Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-10-09 / nr. 80
Telefranulu ea e de done ori pe neptemana : joi’» ■ i Duminec’a. — Prenume» rațiune» ne face in Saturn la espeditura foiei pe afara la c. r. poște , cu l’a»t nat’a prin scrisori francate , adresate catre espeditura. Pretiulii prenumer»titinei pentru Saluiu este pe anu 7. fl. i. a. ear pe o jumietate de anui 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Ite. 80. AftULII XI Sl. Saliiiu, ir 9/21 Octomvre 1809. tru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 1 fl. v.a. Pentru prunc, si țieri străine pe anii 13 pe V, anu. 6 fl V. a. Inseratele se platescu pentru miei» ora cu 7, cr. siruiu , pentru a doua ora cu 6cr. si pentru a treia repetire cu 3 V, cr. v. a. In comuna Sabiiului se alegn corpurile representative, ale comiunei cetatiei si ala Scaunului in 29/17, 30/18 si 31/19 Octobre a. a. Se imparta aligatorilorn trednii (certificate) cu câte o instrucțiune. Comitetulu de alegere. La alegerile comunali. Chiaru ga venimu in pusetiunea de a repeti unele din cele ce amu disu in numerulu trecutu si inca nu ne vomu îndoi a atrage de nou atențiunea poporului asupra alegeriloru comunali si adaugemu ei scaunali. Dreptulu celu mai frumosu alu fia carui colatienu e a decide elu despre sortea lui si a nu lasă ca numai alții sa decidă despre elu cum decide fia-care omu despre unu lucru, despre o unélta. Si a nu se folosi respectulu catva acesta dreptu sublimu câtu de multe ori insemneza totu atâtu in viéti’a constitutionale, câtu si in viéti’a de rendu eéu in viéti’a curatu fisica a nu recomandă cuiva sa manance pane in tóte dilele. Priveghiare recomandamu asta dara indreptatitiloru, staruintia si buna conducere tuturoru tuturoru carii au mai multa esperinla in afaceri constitutionali. In deosebi insa facemu sa bage de Goma toti indreptalitii că sa nu remana dela actulu alegeriloru sa nu trimita pre altulu sa voteze pentru elu nuni sa prestesru tempulu si peatu, ci ea se afle la urna spre a-si dă votulu liberu după cum crede elu ca va fi spre binele comunei si alu scaunului. Intieleplies ce vom purcede ori si unde alegerile, daca prin concentrarea voturiloru, canta că acestea sa nu se impartiasca incâtu seu sa se faca alegeri mai de multe ori sau sa iese alegerile nefavoriteaie binelui comunu. Speramu si acum, ca precum totudeun’a, preotimea, pre carea unii o trasnitu asia de bucurosui num aici altariu , nu se va uita in gur’a unoru asemenea semidocti, mai ca amu dice ignoranți, si va împlini dimpreună cu ceealalta inteligintia missiunea omenesca de a conduce pre popor cu invetiaturi, prin cari se explice insemnetarea drepturi loru constitutionali si prin aratarea practica cum se urmeze la realisarea lor. O speramu acést’a cu atâtu mai vertosu, cu câtu si preotimea va află ca este o lipsa imperativa, căci unde suntemu noi asta de norocosi, ca sa ajunga inteligintii mireni preste totu loculu iu tóte comunele in numeru corespundietoriu in impregiurari de aceste. Conlucrarea comuna se unescu cugetele si intentiunele tuturoru indreptatitiloru si aceloru câți potu contribui cu sfatulu loru, căci nu e lucru neinsemnatu oper’a de carea voimu sa ne apucamu. Ea este unu fundamentu alu vietiei mai inalte constitutionali. Eveneminte politice. Ceea ce agita mai multu spiritele ce se ocupa cu politic’a este impacarea cu cechii sau pacificarea Boemiei. Datele ce privescu afacerea acesta ne-amu străduita a le face cunoscute publicului nostru si până acum, si incâtu ne-au statu la dispusetiune din isoóre cari dorescu si au interesu mare sa doresca si sa ajunga impacarea. Si acum vomu înregistra mai multu opiniuni si dorintte din partea ceho-boema, pentru ca le credemu mai bine spre orientarea nóstra. „Corespondinti’a Slava“ din Praga descrie in unu articula de fondu situatiunea cea critica ce a produsu victoria electorale a natiuniloru in Boemia si dice ea nu trebuie sa-si faca cineva ilusiuni, pentru ca situatiunea e forte periculosa. Pentru ca „unde e omnlu de stătu carele sa ia asupra-si sarcina de a repară relele comise până aci si ca lui (bărbatului de statu) i va trebui o dosa buna de energia si tactu pentru că sa deslege fara de unu cutremuru periculosu, cestiunile multiple, cari făcu din monarchia unu adeveratu turnu babiloniai“? Respunsulu stlu da aceeasi foia asta, ca indignéza pre baronulu Beust de acelu barbatu de stătu carele uniculu e in stare , ba carele voiesce se faca unu federalismu ci s Ia i tanu. „Osten“, carele inca e unu dîuariu neostilu si Boemiloru si federalismului dice ca impacarea se póte face fara de a se vatemă roiisteriulu cislauanu de fatia, ba diuariulu amintitu se vede a fi de credintia ca nici Herbst nici Giskra nu suntu asia de cervico si fatia cu impacarea ceco-boemiloru. Repetimu ca ddca acest’a este adeveratulu prospectu alu reformeloru ce au sa se faca apoi noi remanemu totu in pusetiunea de mai nainte minus Bucovin’a. Diet’a Ungariei s’a inceputu, resumatulu primei siedintie lu comunicamu mai la vale. Mișcările in Dalma 11 ’a inca nu au incetatu de a fi seriose. Mass’a insurgentiloru, despre carea se dice ca e 9000, se afla intre Castelnuovo si Risano. Ei se dice mai departe suntu proviantati bine si cerneza fortulu Dragali si Cercovice. După gazeta triestina insurgenții se au retrasu in munti a? acolo ascepta atacările miliției. Cumca nu e lucru de gluma se vede din mișcarea trupelor. Afara de cele stalioiate in partea locului se trimita regimente noue, venatori si artileria din Marburgu, Gratz, Glagenfurt si Strigoniu si ddue, regimente din Viena. Unele se grabescu de asta la locura de pricina incatu licențiații cari se convoca mergu numai mai târziu in urm’a regimente’ loru. — Curiosu lucru e intrevenirea Principelui montenegrunu ca mijlocitoriu de pace. Spre chlarificare si mai buna despre starea lucruriloru in Dalmati’a reproduceam aici după alte dinante : insurectiunea din Dalmatia formeza obiectulu intemplariloru de di. Regimentulu de infanteri’a stirvina Mardich, carele se afla in Gratz, a primitu alatta—ieri mandatu prin telegrafu, ca sa se completeze indata si punendu-se in stare de resbelu sa merga, spre a năbuși neliniscirile escale in Dalmati’a. Concediații rechiamati ai acestui regimentu pleca indata directe din Marburgu , deórece cele trei batalióne campestre prime nu potu așteptă sosirea loru, spre a se completă. Din Triestu a plecatu deja unu regimentu spre Dalmati’a. Gazet a „Militär-Zig.“ scrie : Din caus’a nelinisciriloru escale in Dalmatia s’a comandatu a merge intr’acolo regimentele de infanteria archiducele Franz Carola nr. 52, archiducele Ernst nr. 48 si bar. de Marode nr. 7, apoi batalionulu de venatori campestri S. si 9. precum si done baterii tunuri de munte. I se scrie din reg. 44, numitei foi ca supralocotenintele Rinek de inf. a cadiulu jertfa a protivniei— loru de acolo, fara doi oficieri ai comissiunei asentatóre sedice , ca au fostu asassinati pre ascunsu in Boche di Catlaro. — Dînariului „Wanderer“ i se scrie din Triestu, ca acolo s’a lalutu faim’a, cum ca revoltantii din Dalmati’a au ocupatu unu fortu apropo de Cattaro. Capitanulu Gustavo Thomel din cancelari’a militară a Majestatiei Sele imperatului, carele a fostu aplicatu mai multi ani prelânga consulatulu generalu c. r. din Serajevo, apoi la despartiementalu de statulu major in Zara, si carele cunosce prin urmare pre deplina tier’a si omenii din locurile acelea a plecatu in 10 a. s. c. cu plenipotentia estraordinaria si estinsa , spre a restabili ordinea ii cerculu Catlaro. Capitanulu Themel e si autorele unei descrieri geografice-statistice a Bosniei, ce a aparutu in anulu trecutu. Bata si proclamatiunea catra locuitorii din Cattaro, proclamatiunea, prin carea Ii s’a facutu cunoscuta locuitoriloru din Cattaro dăruirea stârei de exemptiune, si suna astfeliu : Câtra locuitori cerculuui politicii din Cattaro. In mediul oculu miscarei, in urm’a carei’a cerculu politicu de Cattaro a oferitu unu spectaculu tristu, regimulu se vede silitu in sine, după ce au remasu fara succesu tóte mediulócele de înduplecare sî de împăciuire, a prendui asupr’a cercului politicu de Cattaro starea de exemptiune in puterea legei din 5 Maiu 1869. j Cei ce cugeta bine nu voru afla altu motivu in acest’a decâtu restituirea ordinei si nabusirea incercariloru revoluționare a celora nemultiumiti e cu totulu in interesulucelor dintâiu. Principialii egalitatiei drepturiloru sî a datorintieloru tuturoru cetatieniloru din imperiulu celu mare provoca in urm’a unei legi noue pre toti cetatienii statului fara esceptiune, de a primi asupra si aperarea patriei comune, aperarea in launtru catu si in afara. O esceptiune deosebita dela legea acést’a generale făcu numai locuitorii acelei parti din continentulu numitului cercu alu Ragusei si a cercului Cattaro, cari suntu chiamati numai la aperarea din launtru atâta prin recrutare pentru armat’a stat alória si reserva câtu si pentru garda. In privinti’a institutiunei acestei’a a fostu amagita partea aceea a locuitoriloru, carea e pre aplecata a crede insinuatiuniloru reutacióse sî tendentióse sî asta a succesu unora a produce la Inceputu óresicure nemultiumire, carea a si degeneratii curendu in o improtivire pre falsa si de mai deune dîto in atacuri cu mâna armata. Regimulu Majestatiei Sele va intrebuinica tóte mijlocele, spre a câștigă legei valore, a ajunge scopulu acest’a sî a restabili iéra si ordinea conturbată, înainte de a luă visa regimulu Majestatiei Sele mesurile strictetiei celei mai estreme ve provoca pentru ultim’a ora, de a ascultă de legi si de a ve lasa de instinitele revolutionarie. Zara, 10 Octomvre 1869. Comandantele militariu alu regatului Dalmati’a. Wagner. In Franci ’a opusesiunea si acum e totu agitata. Ea face mereu proiecte de demonstratiuni pre 26 Octobre, inse totu din opusesiune o parte nu le aprobeza si desfatuesce a se abtiene de ele. „Memorial diplomatique“ organulu ambasadei austriace din Farisu scrie udu arliculu magulitoriu pentru Principele României. Organulu dice . Primirea magulitorie ce a avutu Principele la monarhiu Russiei, Austriei sî Franciei e unu gagiu pretiuibile, ca puterile garante contribuie multu la întărirea pacificarei României, favorindu ele revindicatiunea autonomiei (României) garantate prin tratate. Abstragendu dela cuprinsu chiaru, articulai» are insemnetate mare politica. Diet a Ungariei. Diet’a Ungariei se adună după o pausa de câteva luni iara si pentru prim’o ora in 16 Octomvre. Pressedintele Somssich salută adunarea, o incuragieza spre zelu si energia, a promite, ca din parte-si ’si va împlini detori’a sî se ruga pentru încrederea de până acum. Presședintele anuncia cercările de alegere devenite vacante de deputați prin anularea alegerei