Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-09-11 / nr. 72
Telestraful ese de doue ori pe septemnna : joi’a si Duminec’a. — Premumeratiunea se face in Sabiiu la espeditar’a foiei pe afara la c. r. pește, cu bani fat’a prin acrișori flancate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. ear pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. XTM 72. AMU A II. Snliiin, in 11/23 Srilimb 1869.i tro provinciele din Monarchia pe nnn ana 8 fi. ora peu jumătate de anu 4 f. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe/v .nr. 6 fi v. a. ( Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. simitu , pentru a dou’a ora cu B17. cr. si pentru a trei’a repetire cu 31. cr. v. e. A Vi 8 U. Se aduce la cunoscintia publica, ca cărțile scolarie „Drepturile sî datorintiele civili“, precum sî instrucțiunea pentru Invettatori au esîtu de sub tipariu, sî pretiulu lom, ca sî alu celoru lalte carti scolarie prescrise pentru scólele populari din Mitropolia nóstra gr. or. este urmatoridu : Nr ■ . . . . ii legate nelegate Numele cârtiloru I. "L 1l cm?". I ■ nr. 1 Abecedariulu dlui Z. Boiu.............................. j 24 20 2 Abecedariulu Nemtiescu...................................................................................................... 20 14 3 Aritmetica cu cifre........................................................................................... 25 20 4 Bucovia............................................................................................................................ 20 16 5 Cartea de grădini de dlu Dr. Vasilin................................ 50 46 6 Cartea 1. de cetire de dlu Z. Boiu ................................................................................. 40 3074 N. „ „ „ „ „ „............................................................................... 30 258 Computulu D. Prof. I. Popescu, legatu............................... 1 ff* — — 9 [UNK] Catechismulumiau ........................................................................................................ 2016 10 „ ■ bogatu ........................................................................................................ 50 44 11 Drepturile și datorinttele civili . 20 16 12 Elementele Geografiei............................................................................................................. 30 25 13 „ Istonei universali .............................................................................................1 30 25 141 „ Istoriei naturale.................................................................................................1 30 25 15 Gramatica rom. de d. Par. Bava Popoviciu Barceanu................................... 50 40 16 „ „ „ d. Nic. Miluditanu pentru 11 clasa................................................ 10 — 17 . „ „ „ ., „ pentru a III cl. ....................................'. . . 16 — 18 fi a f. ff ff ff a 1V cl......................................................... 24 19 Istoria biblica cu icóne...................................................................................................... 25 20 20 Instrucțiune pentru Inventatori.............................................. 20 — 21 Orologiernu — Ceaslovu...................... .................................................................[ 756022 Ocloichulumicit.................................................................................................1 75 60 23 Manuducere pentru Invetiatori la Abecedariulu dlui Z. Boiu...........................................1 24 20 24 Manualu de limba rom. de Invetiat. Bellisimu.....................................................................1 20 18 25 Patru tabele mari de litere, laolalu ............................... 40 — Direcțiunea Tipografiei archidiecesane. Eveneminte politice. Până in momentulu, cându scriemn rândurile acestea, dietele cislauane suntu deja deschise, afara de cea din Boemia, pentru cărea inca nu s’a finitu alegerile deputatiloru. Ministrulu de interne Dr. Giskra au indreptatu unu circulariu catva locotienatorii lieriloru representate in senatulu imperiale in caus’a alegeriloru directe la seniatu. Dupa cum ne spuin foile de acolo acestu circulariu a fostu pri mitu in tóte locurile cu plăcere mare, sî tote dietele se voru ocupă seriosu de elu. Canceleriulu imperiale contele de Beust au întreprinsu o csletoria prin München, Stuttgart si Baden-Baden in Elvetia, unde petrece si ministrulu rusescu. Unu telegramu de alaltaieri ne anuncla sosirea cancelariului imperiale in Baden-Baden, unde regin’a Prussiei au datu, după o corespundintia a „N. Fr. Pr.“ unu Brândiu stralucitu in onorea aspelui. Se dice, ca regin’a si- aru fi luatu cu acésta ocasiune ansa de a vorbi de relatiuni amicabile intre Prussi’a si Austri’a. Din di in di se repetiescu totu cu mai mare siguranta scirile de modificatiuni in ministeriulu ungurescu, despre cari amintiserâmu si noi in rendulu trecuta. Se vorbesce acum sî de repasirea ministrului de interne Wenkheim sî înlocuirea lui prin alregaturu Csengery. In dieta Ungariei se va luă la desbatere afara de budgetu, sî legea despre regularea municipieloru, despre revisiunea legei electorali si a reformei casei de susu. Din vorbirea banului Croației estragemu urmatórele pasagie, cari se referescu la politic’a lui. Intre altele dice , ca principiile, precam sî va basă regimulu séu, suntu legea fundationale despre regularea relatiuniloru dreptului de stătu intre ambele pârli ale imperiului austro-magiaru , art. XII din anulu 1867, sî legea de împăciuirea intre regatulu Ungariei , Croației, Slavoniei sî Dalmației, de acestea se va tiene nestramutatu , convinsu fiindu ca acelea intemeiaza binele tieriloru. Oferesce mâna de impacare la toti acei’a , cari voru incetă a fi contrari la cointielegerea făcută cu Ungari’a. Mai departe de chiara , ca va ingriji de desvoltarea libertatiei sî a nationalitatiei prin amendarea constitutiunei, sî de desvoltarea spirituale sî materiale prin întemeierea de institute folositóre. Acestea voru fi principiile, ce’lu voru conduce in politic’a regimului seu. Arata ca cu amnlriulii patriotiloru sei a câstigatu pentru aceste regate (Croat, Slavon, Dalmat.) unu regimu autonomii independinte pentru afacerile interne , cultu, instrucțiune sî justiția, cu dreptu de legislatiune nemărginită in sfer’a acest’a si dreptu coróna a opului, amintesce manuscrisula pre înalții din 19 Augustu, prin carele Maj. Sea inaltulu monarhu declara provincialisarea unei parti a granitiii militare. Starea sanatatiei imperatoriului francesu este după „Moniteur universel“ imbucuratóre , asta incatu imperatorele ne’ntreruptu se ocupa cu lucrările sele obicinuite. Ablegatulu turcescu Djemil Pasi’a a parasitu Parisulu, spre a anemcia in persona sosirea imperatesei Eugeni’a in Constantinopole. Din Spani’a ne a sositu eara scrii noue despre candidatur’a la tronu. Ablegatulu portugiesu la curtea parisiana , M. Soldah’a va plecă, după ce a mai avutu o întâlnire cu marsialulu Prim , la Lissabon a, spre a câștiga curtea de acolo pentru candidatura ducelui de Genu’a pre tronulu Spaniei. Adunarea senatului din Romani’a deschidienduse in septemân’a trecuta după votarea contingentului de 7000 feciori ieri sî au inchisu siedinti’a estraordinaria. Presiedintele a fostu Dlu Plagino, ginerele principelui Stirbei. Adunarea scaunala a Sabiiului s’a tienutu in 17 Septembre st. n. sub presidiulu primăriului Giber. La acesta adunare au fostu representate sî comunele scaunului filiale alu Talmaciului sî alu Saliscei , precum sî comunele foste granitiare Veslemu, Sin’a sî Racoviti’a, cari acum suntu incorporate pre barea cunoscutei ordinatiuni ministeriale la scaunulu Sabiiului. Ca obiectu de pertractare arata presiedintele, ordinatiunea ministeriale privitóre la legea despre enumerarea populatiunei. Baronulu ros. Bedeus luându cuventulu 'si esprima părerea de zeu, ca ca obiectu de pertractare alu adunarei presente s’a auunciatu numai ieșea despre enumerarea populatiunei , precându suntu alte obiecte de o însemnătate grava pentru viéti’a municipale a scaunului, cari numai potu fi amanate. Intre altele arata vorbitoriulu, ca comunitatea Sabiiului nu s’a potutu învoi nici decum cu ordinatiunea ministeriale in privinti’a incorporarei comuneloru scaunului filialu alu Talmaciului si Saliscei si alu comuneloru granitiere, ci a protestatu in contra-i, ca unui actu, ce n’a fostu adusu pre calea legei. Deci propune : ca acelu protestu alu comunității Sabiiului sa se ia la protocolu cu urmatórea dechlarare : ca deórece la adunarea de fatia afara de representantii comunelorutienetare de scaunulu Sabiiului iau parte si representantii acelora comuni, cari mai nainte erau supuse , fara acum pre cale administrativa anecsate la scaunu; in urma acestei compuneri adunarea presenta nu se póte privi de o adunare in sensulu legei sustatare pentru representarea scaunului Sabiiului, de aceea nu se póte lasă la nici o discussiune si nici nu póte aduce vreunu conclusu Pressedintele decliiara, ca desi numerarea populatiunei se pote face sî fără confaptuirea adunarei scaunale , cu tóte acestea i ruga sa participeze. Baronulu Bedeus declaara ca din cius’a susu mraiaia nu potu participa sî parasesce sala dimpreună cu representantii orasiului. De asemenea representantii comuneloru inca sa alatura la protestulu comunității Sabiiului si parasescu sala. Frecându se intempla acestea, d. Dr. Dim. Racuciu luându cuventulu in numele representantiloru români, cari remasesera, dice cam urmatórele : Ca elu si conabiunalii sei, cari s’au tienutu in decursu de secuii de seaonulu Sabiiului, au purtatu dimpreună tóté poverile, fara de a avó parte la dreptulu administrarei proprie, de care se bucura toti cetatienii tierei, au venitu cu bucuria la adunarea scaunale, in asceptare justi, de a fi primiti cu bratie deschise de catra fratii sasi; insa trebuie sa marturisesca cu durere, ca se vedu instelati in asceptarea acést’a, in locu de a-i primi fratiesce sî i de a îndreptă prin aceea unu nedreptu de sute de ani, sau respinsu cu recela. Ca incorporarea comuneloru române representate s’a facutu in modu legalu, pre basea neatacabile a legei sanctiunale de Maj Sea si pre basea dispositiunei libere, ce i s a datu ministeriului prin dieta ; de aceea protestulu unei fracțiuni a adunarei scaunale in contra legei sanctiunale e nelegala sî nu are locu, pentru aceea face propunerea : ca pressedintele se respingă dechiaratiunea cea ilegale a fractiunei, ce a părăsirii sala, ca un’a ce nu are locu sî sa nu o primesca in protocolu. Pressedintele observa, ca propunerea nu se póte lua la pertractare fiindu ca adunarea a deveniti neapta spre a aduce conclussiuni, dara voindu propunetoriulu, se póte lua la protocolu , ceea ce se si face. Dela diet’a Bucovinei. Discurs n Iu părintelui Andrieviciu in cans ’a limbei române. Domnulu capitanu alu tierei, próstimatulu nostru presiedinte , avu bun’a vointia, de a deschide sessiunea dietala pentru anulu cuvinte, ca si in anii trecuti, cu unu cuventu rostitu sî in limb’a natiunale româna sî, provocându-ne a in zona Majestatei Sele pro grațiosului nostru Imperatu si duca unu : „se traiesca“, nmu esclamatu cu totii din anima