 20 16 12 Elementele Geografiei............................................................................................................. 30 25 13 „ Istonei universali .............................................................................................1 30 25 14­1 „ Istoriei naturale.................................................................................................1 30 25 15 Gramatica rom. de d. Par. Bav­a Popoviciu Barceanu................................... 50 40 16 „ „ „ d. Nic. Miluditanu pentru 11 clasa................................................ 10 — 17 . „ „ „ ., „ pentru a III cl. ....................................'. . . 16 — 18 fi a f. ff ff ff a 1V cl......................................................... 24 19 Istoria biblica cu icóne...................................................................................................... 25 20 20 Instrucțiune pentru Inventatori.............................................. 20 — 21 Orologiernu — Ceaslovu...................... .................................................................[ 75­60­22 Ocloichulu­micit.................................................................................................­­­1 75 60 23 Manuducere pentru Invetiatori la Abecedariulu dlui Z. Boiu...........................................1 24 20 24 Manualu de limba rom. de Invetiat. Bellisimu.....................................................................1 20 18 25 Patru tabele mari de litere, laolalu ............................... 40 — Direcțiunea Tipografiei archidiecesan­e. Eveneminte politice. Până in momentulu, cându scriemn rândurile acestea, dietele cislau­ane suntu deja deschise, afara de cea din Boemi­a, pentru cărea inca nu s’a finitu alegerile deputatiloru. Ministrulu de interne Dr. Giskra au indreptatu unu circulariu catva locotiena­­torii lieriloru representate in senatulu imperiale in caus’a alegeriloru directe la seniatu. Dupa cum ne spu­in foile de acolo acestu circulariu a fostu pri­ mitu in tóte locurile cu plăcere mare, sî tote die­tele se voru ocupă seriosu de elu. Canceleriulu imperiale contele de Beust au în­treprinsu o csletoria prin München, Stuttgart si Baden-Baden in Elveti­a, unde petrece si ministrulu rusescu. Unu telegramu de alalta­ieri ne anuncla sosi­rea cancelariului imperiale in Baden-Baden, unde regin’a Prussiei au datu, după o corespundintia a „N. Fr. Pr.“ unu Brândiu stralucitu in onorea aspelui. Se dice, ca regin’a si- aru fi luatu cu a­­césta ocasiune ansa de a vorbi de relatiuni ami­­cabile intre Prussi’a si Austri’a. Din di in di se repetiescu totu cu mai mare sigurant­a scirile de modificatiuni in ministeriulu ungurescu, despre cari amintiserâmu si noi in ren­­dulu trecuta. Se vorbesce acum sî de repasirea ministrului de interne Wenkheim sî înlocuirea lui prin alregaturu Csengery. In diet­a Ungariei se va luă la desbatere afara de budgetu, sî legea despre regularea municipieloru, despre revisiunea legei e­­lectorali si a reformei casei de susu. Din vorbirea banului Croației estragemu ur­­matórele pasagie, cari se referescu la politic’a lui. Intre altele dice , ca principiile, precam­ sî va basă regimulu séu, suntu legea fundationale despre regu­larea relatiuniloru dreptului de stătu intre am­bele pârli ale imperiului austro-magiaru , art. XII din anulu 1867, sî legea de împăciuirea intre regatulu Ungariei , Croației, Slavoniei sî Dalmației, de acestea se va tiene nestramutatu , convinsu fi­­indu ca acelea intemeiaza binele tieriloru. Oferesce mâna de impacare la toti acei’a , cari voru incetă a fi contrari la cointielegerea făcută cu Ungari’a. Mai departe de chiara , ca va ingriji de desvoltarea l­ibertatiei sî a nationalitatiei prin amendarea consti­­tutiunei, sî de desvoltarea spirituale sî materiale prin întemeierea de institute folositóre. Acestea voru fi principiile, ce’lu voru conduce in politic’a regimului seu. Arata ca cu amnl­riulii patriotiloru sei a câstigatu pentru aceste regate (Croat, Sla­von, Dalmat.) unu regimu autonomii independinte pentru afacerile interne , cultu, instrucțiune sî jus­tiția, cu dreptu de legislatiune nemărginită in sfer’a acest’a si dreptu coróna a opului, amintesce manu­­sc­risula pre înalții din 19 Augustu, prin carele Maj. Sea inaltulu monarh­u dec­lara provincialisarea unei parti a granitiii militare. Starea sanatatiei imperatoriului francesu este după „Moniteur universel“ imbucuratóre , asta in­­catu imperatorele ne’ntreruptu se ocupa cu lucrările sele obicinuite. Ablegatulu turcescu Djemil Pasi’a a parasitu Parisulu, spre a anemcia in persona sosirea impera­­tesei Eugeni’a in Constantinopole. Din Spani’a ne a sositu eara scrii noue despre candidatur’a la tronu. Ablegatulu portugiesu la curtea parisiana , M. Soldah’a va plecă, după ce a mai avutu o întâlnire cu marsialulu Prim , la Lis­­sabon­ a, spre a câștiga curtea de acolo pentru can­didatura ducelui de Genu’a pre tronulu Spaniei.­­ Adunarea senatului din Romani’a desc­hidiendu­­se in septemân’a trecuta după votarea contingentului de 7000 feciori ieri sî au inchisu siedinti’a estra­­ordinaria. Presiedintele a fostu Dlu Plagino, gine­rele principelui Stirbei. Adunarea scaunala a Sabiiului s’a tienutu in 17 Septembre st. n. sub presidiulu primăriului G­i­­b­e­r. La acesta adunare au fostu representate sî comunele scaunului filiale alu Talmaciului sî alu Saliscei , precum sî comunele foste granitiare Ve­­slemu, Sin’a sî Racoviti’a, cari acum suntu incorpo­rate pre barea cunoscutei ordinatiuni ministeriale la scaunulu Sabiiului. Ca obiectu de pertractare arata presiedintele, ordinatiunea ministeriale privitóre la legea despre enumerarea populatiunei. Baronulu ros. B­e­d­e­u­s luându cuventulu 'si esprima părerea de zeu, ca ca obiectu de pertractare alu adunarei presente s’a auunciatu numai ieșea de­spre enumerarea populatiunei , precându suntu alte obiecte de o însemnătate grava pentru viéti’a mu­nicipale a scaunului, cari numai potu fi amanate. Intre altele arata vorbitoriulu, ca comunitatea Sa­biiului nu s’a potutu învoi nici decum cu ordinati­­unea ministeriale in privinti’a incorporarei comune­­loru scaunului filialu alu Talmaciului si Saliscei si alu comuneloru granitiere, ci a protestatu in contra-i, ca unui actu, ce n’a fostu adusu pre calea legei. Deci propune : ca acelu protestu alu comuni­tății Sabiiului sa se ia la protocolu cu urmatórea dechlarare : ca deóre­ce la adunarea de fatia afara de representantii comuneloru­tienetare de scaunulu Sabiiului iau parte si representantii acelora comuni, cari mai­ nainte erau supuse , fara a­cum pre cale administrativa anecsate la scaunu; in urm­a acestei compuneri adunarea presenta nu se póte privi de o adunare in sensulu legei sustatare pentru represen­­tarea scaunului Sabiiului, de aceea nu se póte lasă la nici o discussiune si nici nu póte aduce vreunu conclusu Pressedintele decliiara, ca de­si nu­­merarea populatiunei se pote face sî fără confaptu­­irea adunarei scaunale , cu tóte acestea i ruga sa participeze. Baronulu B­e­d­e­u­s decla­ara ca din cius’a su­su mraiaia nu potu participa sî parasesce sal­a dimpreună cu representantii orasiului. De asemenea representantii comuneloru inca sa alatura la protestulu comunității Sabiiului si para­­sescu sala. Fre­cându se intempla acestea, d. Dr. Dim. R­a­c­u­c­i­u luându cuventulu in numele repre­­sentantiloru români, cari remasesera, dice cam urma­­tórele : Ca elu si conabiunalii sei, cari s’au tie­­nutu in decursu de secuii de seaonulu Sabiiului, au purtatu dimpreună tóté poverile, fara de a avó parte la dreptulu administrarei proprie, de care se bucura toti cetatienii tierei, au venitu cu bucuria la adunarea scaunale, in asceptare justi, de a fi primiti cu bratie deschise de catra fratii sasi; insa tre­buie sa marturisesca cu durere, ca se vedu instelati in asceptarea acést’a, in locu de a-i primi fratiesce sî i de a îndreptă prin aceea unu nedreptu de sute de ani, sau respinsu cu recela. Ca incorporarea co­muneloru române representate s’a facutu in modu legalu, pre basea neatacabile a legei sanctiunale de Maj­ Sea si pre basea dispositiunei libere, ce i s a datu ministeriului prin dieta ; de aceea protestulu unei fracțiuni a adunarei scaunale in contra legei san­ctiunale e nelegala sî nu are locu, pentru aceea face propunerea : ca pressedintele se respingă de­­chiaratiunea cea ilegale a fractiunei, ce a părăsirii sal­a, ca un’a ce nu are locu sî sa nu o primesca in protocolu. Pressedintele observa, ca propune­rea nu se póte lua la pertractare fiindu ca aduna­rea a deveniti­ neapta spre a aduce conclussiuni, dara voindu propunetoriulu, se póte lua la proto­colu , ceea ce se si face. Dela diet’a Buco­vinei. Discurs n Iu părintelui Andrie­­viciu in c­a­n­s ’a limbei române. Domnulu capitanu alu tierei, próstimatulu no­stru presiedinte , avu bun’a vointia, de a deschide sessiunea dietala pentru anulu cuvinte, ca si in anii trecuti, cu unu cuventu rostitu sî in limb’a natiu­­nale româna sî, provocându-ne a in zona Majestatei Sele pro grațiosului nostru Imperatu si duca unu : „se traiesca“, nmu esclamatu cu totii din anima

Next