Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-01-29 / nr. 9

ATM 9. AM­IA XVIII Telesfrafaln e»e de done ori pe septe­­mfria : joi­a a i Duminec’a. — Pronum­e­­rațiunea ne face in Sabiiu la eapeditur­a foiei pe afara la c. r. poate, cu bani fat­a prin acrișori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu­­ 1 nei pentru Sabiiu este pe anu 7. 11. v. a.­­­ear pe o jum­etate de anu 3. fl. 60. Pen­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu, in 29 ianuariu (10 Febr.) 1870, ru provin­ciele 8 fl. era pe o Pentru princ. r.e ' »no. R din Monarchia pe nnn ano joniatate de ano I îl, v. a. si fieri «trame pe ano i'â fl v. a. tnseratore ne platescu pentru inteia ora cu 7, cr. sirulii , pentru a dou­­a ora cu 5V, cr. si pentru a trei­a repelire cu 3'­, cr. v. a. )c unde se începu la noi lucrurile ? Preumblări amu facutu prin diuaristic’a no­de unu tempu vneóce. Ama cantatu in tren­­ideile, cari preocupa pre omenii nostri in­­genii din tóte partile si ne-a cautat­ a ne vi­ne cu durere la culcu siurile nóstre, pentru ca a­tribuitu sa facemu trist’a esperintia, ca mai , mai din tóte partile au pr­edilectiunea de a in­­­col pre calulu celu inaltu alu politicei cei inalte. Le vom întrebă cetitorii nostri, cu noi din­­una, ca este acest’a unu zeu ? Nu arata ace­­l unu spiritu sublimu, ce cauta numai la lucruri lie ? Respunsulu nu ni-lu putemu nici face­i da asta in graba. Sa esaminamu acesta su­­nitate mai intfi in—si déca o esaminamu ce gasimu­­reasa ? Eclaturi si iera eclaturi ! cari suntu sî nisce puscaturi seci in ventu, de cari se imenteza numai găinile si nimic’« mai departe, cari trase mari sî gole, riscami efecte de a atra­­pre unu momentu atentiunea multimei si apoi a linisce mortale. Bata dara, onorabile cetitoriu, respunsulu la ilimitatile acelei politici inalte, carea, ca intr’unu onnambulismu, se treziesce din cându in cându apoi adorme iérasi.­­Nu e jsecuiitia, nu e prevedere, nu act principiu, nu e e petrundere in ratiune, ci o órba precedere înainte, pentru as­­iluri imaginate sî nedeterminate nici in imagina­­ne si tóte aceste pre­socotel’a natiunei. Inse pre cându o parte sta intenta si ascepta mai vina ce­va mare din partile de unde a geratu câte unu fulgeru (seen) politicu, féra alta de ascepta cu o curiosiitate neliniscita .se vedu ce s­e­c­a­t­u­r­i vom­ mai urma totu din acele di, națiunea sufere sub greutatea ce i o adauge­­ care dl. Afacerile devenindu astadi mai ampli­­ate si poporulu nostru inca nedeprinsu de ajunsa densele, acest’a încerca perderi pipăite cu mân’a fia­care pasu. Din dî in di e mai desconside­­u înaintea altora, din dl in dî e mai esploatatu i partea altor’a sî din di in dî se afunda vechi'a dunare mai multu sî mai multu sub orizonulu po­cii si scapata din prestigiulu ce l’a avutu cu diece i inainte. Ni s’a creatu o situatiune neinvidiata de nici u omu cu minte, din urmarea descrisa mai susu, nu lasatu, ca politic’« cea adeverata sa o faca gurii si sasii sî pentru noi. Au concurau indi­­ciu omenii nostri la manarea de representanti •aini de națiunea nóstra, acolo, unde se lucra de rlea nóstra. Acum după ce s’au facutu tote a­­ite, cându au incetatu influinti’a ilusinnaria, sî­ndu ni se presinta d­­e­ afaceri ca a scauneloru listei sî Talmaciului, cându ni se presinta afaceri a fostiloru confiniari ai regimentului I. de mar­ne, cându vine impartirea cea noua a j­urisdicti­­iloru tierei si cându vinu o suta si o mila de te cessiuni, cari tóte taia in carnea si ósele nós­­e, cautamu cu mila la densele, pentru ca politic­a a inaltu a ec laturiloru ne a despoiatu de nu a­­mu niei unu barbatu macaru, acolo, unde déca ii veni afaceri de aceste inainte, bateru sa strige : nedreptate­­u cându vede ca nedreptate se face useloru nóstre. Nu voimu sa ducemu prin cele de mai nainte sa nu faca nimenea politica înalta, dara sa iu cepemu totu numai dela politic’a inalta lucrurile istre, ci sa voimu ca acea politica sa se faca cu apt de a ajunge la o iienta comuna, folositoria s­­i aceea se pretindeau dela acei ce făcu politica alta sa ia in consideratiune, ca viéti’a unui sporit se constituie si din afaceri speciali, cari taie I viati’a unui tienutu, a unei clase, sau in afaceri 5 ale poporului, cari privescu partea materiale a i, Caci ce ne va folosi noue ilusiunile de a fi ju­cata unu rolu inaltu politicu, candu noi perdemu pre­teia diu’a mijlócele cele mai neaperate spre esis­­tinti’a nóstra cu națiune ? sî ce vomu pate noi doben­­di cându insusi poporulu, satulu de desamagirile cele multe ce le va intempina in sfer’a sea mai strimta, nu va mai da nici unu crediementu vorbeloru, fia acele calu de inalte si de frumos,*, ba póte chiaru sî fo­­lositórie ? " Amu armatu cu stăruința neclatita de a atrage atențiunea intelegrntiei nóstre asupr’a acestora im­­pregiurari. Nu ne-au intimidații nici ameninttarile, nu ne-au descuragiatu nici batjocurile cu cari amu fostu tratati pentru acésta mărturisire de credintia politica din parte­ ne. Ea ne va fi punctulu de manecare sî pre viitoriu sî de aceea ceremu sî pre­­tindemu dela inteliginti’a româna, ca ea sa se cugete la tóte trebuinicele poporului, mari sî mici sî nu com­binatione cu trebuinicele aceste se-si croiasca si politic’a sea. Numai asta ni se va luă negur’n po­litica de pre capetele nóstre sî numai asta vomu repara Sadov’a nóstra natiunale politica, la carea ne a dusu B ... Iu nostru natiiunalu cu statulu seu majoru. Sabiiu 28 Ian. 1870. Au sositu aici in­­scand­area oficiósa, ca Majestatea Sea prin reso­­lutiune preinalta au binevoitu a denumi de admi­­nistratoru alu scaunului veduvitu metropolitanii din­ Carlovitiu, pre Arseniu Stoicoviciu, Episcopii la Bud’a, până atunci, până cându demnitatea acést’a nu se va deplini după modulu de pâna acum. Modulu de până acum alu alegerei metropoli­­tului stroescu au fostu congresulu natiunalu ser­­bescu bisericescu, ce se tiené sub presiedinti’a unui comisariu regescu. Prin urmare serbii inca nu potu ustiu valorea deplina a legei art. IX din a. 1868 care garan­­téza loru autonomi’a afaceriloru bisericesci , caus’a este neintielegerea, ce s’au escatu in congresulu loru din anulu 1869. — Eveneminte politice. Linistea pre terenulu politicu e atatu de mare, incâtu are putieri interesa pentru cetitori. Unele schimbări de persóne in ministerii, atât’a e totulu, sî apoi conjecturi mai despre tóte amenuntele. Ministeriulu de dincolo de Lait’a vedemu ca după acte oficiali e altu-feliu constituitu de cum se telegrafi mai inainte. D. Presiedinte alu ministe­­riului e Hasner, asemenea la portofolulu pentru ape­­rarea patriei e locotiitoriulu de maresialu Wag­ner, pentru agricultura e B­a­u­h­a­u­s si la culte e Strumaier. Ministeriulu comunii de financie este vacanta in urm’a mortiei dlui Becke. S’a dusu demultu ca in urm’a fostului ministru va urmă una unguru. „P. S.a vorbesce acum cu mare siguritate, ca a­­cestu portfoliu lu va capeta m­inistrulu de financie ungurescu L­o­n­y­a­y, iéra loculu acestui’a lu va ocupă Kerkapoly. Bar. R­o­d­i­c­h este chiamatu la Vien’a. Din afara impartasîmu pre scurtu de asta-data, ca S y t­r­a­b­u­l­u papei despre biseric’a lui Chris­­tosu, face rotund’a prin dînarie. Cuprinde dóue­­dieci sî un’a de anateme numite canone, prin cari se afurisesce tóta lumea carea nu e papista si nu se tiene de silabu. E vrednicu de vediutu mons­­trulu acest’a de iubire crestinésca sî asla la ocasi­­une lu vomu aretu sî noi publicului nostru. Din Romani’a scrmu ca Boerescu si-a dato demissiunea. Telegramele diuarii­loru pestane si vienese ne spunu­sî de cea a lui C­o­g­a­l­ni­ce­a­n­u. Dem. G­h­i­c­­ a pressedintele cabinetu­lui ocupa interimaru ambe locurile demissiunatiloru. Diet­a Ungariei. In ssedinti­a din 31 ian. anuncia, după au­­tenticarea protocolului, S. G­a­n­z­a­g­a, care tiene presidiulu, mai multe petitiuni, intre altele si lin’a a representantului G­y­ö­r­f­f­y, un’a a ropr. A. A­l­­mássy, UrbaniszE I­v­á­n­c ’a care fete se trimitu comissiunei petitiuniloru. C. P. Szatmáry presinta unu proiecta de condusa, in urm­’a carei’a sa se infiintieze in de­curgerea anului acestui’a la universitatea din Pest­a 0 catedra de h­omeopathia. Proiectulu acest’a de conc­usu se va tipări si lud la desbatere deodata cu bugetulu ministeriului de culte. La ordinea dîlei e estraordinariulu ministeriu­l­ui de comunicatiune. Pentru subvenționarea jurisdictiuniloru, căror­a li s’au incredintiatu ingrijirea drumuriloru de stătu, suntu preliminate, pentru Ungari’a 300,000, pentru Transilvania 60,000. Comitetulu finan­ciaru reco­manda stergerea a 60,000 fl. asia daru votarea a 300.000 fl. L. Mocsáry observa, ca drumurile suntu fo­to neglijate, de cându suntu incredintiate comitatelor si. Acést’a impregiurare provine venttunea deja stătu e pré mica, de acolo, caci sub­ De aceea ruga eas’a a vota 400,000 fl. Contele I. Bethlen combate propunerea comi­tetului financiar­­ de a șterge 60,000 din sum’a pre­liminat« sî propune votarea a 360,000 fi. In Tran­silvanii au a se clădi mai umile drumuri, cu de­osebire celu dela Alb’a-luli’a la Udvarhely, care e neaparatu de lipsa pentru prosperarea acelei parti, până la clădirea drumului de ferii. Din sum’a vo­tata sa se hotarasca 16,000 fi, anume pentru dru­­mulu dela Alb’a-Iuli’a la Udvarhely. Votându-se se primesce propunerea lui Mo­­c­s­a­r­y , adica subveuliunarea jurisdictiuniloru cu 400.000 fl. Referentulu P­u­l­s­z­k­y combate proiectulu contelui I. Bethlen. Ministrulu cont. M­i­c­u promite a lua, incatu­i va fi cu pulintia, in consideratiune cerinttele locale. C. A­n­t­a­f­f f­i spriginesce propunerea lui Bethlen. Proiectulu lui B­e­t­h­l­e­n se respinge, min. Mice promite iise a clădi drumulu mentionatu. Proiectulu comitetului financiaru, in urm’a ca­­rui’a se indataresce ministeriulu de comunicatiune, a presinta legislativei, mai inainte de a se snscepe clădirea vre-unui drumu nou, planulu, contractele indicate in privint­’a acest’a sî spesele recerute, se primesce asemenea sî proiectulu lui L Simony, făcută in ssedinti’a din 29 Ian. Pentru regularea fluvieloru se prelimineza 1.449,343 fl. In caus­ a regulare­ fluvieloru mai vorbescu, cărau de obsce in interesu­ localii: T­u­r­c­s­á­n­y­i, I­v­a­n­­c­a, H­i­e­r­o­n­y­m­i, Paczolay, Ti­sza si M­á­t­t­y­a­s. S. V­a s­i desprobeza aplicarea, de a clădi numai sî numai drumuri de feru , noi traimu intr o tiéra, care negutiatoresce cu deosebire cu producte naturale ; e unu lucru cunoscuta ca transportulu pre drumulu de feru nu e asta eflinu, ca transpor­tulu de pre apa ; de aceea aru fi mai bine a ne îndreptă atentiunea nóstra asupr’a regularei drumu­riloru de apa. Se trece la discussiunea speciale a tituleloru, sî se prelimineza pentru regularea deosebiteloru fluvie, deosebite sume, asia pentru Dunăre, Tigresia, Sare și altele. Pentru titul a „diferite regulari a

Next