Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-01-29 / nr. 9
ATM 9. AMIA XVIII Telesfrafaln e»e de done ori pe septemfria : joia a i Duminec’a. — Pronumerațiunea ne face in Sabiiu la eapeditura foiei pe afara la c. r. poate, cu bani fata prin acrișori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu 1 nei pentru Sabiiu este pe anu 7. 11. v. a.ear pe o jumetate de anu 3. fl. 60. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu, in 29 ianuariu (10 Febr.) 1870, ru provinciele 8 fl. era pe o Pentru princ. r.e ' »no. R din Monarchia pe nnn ano joniatate de ano I îl, v. a. si fieri «trame pe ano i'â fl v. a. tnseratore ne platescu pentru inteia ora cu 7, cr. sirulii , pentru a doua ora cu 5V, cr. si pentru a treia repelire cu 3', cr. v. a. )c unde se începu la noi lucrurile ? Preumblări amu facutu prin diuaristic’a node unu tempu vneóce. Ama cantatu in trenideile, cari preocupa pre omenii nostri ingenii din tóte partile si ne-a cautat a ne vine cu durere la culcu siurile nóstre, pentru ca atribuitu sa facemu trist’a esperintia, ca mai , mai din tóte partile au predilectiunea de a incol pre calulu celu inaltu alu politicei cei inalte. Le vom întrebă cetitorii nostri, cu noi dinuna, ca este acest’a unu zeu ? Nu arata acel unu spiritu sublimu, ce cauta numai la lucruri lie ? Respunsulu nu ni-lu putemu nici facei da asta in graba. Sa esaminamu acesta sunitate mai intfi in—si déca o esaminamu ce gasimureasa ? Eclaturi si iera eclaturi ! cari suntu sî nisce puscaturi seci in ventu, de cari se imenteza numai găinile si nimic’« mai departe, cari trase mari sî gole, riscami efecte de a atrapre unu momentu atentiunea multimei si apoi a linisce mortale. Bata dara, onorabile cetitoriu, respunsulu la ilimitatile acelei politici inalte, carea, ca intr’unu onnambulismu, se treziesce din cându in cându apoi adorme iérasi.Nu e jsecuiitia, nu e prevedere, nu act principiu, nu e e petrundere in ratiune, ci o órba precedere înainte, pentru asiluri imaginate sî nedeterminate nici in imaginane si tóte aceste presocotel’a natiunei. Inse pre cându o parte sta intenta si ascepta mai vina ceva mare din partile de unde a geratu câte unu fulgeru (seen) politicu, féra alta de ascepta cu o curiosiitate neliniscita .se vedu ce secaturi vom mai urma totu din acele di, națiunea sufere sub greutatea ce i o adauge care dl. Afacerile devenindu astadi mai ampliate si poporulu nostru inca nedeprinsu de ajunsa densele, acest’a încerca perderi pipăite cu mân’a fiacare pasu. Din dî in di e mai desconsideu înaintea altora, din dl in dî e mai esploatatu i partea altor’a sî din di in dî se afunda vechi'a dunare mai multu sî mai multu sub orizonulu pocii si scapata din prestigiulu ce l’a avutu cu diece i inainte. Ni s’a creatu o situatiune neinvidiata de nici u omu cu minte, din urmarea descrisa mai susu, nu lasatu, ca politic’« cea adeverata sa o faca gurii si sasii sî pentru noi. Au concurau indiciu omenii nostri la manarea de representanti •aini de națiunea nóstra, acolo, unde se lucra de rlea nóstra. Acum după ce s’au facutu tote aite, cându au incetatu influinti’a ilusinnaria, sîndu ni se presinta de afaceri ca a scauneloru listei sî Talmaciului, cându ni se presinta afaceri a fostiloru confiniari ai regimentului I. de marne, cându vine impartirea cea noua a jurisdictiiloru tierei si cându vinu o suta si o mila de te cessiuni, cari tóte taia in carnea si ósele nóse, cautamu cu mila la densele, pentru ca politica a inaltu a ec laturiloru ne a despoiatu de nu amu niei unu barbatu macaru, acolo, unde déca ii veni afaceri de aceste inainte, bateru sa strige : nedreptateu cându vede ca nedreptate se face useloru nóstre. Nu voimu sa ducemu prin cele de mai nainte sa nu faca nimenea politica înalta, dara sa iu cepemu totu numai dela politic’a inalta lucrurile istre, ci sa voimu ca acea politica sa se faca cu apt de a ajunge la o iienta comuna, folositoria si aceea se pretindeau dela acei ce făcu politica alta sa ia in consideratiune, ca viéti’a unui sporit se constituie si din afaceri speciali, cari taie I viati’a unui tienutu, a unei clase, sau in afaceri 5 ale poporului, cari privescu partea materiale a i, Caci ce ne va folosi noue ilusiunile de a fi jucata unu rolu inaltu politicu, candu noi perdemu preteia diu’a mijlócele cele mai neaperate spre esistinti’a nóstra cu națiune ? sî ce vomu pate noi dobendi cându insusi poporulu, satulu de desamagirile cele multe ce le va intempina in sfer’a sea mai strimta, nu va mai da nici unu crediementu vorbeloru, fia acele calu de inalte si de frumos,*, ba póte chiaru sî folositórie ? " Amu armatu cu stăruința neclatita de a atrage atențiunea intelegrntiei nóstre asupr’a acestora impregiurari. Nu ne-au intimidații nici ameninttarile, nu ne-au descuragiatu nici batjocurile cu cari amu fostu tratati pentru acésta mărturisire de credintia politica din parte ne. Ea ne va fi punctulu de manecare sî pre viitoriu sî de aceea ceremu sî pretindemu dela inteliginti’a româna, ca ea sa se cugete la tóte trebuinicele poporului, mari sî mici sî nu combinatione cu trebuinicele aceste se-si croiasca si politic’a sea. Numai asta ni se va luă negur’n politica de pre capetele nóstre sî numai asta vomu repara Sadov’a nóstra natiunale politica, la carea ne a dusu B ... Iu nostru natiiunalu cu statulu seu majoru. Sabiiu 28 Ian. 1870. Au sositu aici inscandarea oficiósa, ca Majestatea Sea prin resolutiune preinalta au binevoitu a denumi de administratoru alu scaunului veduvitu metropolitanii din Carlovitiu, pre Arseniu Stoicoviciu, Episcopii la Bud’a, până atunci, până cându demnitatea acést’a nu se va deplini după modulu de pâna acum. Modulu de până acum alu alegerei metropolitului stroescu au fostu congresulu natiunalu serbescu bisericescu, ce se tiené sub presiedinti’a unui comisariu regescu. Prin urmare serbii inca nu potu ustiu valorea deplina a legei art. IX din a. 1868 care garantéza loru autonomi’a afaceriloru bisericesci , caus’a este neintielegerea, ce s’au escatu in congresulu loru din anulu 1869. — Eveneminte politice. Linistea pre terenulu politicu e atatu de mare, incâtu are putieri interesa pentru cetitori. Unele schimbări de persóne in ministerii, atât’a e totulu, sî apoi conjecturi mai despre tóte amenuntele. Ministeriulu de dincolo de Lait’a vedemu ca după acte oficiali e altu-feliu constituitu de cum se telegrafi mai inainte. D. Presiedinte alu ministeriului e Hasner, asemenea la portofolulu pentru aperarea patriei e locotiitoriulu de maresialu Wagner, pentru agricultura e Bauhaus si la culte e Strumaier. Ministeriulu comunii de financie este vacanta in urm’a mortiei dlui Becke. S’a dusu demultu ca in urm’a fostului ministru va urmă una unguru. „P. S.a vorbesce acum cu mare siguritate, ca acestu portfoliu lu va capeta ministrulu de financie ungurescu Lonyay, iéra loculu acestui’a lu va ocupă Kerkapoly. Bar. Rodich este chiamatu la Vien’a. Din afara impartasîmu pre scurtu de asta-data, ca S y trabulu papei despre biseric’a lui Christosu, face rotund’a prin dînarie. Cuprinde dóuedieci sî un’a de anateme numite canone, prin cari se afurisesce tóta lumea carea nu e papista si nu se tiene de silabu. E vrednicu de vediutu monstrulu acest’a de iubire crestinésca sî asla la ocasiune lu vomu aretu sî noi publicului nostru. Din Romani’a scrmu ca Boerescu si-a dato demissiunea. Telegramele diuariiloru pestane si vienese ne spunusî de cea a lui Cogalniceanu. Dem. Ghic a pressedintele cabinetului ocupa interimaru ambe locurile demissiunatiloru. Dieta Ungariei. In ssedintia din 31 ian. anuncia, după autenticarea protocolului, S. Ganzaga, care tiene presidiulu, mai multe petitiuni, intre altele si lin’a a representantului Györffy, un’a a ropr. A. Almássy, UrbaniszE Ivánc ’a care fete se trimitu comissiunei petitiuniloru. C. P. Szatmáry presinta unu proiecta de condusa, in urm’a carei’a sa se infiintieze in decurgerea anului acestui’a la universitatea din Pesta 0 catedra de homeopathia. Proiectulu acest’a de concusu se va tipări si lud la desbatere deodata cu bugetulu ministeriului de culte. La ordinea dîlei e estraordinariulu ministeriului de comunicatiune. Pentru subvenționarea jurisdictiuniloru, cărora li s’au incredintiatu ingrijirea drumuriloru de stătu, suntu preliminate, pentru Ungari’a 300,000, pentru Transilvania 60,000. Comitetulu financiaru recomanda stergerea a 60,000 fl. asia daru votarea a 300.000 fl. L. Mocsáry observa, ca drumurile suntu foto neglijate, de cându suntu incredintiate comitatelor si. Acést’a impregiurare provine venttunea deja stătu e pré mica, de acolo, caci sub De aceea ruga eas’a a vota 400,000 fl. Contele I. Bethlen combate propunerea comitetului financiar de a șterge 60,000 din sum’a preliminat« sî propune votarea a 360,000 fi. In Transilvanii au a se clădi mai umile drumuri, cu deosebire celu dela Alb’a-luli’a la Udvarhely, care e neaparatu de lipsa pentru prosperarea acelei parti, până la clădirea drumului de ferii. Din sum’a votata sa se hotarasca 16,000 fi, anume pentru drumulu dela Alb’a-Iuli’a la Udvarhely. Votându-se se primesce propunerea lui Mocsary , adica subveuliunarea jurisdictiuniloru cu 400.000 fl. Referentulu Pulszky combate proiectulu contelui I. Bethlen. Ministrulu cont. Micu promite a lua, incatui va fi cu pulintia, in consideratiune cerinttele locale. C. Antaff fi spriginesce propunerea lui Bethlen. Proiectulu lui Bethlen se respinge, min. Mice promite iise a clădi drumulu mentionatu. Proiectulu comitetului financiaru, in urm’a carui’a se indataresce ministeriulu de comunicatiune, a presinta legislativei, mai inainte de a se snscepe clădirea vre-unui drumu nou, planulu, contractele indicate in privint’a acest’a sî spesele recerute, se primesce asemenea sî proiectulu lui L Simony, făcută in ssedinti’a din 29 Ian. Pentru regularea fluvieloru se prelimineza 1.449,343 fl. In caus a regulare fluvieloru mai vorbescu, cărau de obsce in interesu localii: Turcsányi, Ivanca, Hieronymi, Paczolay, Tisza si Máttyas. S. Va si desprobeza aplicarea, de a clădi numai sî numai drumuri de feru , noi traimu intr o tiéra, care negutiatoresce cu deosebire cu producte naturale ; e unu lucru cunoscuta ca transportulu pre drumulu de feru nu e asta eflinu, ca transportulu de pre apa ; de aceea aru fi mai bine a ne îndreptă atentiunea nóstra asupr’a regularei drumuriloru de apa. Se trece la discussiunea speciale a tituleloru, sî se prelimineza pentru regularea deosebiteloru fluvie, deosebite sume, asia pentru Dunăre, Tigresia, Sare și altele. Pentru titul a „diferite regulari a